Dacă Băsescu i-ar trage-o, pe româneşte spus, doar lui Victor Ponta nu aş avea nimic împotrivă. Băieţii ca băieţii, lasă-i să se scarmene între ei, cine a avut câini sau a studiat în facultate teoria dominanţei sociale (ambele, în cazul meu) ştie că actualitatea curentă e o luptă pentru putere între masculi. Cît se jumulesc doar între ei, nu e cazul să se înduioşeze nimeni. Dar pe fondul apelurilor la stabilitate, a sughiţului cursului de schimb şi bursei, în săraca ţară părăsită de mai toţi cei care produc valoare adăugată, o mare sală de aşteptare în care au rămas mai ales bunicii şi nepoţii, e cazul să intervenim. Pentru că acest cinism extrem al luptelor pentru putere nu poate fi lăsat să ne distrugă cu totul.
Să ne înţelegem: în nici o ţară modernă nu se cheltuie în afara unui buget stabilit, raţional planificat şi democratic aprobat de un Parlament ales, dacă se poate cu ani înainte, nu doar în anul anterior, cred că a auzit toată lumea deja de bugete multianuale. În anul precedent noi am aprobat un buget care se baza pe o creştere economică deja peste cea prognozată acum, şi în care nu era prevăzută nici o mărire de salarii. Guvernul Ungureanu a făcut alocări din fondul extrabugetar de rezervă, în valoare mare, deja asta nu e permis şi ca atare o să punem de la anul fondurile extrabugetare (care se sustrag aprobării Parlamentului) în mecanismul de monitorizare al corupţiei de către Comisia Europeană care va înlocui MCV, la care lucrez în prezent. Benchmarkul mi se pare că e clar: dacă nu vine un tsunami nu trebuie să existe nici un eurocent cheltuit înafara bugetului. Dacă e vreo urgenţă întemeiată, de exemplu trebuie salvat sistemul bancar, ca să se evite un colaps economic, cum s-a întîmplat în Statele Unite sau în Anglia, alocarea trebuie aprobată de către Parlament, dar nu strecurată hoţeşte ca fondurile noastre extrabugetare, care se pun în legea bugetului la valoare de un milion (ipotetic) şi pe urmă se cresc pe blat în timpul anului la o sută de milioane, şi în acest fel pot fi distribuite discreţionar fără nici un control. La problema descrisă aici se adaugă şi decizia Curţii Constituţionale de a anula plata contribuţiilor la fondul de sănătate de către cei mai săraci pensionari. Nu mă pronunţ în chestiuni constituţionale, dar prima urgenţă a guvernului e să înlocuiască gaura astfel creată din mult încercatul fond de sănătate, deci bugetul a luat-o deja la vale.
În condiţiile acestea, ce fel de mandat dă un şef de stat responsabil unui nou prim ministru cînd îi spune „sper ca marirea salariilor sa se faca in timp util”? Mandatul de a cheltui resurse care nu există, că nu am auzit să creştem impozite (poate după alegeri, dacă lumea aprobă un asemenea program în campanie)? În timp util pentru faliment, sau alegeri, sau ce? O să îmi spuneţi că Ponta o merită, că a cerut asta cînd era în opoziţie, deşi ştia că nu sînt resurse, şi să vedem pe unde scoate cămaşa acuma. Ponta o merita-o, ce să zic, dar nu cred că ţara o merită. Să ne mai împrumutăm, că dobînda nu e cine ştie ce mare? Păi, nu avem cum, că asta e o cheltuială permanentă, merge in deficitul structural, acela care ne jurăm că îl respectăm încă dinainte de a adera la pactul fiscal al UE şi la euro. Poate există alte resurse? Or exista, dar nu la jumătatea anului, pe un buget deja aprobat, care are o anumită previzibilitate, toată lumea şi-a făcut deja planurile, contractele, etc, nu ai cum să tai nimic acum. În mod raţional şi legal, nu poţi decît să plănuieşti un alt buget pentru la anul, şi aceasta e într-adevăr treaba cui va veni la guvernare, unul în care şi cheltuielile şi încasările să arate o schimbare, dar evident nu una amatoristică, precum planul lui MRU de a colecta în două luni 1.5% din PIB din economia subterană, cincinalul în patru ani şi jumătate.
Ca atare, dacă dl Ponta urmează îndemnul preşedintelui, face o greşeală foarte mare şi se pune într-o situaţie fără ieşire din punct de vedere financiar. Dacă nu îl urmează, odată ce i s-a dat acest sfat părintesc în auzul întregii ţări, se pune într-o situaţie cu totul imposibilă din punct de vedere electoral, nu-i aşa, preşedintele i-a zis să fie darnic, numai el nu vrea!
Există unii care admiră această calitate a lui Băsescu, de a fi mereu mai al dracului decît oponenţii săi. Vezi însă că asta nu e aşa greu, odată ce nu îţi pasă ce altceva se duce dracului. Duceţi ţara de râpă mai repede, să îşi dea în sfârşit lumea seama că tot noi am fost mai buni, acesta e mandatul dat de Băsescu lui Ponta, cu asigurarea că pe drumul pe tobogan mai pune şi el mîna dacă panta naturală nu e suficientă să se ajungă la fund cît mai repede.
Vorba e că toată ţara e pe tobogan. Trebuie spus, şi clar, că într-o ţară europeană şi democratică cineva care transmite un asemenea mandat se descalifică pentru poziţia supremă în stat.
Mai degraba incearca sa-si bata joc. El crede ca-i poate merge in continuare cu smecherii rasuflate. Numai ca stie si el ca pana aici i-am cam fost. Ce sfaturi da, mai bine si le-ar pastra pentru sine si s-ar gandi cum sa-si faca bagajele mai repede. Cu cat pleaca mai repede de la Cotroceni, cu atat mai bine pentru tara!
“Trebuie spus, şi clar, că într-o ţară europeană şi democratică cineva care transmite un asemenea mandat se descalifică pentru poziţia supremă în stat” spuneti, doamna Pippidi si aveti dreptate. Dar pe domnul presedinte nu il deranjeaza nicio asemenea postura: se afla in ea de cand s-a “decretat ” in afara prevederilor Constitutiei pe care a jurat. “Capitanul de nava” care se lauda ca si-a batut joc de un coleg intr-un mars pe mare, punandu-l sa-l care in spate doua etaje, sau primarul care da capete in gura cetatenilor si face haz de asta, nici n-ar putea gandi altfel. E ca in povestea cu scroafa suita in copac care guita crezandu-se privighetoare. Nenorocirea a fost ca multi, foarte multi, prea multi s-au facut ca nu baga in seama astfel de atitudini si nu numai ca l-au sustinut ci, mai mult, aproape l-au impus prin “greutatea” gandirii lor recunoscute. Si dumneavoastra, impreuna cu tot grupul GDS, aveti un merit de necontestat in aceasta intreprindere. Abia acum l-ati descoperit ?
Da,… mai bine mai tarziu decat niciodata…deci recunoasteti ca scaderea cheltuielilor salariale aferente bugetului de stat a fost o masura necesara, iar acoperierea deficitului bugetului de pensii este o provocare financiara. Bine ca ati inceput sa corelati cifrele. Oricum presedintele Basescu are nenumarati pasi inaintea dumneavoastra si a “salvatorilor” nostri actuali, care abia acum incep sa invete aritmetica.
Daca se confirma si mai clar in iulie ca Romania a (re)intrat in recesiune, cred ca nici macar presedintele – orice intentie diabolica ar avea – nu va mai putea sustine public cresterea salariilor. Trebuie verificata informatia pe care a dat-o ieri cum ca “Ministerul de Finanţe are o rezervă de 5 miliarde de euro”. O rezerva a carei destinatie inca nu o stim.
Refuz sa cred ca avem un presedinte atit de iresponsabil incit sa sacrifice interesul national in favoarea unor scopuri politice meschine.
Lucrul cel mai bun pentru Romania ar fi organizarea de alegeri anticipate cit mai repede posibil, astfel incit decizii asa de importante si dificile sa fie luate de un guvern ales, legitim si cu un sprijin mai consistent in parlament.
Nu, doamna Mungiu, nu aveti dreptate sa-l acuzati pe Basescu in aceasta materie! Nu inca. Poate n-ati sesizat, dar in momentul caderii guv. MRU, nu doar PDL a trecut in opozitie: a trecut si Basescu.
Jocul politic inseamna si lovituri sub centura. A refuza sa administrezi lovituri sub centura e sinucigas, din moment ce adversarul foloseste oricum aceasta arma.
Daca vrem sa facem scrima cu reguli si nu cafteala ca pe maidan, hai intai sa stabilim regulile acceptabile si apoi sa avem un arbitru care sa vegheze la respectarea lor. Dar stati putin… Deja avem aceste reguli din moment ce suntem in UE! Poate ca sunt rudimentare, poate ca arbitrul fluiera greu, dar o bruma de reguli avem.
Pana cand democratia noastra face macar 50 de ani si devine inacceptabila, de exemplu – zic si eu, la nimereala – folosirea cuvantului “impuscat” intr-o disputa politica democratica, eu zic ca asta e.
Si sa nu uitam: pixul e la Ponta. Oricat de rau l-ar chinui “Satana”, pixul e la Ponta. PUNCT.
Sincer , ma ingrozesc sa constat ca oameni ca dvs., doamna Pippidi se rezuma la a analiza efectele luptei dintre doi politicieni murdari(Po(A)nta si Basescu), ca si cind dezastrul tarii ar fi fost provocat doar de guvernarea pdlista. Nu. Dezastrul tarii a fost inceput si bine construit de cele 3 guvernari de stinga la care de fiecare data (ca si acum ) s-au alipit liberalii , caci , nu-i asa, unde este de supt , hop si noi;apoi dezastrul a fost marit de guvernarea CDR, iar apoi de guvernul liberal minoritar cu sprijinul din umbra al PSD. La toate aceste guvernari , girul dezastrului l-a dat vesnicul UDMR. Iata , acum , printrun exercitiu democratic darimam un guvern, cu doar citeva luni inainte de alegeri ca sa punem in fruntea tarii un politician slefuit in laboratoarele coruptiei pesedisto-liberale. Chiar , numai Basescu isi bate joc de tara? Dar guvernul Tariceanu , care pe crestere economica ne-a lasat cu deficit de 5%, chiar nu are nicio raspundere?. Inteleg frustrarile , doamna Pippidi,dar incercati , totusi sa fiti obiectiva. In aceasta tara amarita nu exista un politician autentic , ci doar surogate!
Ce ar fi sa recititi articolele mele din 2008 si 2009 din RL, postaci portocalii anonimi, cind lupta cu risipa guvernului Tariceanu o duceam eu, nu voi. De ex, dar sint multe
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/tara-trece-alegerile-raman-167482.html
un articol foarte interesant !
Ce sa facem?! Basescu nu s-a putut abtine si, cu zambetul pe buze, s-a rasbunat intinzandu-i aceasta capcana lui Ponta. Intr-adevar, oricum v-a reactiona Ponta, in aceasta problema, va fi de criticat. Este greu de presupus ca majoritatea populatiei poate intelege ca ar fi mai bine sa se amane refacerea salariilor. Pe de alta parte, Ponta se va angaja intr-un risc mare pentru economie daca o va face.
Si totusi,cred ca gresiti,d-na;Basescu nu a facut decat sa reitereze afirmatiile d-lui Ponta facute…cand se afla in”opozitie”.
Daca miza dlui Basescu este aceea de a discredita in cele 6 luni guvernarea USL si pe Ponta in speranta de a nu se ajunge la o guvernare USL-ista din toamna, jocul dlui presedinte merita si e benefic Romaniei.
P.S. Precizez ca nu sunt un postac portocaliu, mai exact nu sunt nici postac, nici portocaliu; daca gresesc in ceea ce spun, o fac cu buna credinta.
Si, dupa maniera in care au fost redactate postarile de mai sus favorabile dlui Basescu, nici acolo nu cred ca a fost vorba despre postaci portocalii (dar poate ma insel).
Pozitia mea mai degraba pro-prezidentiala nu ma face sa nu vad lucrurile bune si oamenii de calitate din alte parti (spre pilda, mi-ar placea sa-l vad ministru al Sanatatii pe dl Sorin Paveliu, pe care l-am si votat cand a candidat independent in 2008).
Faca dl Ponta s-ar margini DOAR la “reintregirea salariilor”, poate ar fi cum ar fi. Poate s-ar gasi bani – se pare ca situatia Romaniei este suficient de buina ca sa o permita. Exista chiar un accept de proincipiu de la Trika aflata la Bucuresti. Ce te faci insa cind USL (nu doar Ponta!) vrea mult mai multe mite? Returnarea banilor retinuti pensionarilor (desi legea si hotarirea CCR nu i cer), indexarea pensiilor, marirea salariului minim, reducerea CAS, a TVA – dar si plata retrocedarilor proprietatilor, Asta pe fondul anularii oricarei privatizari si vinzari de actiuni. Dl Constatinescu (de la Cta), 9in urma intilnirii cu Ponta, anunta ELIMINAREA INVESTITIILOR pentur a se folosi “banii Udrei” la mariri salariale. Sper ca e doar o aberatie socialista – dar ea nu a fost inca infirmata de Ponta si USL. Sa mai vedem…