Ministerul Mediului vede paiul din ochii cetățenilor, dar nu vede bârna din ochiul său. Acest minister nu este, cum ne-am putea închipui, doar complicele distrugătorilor de mediu. Nu, el și ”coordonează” ecocidul, pentru că Administrația Națională Apele Române, unul dintre principalii distrugători de mediu din România, este sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Padurilor.
Acum ministerul, ca să protejeze afacerile ”coordonatei”, a sărit din nou peste cal, întrecându-se în abuzuri.
Am scris recent despre petiția ”Realocați către sănătate banii publici destinați distrugerii naturii!”.
Duminică i-am rugat pe semnatarii petiției să scrie la minister, la ANPM și la APM Hunedoara, să ceară respectarea legii, să ceară să nu se emită decizie de încadrare atâta vreme cât nu a avut loc ședința Comisiei de Analiză Tehnică, obligatorie conform legii 292/2018. Este vorba de decizie de încadrare pentru proiectul de distrugere a Jiului de Vest. Puteți citi textul ”de trimis” la finalul articolului. Ca să fie mai facil pentru petiționari, nu le-am cerut să completeze mai mult decât numele. În anul 2020, sunt suficiente numele și adresa de e-mail ca să individualizezi o persoană.
Cu ce găselniță au venit funcționarii de la Ministerul Mediului, ca-n bancul cu iepurașul, ca să protejeze ilegalitățile, ca să nu dea curs petiției? Iată ce a răspuns ministerul:
”Mentionăm că, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, modificată și completată prin Legea 233/2002, sesizarea trebuie să conțină date complete de identificare ale petiționarului (nume, prenume și adresa completă).”
În lege/ordonanță nici măcar nu scrie așa ceva, ci scrie: ”Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului nu se iau în considerare și se claseaza, potrivit prezentei ordonanțe.”
Numele și adresa de e-mail reprezintă de departe suficiente date de identificare!
Substantivul ”adresă” nici măcar nu apare în lege, ce să mai vorbim de sintagma ”adresa completă”. Și oricum, și adresa de e-mail este o adresă.
Dar acest abuz este cea mai mică problemă. Ministerul vede paiul din ochii cetățenilor (pai inexistent) dar nu vede bârna din ochiul său. În timp ce ministerul se leagă de cetățeni pentru o formalitate care nici nu există în lege (vrea să pară exigent dar iese ca incompetent/abuziv), sub umbrela ministerului se încalcă acum legea sistematic, la modul cel mai grav. Agențiile pentru protecția mediului (cea națională și cele județene) sunt pe punctul să emită acorduri de mediu pentru niște proiecte sinistre, fără să fi efectuat ședințele de dezbatere publică obligatorii prin lege!
Absolut de acord că acum nu pot avea loc astfel de dezbateri, dar ele nu pot fi înlocuite prin a cere publicului să trimită e-mailuri! Atâta vreme cât legea este în vigoare, APM-urile trebuie să o respecte. Dar ministerul nu vede că APM-urile încalcă la modul fundamental legea, vede că petiționarii nu și-au trecut ”adresa completă”.
E-mailurile pe care APM-urile le cer ca un fel de surogat nu reprezintă o ”ședință de dezbatere publică”. Și avem aici și o discriminare gravă. De exemplu, cu siguranță că sătenii mai în vârstă din satul lui Badea Cârțan nu au adresă de e-mail, și chiar dacă au nu au habar de anunțurile de pe site-ul APM Sibiu. Sunt chiar și biologi care mă întreabă unde să caute ceva pe site-ul APM-ului! APM Sibiu susține că a depășit etapa dezbaterii publice pentru proiectul de distrugere a râului care trece prin satul lui Badea Cârțan, Cârțișoara (și a altor două râuri: Sebeș și Porumbacu), dar nu a organizat nicio ședință de dezbatere publică.
Aveți aici o ”scrisoare deschisă” privind acest proiect sinistru, semnată de o suită impresionantă de organizații, de la Greenpeace la Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23” și de la WWF la Ordinul Arhitecților din România.
La distrugerea Bârzavei și afluenților, despre care am tot scris, ANPM este pe punctul să emită acord de mediu, deși nu a organizat nicio ședință de dezbatere publică.
La distrugerea Oltului în Pasul Turnu Roșu, APM Sibiu a sărit peste dezbaterea publică.
Sunt doar niște exemple, mai brutale prin natura proiectelor, dar este clar o practică generală de încălcare a legii 292/2018, și privitor la ședințele CAT și la ședințele de dezbatere publice.
Nu poți să încalci cele mai fundamentale prevederi legale pentru că acum nu pot avea loc ședințe. Care-i urgența așa de mare în a distruge natura? Pandemia își are originea în distrugerea naturii, dar unii se pare că nu vor să învețe din greșeli, nici în ruptul capului.
Aveți în continuare textul ”de trimis” la minister, amintit la începutul articolului, pe care ministerul a refuzat ”să-l digere”:
În ianuarie 2020 APM Hunedoara a răspuns la cele cca. 800 de petiții care cereau stoparea proiectului de alterare hidromorfologică a Jiului de Vest (eufemistic: regularizare). A răspuns că ABA Jiu și-a retras proiectul nociv. Dar ulterior, cu cinism, folosind pandemia ca diversiune, ABA Jiu a redepus solicitarea de acord de mediu. APM Hunedoara trebuia să-l încadreze corect la art. 9, alin (1), litera b) din procedură, conform jurisprudenței CJUE.
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf
Dar a refuzat să respecte legea și a continuat procedura, postând apoi memoriul de prezentare:
http://www.anpm.ro/documents/21661/40827070/Memoriu+de+prezentare+A.B.A.+JIU+AMENAJAREA+RAURILOR+JIU+DE+VEST+SI+EST.doc/a3fd3ec6-763d-44e2-b002-886eb289d622
În anunțul însoțitor, din 02.04.2020 scrie: ”Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la APM Hunedoara”. Dar sediul este închis pentru public! În acest context, Asociația Declic a solicitat toate documentele proiectului, pentru a se putea pronunța în completă cunoștință de cauză. Iar APM Hunedoara a răspuns, prin adresa 3.415/A.A.A./14.04.2020, că ”După ce titularul ne va răspunde solicitării, vom stabili de comun acord cum vor fi consultate documentele solicitate”.
Deci era clar că APM Hunedoara nu mai poate înainta pe procedură până când această obligație de informare completă a societății civile nu este îndeplinită. Dar iată că APM Hundoara a continuat abuzurile, mergând mai departe și postând pe site, în data de 05.05.2020, un fel de convocator pentru Comisia de Analiză Tehnică, în care de fapt se cere instituțiilor din CAT să trimită puncte de vedere, până în aceeași dată de 05.05.2020. Evident că trimiterea unor puncte de vedere nu se poate sub nicio formă să substituie obligația legală de a se întruni comisia. Ședința unei comisii presupune interacțiune, interactivitate, membrii comisiei au dreptul să fie informați și să pună întrebări, o comisie oficială presupune dezbatere și căutarea unui numitor comun.
Plus că Primaria Aninoasa nici măcar nu a fost menționată în așa-zisul convocator, deși un sector substanțial din cursul Jiului de Vest este pe teritoriul administrativ al orașului Aninoasa.
Trimiterea unor e-mailuri nu reprezintă o ședință a CAT. Ședința de la art. 10, alin. (1), litera g) nu a avut loc, prin urmare nu se poate trece la art. 11 din procedură, la emiterea unui proiect de decizie de încadrare.
Solicit Ministerului Mediului și Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate să intervină asupra instituției subordonate, APM Hunedoara, să impună respectarea legii. Mai exact, să solicite suspendarea procedurii pentru proiectul “Amenajarea complexă a râurilor Jiul de Vest și Est în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane: obiectul I – punerea în siguranță a barajului Valea de Pești, jud. Hunedoara”, până când publicul are acces la întreaga documentație și până când se întrunește, chiar și prin videoconferință, ședința CAT. Denumirea proiectului este manipulatoare, din memoriul de prezentare rezultă că este vorba în primul rând de alterarea râurilor, nu de punerea în siguranță a barajului.
Prin ”ocolirea” ședinței CAT, APM Hunedoara nu încalcă doar drepturile instituțiilor reprezentate în comisie, ci mai ales drepturilor localnicilor, drepturile hunedorenilor care trebuie să fie reprezentați de către aceste instituții. Localnicii din Valea Jiului au nevoie de râuri în stare cât mai naturală. Și pentru că, pentru finanțarea europeană pentru a se sprijini tranziția de la cărbune, viziunea dezvoltării turistice este cea mai fezabilă. Iar ”materia primă” a turismului, în Valea Jiului, este natura.
Degeaba traiti daca toata viata o sa faceti petitii si sa cersiti.
(Off-topic) Madr pune în dezbatere pe 11 proiect de ordin și-l semnează ministrul tot pe 11, cf mof. din 12. Culmea e că pe 8 a pus în dezbatere proiect de oug care e “legea în materie” și la care inevitabil dezbaterea aducea în discuție și ordinul ca legislație secundară. (oug 3/2015, ordin 619/2015).
apm hunedoara micționează pe această petiție. serios.