Am avut o discuție acum câțiva ani cu un bărbat care se declara hotărât împotriva avortului. Avea 30+, studii superioare, căsătorit și avea și un copil. Motivele lui erau declarativ religioase, însă la o discuție mai aprofundată mi-a spus că el a ajuns la convingerea asta după ce, băiet fiind, a avut o iubită cu care a făcut sex neprotejat, aia a rămas gravidă și a făcut apoi avort. De vreo trei ori. Pare-se că abia după al treilea, el, tatăl, a înțeles sau a văzut prin nu știu ce împrejurare că avortul înseamnă efectiv ciopârțirea embrionului în uterul mamei și apoi scoaterea lui pe bucăți afară. Asta a fost ceea ce l-a șocat și a decis de atunci încolo că avortul e rău și trebuie interzis. Nu îi trecea prin cap nici măcar atunci când am vorbit că ar putea să folosească prezervativ tocmai ca să nu ajungă femeia lui să facă avort. Mi-a spus inocent că știa oarecum că sex=procreare și că avort=înlăturarea unei probleme, dar că nu credea că asta înseamnă de fapt o crimă. Credea în continuare că protecția e numai pentru boli venerice, de aia nici nu vedea utilitatea prezervativului că avea încredere în iubita lui.
Mi-am amintit de ipocrizia ăluia în ultimele zile, de când Facebook-ul a fost asaltat de mesaje cu #MeToo în coadă, iar o grămadă de lume, bărbați în special, a fost șocată să afle „amploarea fenomenului”. E o întrecere cam patetică pentru gustul meu, de femei povestind experiențele lor trecute, de la cele mai banale pipăieli în autobuz până la violuri în toată regula, dar nu neg că aceste realități există. Nu cred că e vreo femeie care să nu fi pățit măcar o dată în viață o chestie din asta, însă epidemia asta de #MeToo nu va schimba din păcate nimic în societate, oricâte voci celebre sau nu se vor alătura corului.
Părerea mea e că toată campania e mai degrabă marketizată decât de vreun efect și că treaba va sfârși ca orice alt subiect care antagonizează lumea inutil: feminizdele vor mai fi avut o ocazie să se dea cu curu de pământ, anticorecții politic, să se vaiete că vom ajunge o soțietate de fătălăi. La final o să rămână tot femeile cu onoarea nereperată, iar abuzatorii își vor vedea liniștiți de obiceiurile lor. Și apropos, nu numai fetele pot fi hărțuite sexual. Aveam în liceu o profă de chimie căreia îi plăceau în mod special băieții din clasă, și știu că pentru unii dintre ei atingerile ei din ore erau stânjenitoare. Dar să zicem că nu-i împiedică nimeni și pe băieți să se confeseze azi pe Fb.
Ce mi se pare mie în neregulă cu spiritul ăsta de turmă online, deși unora le place să creadă în efectul de bulgăre de zăpadă al destăinuirilor, este tocmai faptul că va supraexpune o problemă fără să aibă vreun efect asupra obiceiului.
Eu sunt Occidentul.
Me too!
Me too!
Me too!
În fiecare zi se nasc mii de brevete pentru roată, iar strategia bătăliei de la Waterloo este regândită franțuzește corect prin mii de saloane de spital și cârciumi.
Dacă n-ar fi mama Realitate, generalul Iarnă și Peneș Curcanul (aka Dorel) din Vaslui, lumea ar fi mai XX!
(PS: termenul feminizde e prea dur penru RC. La stand-up comedy, merge. Te rog retractează-l.)
Bun, si care-i morala ? Ca numai extremismele mai sunt vizibile mediatic, in timp ce marea masa (“fondul” din titlu, cred) nu mai are o forma pentru ca e ne-marketabila ? Ok, de acord. Dar ce-i de facut ? Intre tolomacul din articol si extremistul care vrea sa le explice copiilor de la 5-6 ani incolo cum e cu pedofilii online, si cu sexual anal si oral, nu stiu care e mai nociv in cele din urma. Si din cauza asta parintilor moderati le e frica.
Multe din povestile online ale asa-ziselor “violate” s-au dovedit a fi false, de exemplu ” fata cu salteaua” sau povestea cu ” am fost violata la 7 ani”, inventata pe Facebook de o mincinoasa patologica pe nume Ilona Agata.