Ministrul Justiţiei îşi pregăteşte viitorul după ieşirea din Guvern? Vrea legile Justiţiei modificate şi pentru el

Astăzi a avut loc o întâlnire ciudată la sediul CSM între preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, dar și cu participarea lui Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. Întâlnirea a avut loc în contextul în care zilele acestea în comisiile de specialitate ale CSM se discută propunerile privind modificarea legii 303 privind statutul magistraţilor. România Curată va prezintă un draft cu propunerile de modificare discutate în plenul CSM. Câteva dintre propuneri se mulează, însă, ca o coincidență, și pe profilul actualului ministru al Justiției, care ar avea practic viitorul asigurat după ce nu va mai fi ministru.

Magistraţii care au părăsit sistemul din motive neimputabile s-ar putea reîntoarce

Potrivit propunerilor, după articolul 33 se introduce un nou articol 33 indice 1 cu următorul conţinut:

“Persoanele care au ocupat minim 10 ani funcţia de judecător sau procuror, care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.”

*Ministrul Justiției a demisionat din magistratură după ce a părăsit Parchetul General pentru a intra în politică. După ce nu va mai fi ministru, Robert Cazanciuc s-ar putea, după modificarea legii, întoarce de unde a plecat.

Magistraţii cu vechime s-ar putea înscrie în avocatură fără concurs

Aricolul 76 se modifică şi va avea un al doilea alineat:

“Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 18 ani în aceste funcţii, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile lor, au dreptul să devină avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti sau mediatori, fără examen.”

*Surse din Justiţie au explicat jurnaliştilor România Curată că aceste propuneri îl vizează inclusiv pe actualul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc. Acesta are, coincidență, fix 18 ani vechime în magistratură.

Şanse mari ca Robert Cazanciuc să nu mai fie ministru

Potrivit surselor noastre, ministrul se teme că Guvernul Ponta nu mai are mult de trăit în condiţiile în care premierul este inculpat pentru fapte asimilate celor de corupţie. Mai mult, după pierderea funcţiei de preşedinte al PSD de către Victor Ponta şi implicit al controlului asupra partidului, există şanse din ce în ce mai mari ca ministrul Cazanciuc (căsătorit cu o verişoară a premierului şi frate de primar PSD din Prahova) să îşi piardă funcţia. Baronii sunt nemultumiţi că ministrul nu i-a ajutat şi nu a hăcuit legislaţia penală ca să îi salveze de cătuşe. Ba mai mult, chiar premierul Victor Ponta s-a răstit la ministrul Justiţiei în sedinţa de Guvern de miercuri, în contextul scandalului mediatic privind victima violului din Vaslui. Ponta i-a transmis lui Cazanciuc că mai bine îşi dă demisia dacă CSM nu stabilește vinovați printre magistrați implicaţi în instrumentarea cazului şi procesului violatorilor din Vaslui.

Rămâne fără job

Or în condiţile în care Robert Cazanciuc nu va mai fi ministru, fie pentru că premierul îşi depune mandatul, fie că este nevoit să părăsească funcţia la presiunea PSD, el rămâne fără serviciu, întrucât în 2013 la numirea în funcţia de membru al Guvernului, el şi-a înaintat demisia din magistratură. Cazanciuc are vechime exact 18 ani în funcţia de procuror. El a intrat în magistratură, ca stagiar, în 1995. Aşadar, dacă propunerile de modificare a statutului magistraţilor sunt adoptate de CSM, înaintate Ministerului Justiţiei pentru a le trimite la Parlament şi adoptate de Legislativ, actualul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc are două posibilităţi: fie se întoarce în magistratură, pentru că are vechime peste 10 ani şi a părăsit funcţia din motive neimputabile, fie se înscrie în avocatură, întrucât are vechime 18 ani şi a părăsit de asemenea funcţia din motive neimputabile. Întrebarea care se pune de ce acest termen de 18 ani pentru ca un magistrat să poată intra în avocatură fără examen? De ce nu 10 ani sau 14? Cum a fost calculat?

În septembrie se dă examen la barou

Uniunea Naţională a Barourilor din România anunţă organizarea examenului de primire în profesia de avocat (pentru dobândirea titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, pe data de 14 septembrie 2015. Examenul constă în verificarea cunoştinţelor juridice cu caracter preponderent teoretic, pentru dobândirea titlului profesional de avocat stagiar şi cu caracter preponderent practic – aplicativ pentru dobândirea titlului profesional de avocat definitiv.

Magistraţii, revoltaţi

Potrivit surselor noastre, judecătorii şi procurorii care au învățat și au trecut prin examene grele pentru a intra în magistratură prin examen la INM sunt revoltaţi de portiţele care li se deschid celor dornici să reintre fără concurs. Ei sunt revoltaţi pentru că nu au fost consultaţi şi pentru că toate aceste schimbări se fac în plină vară şi în deplină netransparenţă.

Alte propuneri de modificare a legii privind statutul magistraţilor

Magistraţii vor să propună ei şefii marilor Parchete. CSM vrea să înainteze propunerile pentru şefii DNA, DIICOT şi PG, iar preşedintele să îi numească. Potrivit legii de acum, şefii marilor parchete sunt propuşi de ministrul Justiţiei, CSM dă un aviz consultativ, iar numirea propriu-zisă se face de către preşedinte prin decret. O altă propunere vizează creşterea numărului anilor de vechime pentru promovarea în funcţiile de conducere.

Cu magistraţii la psihiatru

O altă propunere de modificare vizează articoul 64 şi încearcă să îi oblige pe magistraţi să îşi facă controale psihiatrice:

“La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, CSM dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate (…) În cazul în care magistratul refuză nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, CSM dispune suspendarea din funcţie a acestuia”.

Potrivit surselor României Curate, există un număr semnificativ de magistraţi în sistem care au nevoie de expertiză psihiatrică. Un fost şef al CSM declara anii trecuți chiar că acest procent ar fi de 20-25 la sută.

S-au întâlnit, dar numai ca să rezolve „comunicarea instituțională“

CSM recunoaşte întânirea de astăzi dintre şeful CSM, ministrul Justiţiei şi preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, însă susține că nu s-a discutat despre modificarea legilor Justiţiei. Potrivit unui comunicat al CSM:
“Întâlnirile au avut ca obiect discutarea unor aspecte tehnice legate de comunicarea inter-instituţională în perioada imediat următoare, având în vedere programele de concedii de odihnă ale persoanelor menţionate şi jalonarea unor repere temporale pentru proiectele instituţionale comune aflate în derulare. În cadrul acestor întâlniri nu au fost dezbătute niciun fel de proiecte de legi sau proiecte de modificare a acestora. Potrivit legii, conducerea CSM nu poate să îşi asume nicio propunere de modificare a vreunei legi fără o decizie plenară.”