Grupul Civic „Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești” a strâns peste 1.000 de semnături pentru salvarea parcului din zonă, prin intermediul unei petiții lansate pe Platforma Declic, adresată primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, membrilor Consiliului General al Municipiului București și prim-ministrului României, Nicolae Ciucă.
Noi, vecinii parcului din grupul civic „Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești” și toți ceilalți semnatari ai petiției vă rugăm să ajutați ca Parcul Grozavesti sa fie reîntregit și redat bucureștenilor, astfel:
1. Rugăm Primăria Capitalei și Guvernul României să transfere în proprietatea Municipiului București și administrarea Primăriei Sectorului 6, terenul din Parcul Grozăvești aflat acum în proprietatea statului și administrat de Serviciului Român de Informații.
2. Rugăm Primăria Capitalei sa ajute Primăria Sectorului 6 să recupereze parcelele din Parcul Grozăvești retrocedate abuziv și deținute astăzi de dezvoltatorii imobiliari, reîntregind parcul și păstrând funcțiunea de spațiu verde (neconstruibil) a terenului, așa cum figurează și azi în Planul Urbanistic General in vigoare, se arată în petiție.
”Suntem aici pentru că vrem să reîntregim Parcul Grozăvești și să-l salvăm din calea betonării”, se arată în motivarea demersului. ”Poate că și tu ai copii și îți imaginezi cât de greu este să nu îi poți duce la un loc de joacă într-un parc aproape de casă. Sau poate că, pur și simplu, te-ai săturat de aglomerația din extrem de puținele parcuri din București și îți dorești să avem în capitală mai multe oaze verzi în care să te poți relaxa la umbră, să socializezi, să alergi sau să scoți cățelul la plimbare.
Parcul Grozăvești are avantajul să se afle în imediata apropiere a stației de metrou Politehnica și ar putea deservi unui număr mare de oameni. Cu toate acestea, de aproape 20 de ani stă în paragină. Este timpul să ne luăm parcul înapoi, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie să punem presiune pe instituțiile publice cu ajutorul acestei petiții”.
Retrocedările abuzive din Parcul Grozăvești au făcut subiectul unei anchete jurnalistice, publicată de Rise Project, în 2018, care dezvăluia numele unor importante personaje politice implicate în afacere. PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 in vigoare a dat peste cap planurile imobiliarilor, pentru că nu permite betonarea Parcului Grozăvești pe bucata proprietate privată. În primăvara acestui an, Hotnews a dezvăluit, însă, că profitând de o șmecherie legislativă, imobiliarii au tăiat cea mai mare parte a copacilor și vegetației din parc, pentru a forța transformarea acestuia în blocuri și betoane.
Foto: Hotnews
Stimate Domnule Gotiu,
e de bun simt sa fie blocate proiectele imobiliare pe terenurile libere ale orasului atata vreme cat ele constituie in principiu cea mai fezabila optiune pentru rezolvarea problemelor acute si a catastrofelor spre care se indreapta „dezvoltarea” orasului.
Din pacate in Romania planificatrea peisajelor si profesia adiacenta sunt oprimate de legislatie si de behaitul linistitor al democratiei. Studiile de amenajare a teritoriului si cele de urbanism sunt construite pe improvizatii de analize de mediu si dezvoltare durabila. Green washing, masirovka, „tranzitie” actorii sunt aceiasi, rezultatele la fel.
Refuz sa semnez aceasta initiativa corecta dar punctuala, pentru ca daca ar avea castig de cauza nu ar face decat sa amane rezolvarea problemelor de fond ale orasului si ale tarii.
Le doresc in special fostilor mei concitadini din Bucuresti sa crape in chinuri pana cand le-o veni mintea la cap sa se implice responsabil in problemele administrative si legislative prin puterea democratica si cetateneasca pe care o au. Pentru asta pot beneficia cu prisosinta de:
– poluarea cu pulberi si bolile asociate pe care nu sunt frunze destule in oras sa le reduca
– taxele din ce in ce mai mari pentru ca ii doare in paispe de sanctiunile platite de primarie pentru lipsa serviciilor oferite de spatiile verzi
– molime si paraziti din ce in ce mai mortali, favorizate de lipsa unei gestionari integrate a infrastructurii verzi-albastre a orasului
– valuri ucigase de canicula pentru ca nu au disponibilitatea sa plateasca niste studii de modelare a microclimatului urban de genul celor pe care le face EnviMet
– cat mai multi sinucigasi la metrou si descreierati in traficul cotidian, alimentati de lipsa oportunitatilor psihologice pe care le ofera parcurile, padurile urbane si zonele pietonale in orasele civilizate
– apa din ce in ce mai scumpa, mai pestilentiala si mai putina ca urmare a ignorarii oportunitatilor de regenerare a straturilor freatice prin contributia spatiilor verzi si a zonelor umede
– costuri din ce in ce mai mari pentru incalzirea si racirea locuintelor, respectiv pentru izolare, ca urmare a lipsei unei infrastructuri verzi capabile sa atenueze extremele climatice in oras
– locuri de munca din ce in ce mai infecte si mai prost platite pentru ca firmele care se respecta nu baga bani intr-o cloaca precum Bucurestiul sa fie acuzate dupa aia ca exploateaza oameni nevinovati in lumea a treia.
Lista poate continua prin generozitatea refuzului cititorilor dumneavoastra de a misca doi neuroni atunci cand le arde casa.
Va doresc multa sanatate, iar semnatarilor petitiei:
See you on the other side
”Think globally, act locally” rezumă foarte bine genul acesta de inițiative; da, problemele sunt sistemice, dar asta nu înseamnă să renunți la implicarea problemelor punctuale până nu sunt rezolvate cele sistemice; de altfel, experiența mea în zona monitorizării, promovării și susținerii inițiativelor civice (de aproximativ două decenii) îmi arată că rezolvarea problemelor globale începe cu rezolvarea celor locale; exemplul cel mai cunoscut la noi e Roșia Montană, mișcare începută de sătenii unei mici localități din Apuseni și susținută apoi de tot mai multe persoane implicate care au dus la modificări legislative, rezoluții ale Parlamentului European (pentru interzicerea utilizării cianurilor în minerit – rezoluție devenită deja lege în mai multe țări europene, din păcate, nu încă și în România), includerea în UNESCO și oferirea unui model de acțiune la nivel european și global; asta se întâmplă și cu genul acesta de inițiative: implicarea celor direct afectați duce (sau ar putea duce) nu doar la rezolvarea problemei punctuale, ci și la înțelegerea problemelor sistemice și, implicit, implicarea în rezolvarea lor
Tocmai risipa de resurse pe actiuni locale a blocat adaptarea tarii la schimbarea vremurilor. Profesorii de la Biologie ii spuneau „abordare sectoriala” si era cea mai grea injuratura academica aflata in circulatie prin anii 2000.
In practica e nevoie si de una si de alta la scari de timp rezonabile. Totusi dar dupa 30 de ani in care actiunile locale n-auservit decat instrumentalizarii pentru politici mercantile, cred ca ar fi rational sa va schimbati strategia. Schimbarile care vin or sa mature cu toate micile dumneavoastra succese.
”Gândește global, acționează local” nu e un concept inventat în România. Așadar nu are legătură cu ”blocarea adaptării țării la schimbarea vremurilor”. E un concept care pornește de la o realitate factuală, evidențiată de studiile sociologice. ca exemplu: global, trebuie să oprim/reducem drastic defrișările și/sau tăierile ilegale de păduri; local, ne putem implica pentru stoparea distrugerii pădurilor din țara noastră și punctual, din anumite zone ori chiar localități din țara noastră, nu pe cele din Amazon și Congo
Multumesc pentru raspuns. Apreciez faptul ca publicati si raspundeti criticilor, chiar si formal.
Va propun o misiune concreta, pe care mi-as asuma-o daca as fi in tara si in pozitia dumneavoastra chiar si in baza profesiei si experientei in proiecte de mediu. Organizarea unui sistem civil national – non guvernamental – de monitorizare a participarii copiilor in sistemele de educatie.
Imaginati-va ca la fiecare 1000 de locuinte din tara exista un voluntar care de doua ori pe an viziteaza fiecare dintre cele 1000 de puncte care ii sunt arondate sa inregistreze cati copii, de ce varste si in ce fel acceseaza sistemul de educatie. Iar datele astea sunt apoi publicate spre a fi comparate cu situatiile oficiale ale institutiilor de invatamant si ale autoritatilor locale – ca harta scoasa dintr-un GIS in mod ideal. Utilizarea unor instrumente de tipul ArcGIS Survey123 / Workforce ar limita masiv posibilitatile de alterare a rezultatelor.
Includerea in aceasta monitorizare ar putea include surse de informare de mediu utilizate in anul curent, frecventa petrecerii timpului sub cerul liber si zonele frecventate. Acestea ar putea fi ulterior corelate cu o eventuale harti locale ale serviciilor de ecosistem pentru estimarea impacturilor.
Identificarea problemelor de acces la educatie e primul pas spre educatia de mediu, baza oricarei posibile salvari a sistemului social de la colapsul mediului-suport. Politicile de mediu nu isi fac efectele prin constrangere ci prin cooperare.
Gestionarea functiei sociale a infrastructurilor verzi nu se poate face in lipsa analizei nevoilor – atunci cand apar oportunitatile de finantare este arareori timp pentru asemenea cercetari, mai ales in Romania, unde satisfacerea nevoilor obiective ale populatiei este in contradictie cu agenda establishmentului.
Nu am nicio ”poziție” specială în țară :) ; încerc să inițiez primele cursuri de jurnalism și comunicare de mediu în universitățile din România (specializări care, în alte țări, există de șase decenii), că la jurnalism și comunicare, aplicate pe domeniul mediului, mă pricep cel mai bine; dacă vine vorba de IT sunt în offside :( , e o problemă de care m-am lovit și în cazul altor inițiative: că nu prea am găsit voluntari din domeniul ăsta; la care se adaugă o altă supărare: chiar și studiile care există (din mai toate domeniile, nu doar în cazul mediului) sunt ignorate ori minimalizate când e vorba de dezvoltat politici publice (inclusiv decizii politice)
Imi plac hartile – aveti e-mail-ul meu. Comunicarea de mediu fara viziunea sistemica oferita de GIS e greu sa devina relevanta. Daca va ganditi ca e greu de obtinut seturile de date in Romania, ei bine, in afara de Open Street Maps si de Sentinel mai exista Inspire. Si dincolo de asta… modelul Elvetiei sau al SUA.
E o Odisee întreagă (de fapt mai multe) cu seturile de date; în 2018/2019 am umplut un raft de corespondență cu ANRM și ANPM pentru a obține o informație care ar fi trebuit să fie ”la două click-uri distanță” :( legată de ce licențe miniere eliberate de ANRM se suprapun cu arii naturale protejate; deși era o lege în dezbatere în Parlament (legată de autorizarea de exploatări miniere în arii naturale protejate pentru licențe eliberate înainte de 2007) și deși corespondența era una oficială (că eram senator atunci), nu au reușit să livreze informația asta, iar legea a fost adoptată fără a i se cunoaște impactul real… cu implementarea Hărților INSPIRE altă poveste lungă, că APM-urile (central și județene), Gărzile de Mediu și alte instituții publice lucrau fiecare cu ce delimitări le ducea mintea; până la începutul anului trecut, chiar dacă Hărțile INSPIRE erau realizate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, raportat ca fiind finalizat și decontat, Ministerul a refuzat să recunoască că HG-ul din 2016 era suficient și pretindea că mai trebuie dat unul, care a tot fost amânat… în fine, din păcate GIS sunt greu de ”tradus” (de vizualizat), pentru că necesită programe speciale (eu n-am reușit să-mi instalez pe calculator unul ok și mereu trebuia să apelez la cineva să le convertească și să le suprapună peste hărți cu care sunt obișnuiți majoritatea să le recunoască/citească/înțeleagă; și cu greu am găsit, printre specialiștii din domeniu, oameni care să mă poată ajuta
ceva semnaturi pentru destituirea catastrofei nicusor?!
trăim într-o țară (din fericire, încă) liberă, nu vă oprește nimeni să inițiați ce petiție doriți ;)
Numai ce am trimis astăzi un e-mail către redacția România Curată în care prezentam grozăviile unei primării și bătaia de joc în formă continuată dusă la extrem în ultima perioadă în care sunt afectate parcuri de joacă pentru copii, școală gimnazială, centrul de educație incluzivă, căminul pentru persoane vârstnice, … cartiere întregi!
Înainte de începutul pandemiei, la o audiență cu un grup de persoane pentru o problemă dar în care care s-a adus discuție și această problemă, actualului primar nu ii era profitabila schimbarea evidentă și necesară chit că 2 serii de primari au fost arestați anteriori au fost arestați la acuzațiile DNA legate indirect de problema poluării și a spatiilor verzi.
Da, e cam întortocheată și greu de înțeles fraza de mai sus, dar explicațiile primite de alte autorități locale care sunt puse de a supraveghea inclusiv activitățile primăriei sunt de noaptea minții – gen VIBE – NEGRUL nu este negru este de fapt ALB, un fel de a spune că ai probleme cu vederea realităților!
Erată pentru textul din e-mail ceream un sprijin nu pentru obținerea de întrebări ci de răspunsuri la întrebările puse.
In scolile prin care am trecut, invarteala era de baza. Carouri scurse de pe la ANCPI sau harti militare, softuri torentate …. tutoriale cu seturi de date din SUA, pe vremea in care tot ce depasea shape-urile UAT-urilor era tratat ca secret de stat (doar de pe la Mediu mai puteai descarca la un mom. dat perimetrele ariilor protejate). Ilegal si ridicol, daca stai sa te gandesti cati ani a stat tara sub rusi, fara sa mai pui la socoteala shaorma cu de toate pentru oricine care a ajuns administratia dupa schimbarea din ’90. Studentii buni s-au descurcat pe cont propriu la limita legii dintotdeauna, in timp ce sistemul academic a fost si ramane condamnat sa fie pentru eternitate o anexa a guvernarii in spiritul lui Mos-Teaca.
Lipsa accesului la date in universitati se vede in calitatea si cantitatea infrastructurilor, despre care tocmai ce aflaram de la Godfatheru’ emanciparii est-europenilor ca ar fi vulnerabilitatea strategica primordiala a statului.
In tarile in care principiul cooperarii e in fibra culturii si a politicii interne si de vecinatate, administratiile au obligatia si vocatia sa publice si sa actualizeze la 3-5 ani geoinformatiile, incepand cu seturile INSPIRE. La mine in oras, administratia ofera dincolo de planuri de urbanism si date vectoriale moca pentru ce nu-ti trece prin minte inclusiv aerofotograme la rezolutie de 20 cm. iti trebuie o baza pentru un plan – descarci de pe geoportal pozele cu metadatele de georeferentiere si din doua clickuri le-ai pocnit in proiect. Planurile de dezvoltare a bazei raster pe mai multe spectre le va permite la urmatoarea strigare sa fundamenteze mai precis si mai eficient in termeni de costuri domenii gen controlul emisiilor, gestionarea infrastructurii verzi, zonele protejate, dezastrele etc.
O alta sursa interesanta de date e daca folosesti o licenta ESRI sa iei date de pe Living Atlas (https://livingatlas.arcgis.com/en/home/ ). In afara de datele validate gasesti si proiectele de la anonimi generosi…
QGIS-ul e standard pentru metoda „0” Budget, dar resursele de invatare si datele pe care le ofera ESRI pt 100$/an sunt incomparabil mai interesante. In viata de zi cu zi, cu complicitatea sortii eu ma bazez pe solutiile de la Autodesk.
Cum de social media nu ma ating, v-as putea da niste hint-uri daca imi scrieti pe adresa asociata acestui mesaj – sa stiu cu cine comunic, nu de alta.