Dintr-un singur loc (Valea Ursului, Munții Apuseni) au dispărut peste 100.000 de mc de lemn, lăsând versanți întregi fără pădure. Seceta, insectele, calamitățile, chiar și amplificate de schimbările climatice, nu țin pasul cu drujbele hoților
- Hoții de lemne distrug de câteva ori mai multă pădure decât se prăpădește în urma calamităților naturale, a schimbărilor climatice, a bolilor și dăunătorilor. În plină campanie de cosmetizare a imaginii publice, Romsilva a prezentat public volumul de lemn afectat de secetă și insecte, pe care îl putem compara cu cel care dispare, anual, din păduri, potrivit Inventarului Forestier Național (IFN).
- Comunicatul, de ieri, al Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) vine după ce, la sfârșitul anului trecut, a încercat să minimalizeze amploarea reală a tăierilor ilegale de păduri și s-a acoperit de ridicol lăudându-se cu venituri derizorii obținute din valorificarea produselor nelemnoase.
- Campania de cosmetizare a imaginii Romsilva, vine în contextul în care, la începutul acestui an, urmează un nou concurs pentru funcția de director general, mandatul interimar al lui Jean Vișan apropiindu-se de final, iar hotărârea de guvern privind restructurarea Regiei e blocată la Ministerul Justiției, controlat de PSD.
Hoții, mai ”eficienți” decât seceta și gândacii de scoarță
”În primele nouă luni din 2025, 164.739 hectare au fost afectate de fenomenul de uscare, din care 125.902 hectare în păduri de foioase și 38.837 hectare în păduri de rășinoase. Volumul total al arborilor afectați de uscare a fost estimat la 2.077.410 metri cubi”, se arată într-un comunicat de presă, transmis de Romsilva, ieri (4 ianuarie)..
Scopul comunicatului este de a prezenta eforturile Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) Romsilva pentru a combate fenomenul de uscare, asociat dezechilibrelor climatologice din ultimii ani. ”Pe fondul secetei pedologice prelungite, un număr semnificativ de arbori a intrat în declin fiziologic, devenind mai vulnerabili la atacuri de boli și dăunători, ceea ce a accelerat procesul de uscare”, arată reprezentanții RNP. Pe acest fond, Romsilva a implementat o serie de măsuri pentru protejarea pădurilor administrate, în special pentru combaterea insectelor defoliatoare, a gândacilor de scoarță, precum și a altor insecte dăunătoare și paraziți vegetali. ”Aceste măsuri sunt extrem de importante având în vedere fenomenul de uscare”, precizează Romsilva, citată de Agerpres.
Ce nu spune Romsilva e că, la sfârșitul lunii noiembrie 2025, au fost făcute publice datele din ciclul al 3-lea (2020-2025) al Inventarului Forestier Național (IFN). Din analiza acestora rezultă că deși furturile de lemn s-au diminuat, acestea se mențin la un nivel uriaș, estimat între 8 și 11 milioane de metri cubi anual. Adică de 4-5 ori mai mare decât volumul pierdut în urma fenomenului de uscare! Detaliile despre datele din IFN, aici.
Veniturile ridicole cu care se laudă Romsilva
În plină campanie de promovare publică, directorul general al Romsilva, Jean Vișan, a transmis, la sfârșitul anului trecut, că s-au obținut venituri de aproape 7 milioane de euro, în primele 11 luni ale lui 2025. din valorificarea produselor nelemnoase ale pădurii și din vânzarea cărnii de vânat, a fazanilor vii și a păstrăvilor de consum. Conform directorului Romsilva, citat pe larg de presă, pe zona produselor nelemnoase, Romsilva a obținut 7,27 milioane de lei din vânzarea fructelor de pădure, în creștere cu 14% față de anul 2024, din vânzarea plantelor medicinale, peste 3,81 milioane de lei, iar din cesionarea dreptului de recoltare a trufelor – 4,41 milioane de lei. În același timp, veniturile din cesionarea dreptului de recoltare a ciupercilor au ajuns la 313.852 lei, cu 27% mai mult decât în anul 2024, confirmând un plus de eficiență în această zonă.
În total, rezultă 15,8 milioane de lei din vânzarea produselor nelemnoase ale pădurii. Asta la venituri totale anunțate de Romsilva, cu aceeași ocazie, de 3,5 miliarde de lei. Procentual, rezultă că veniturile din produse nelemnoase reprezintă un procent pe undeva la 0,45% din veniturile totale ale RNP Romsilva.
Spre comparație, țări precum Italia, Portugalia și Spania obțin mai mult din valorificarea produselor nelemnoase ale pădurii decât din cea a lemnului! De fapt, în Italia și Portugalia valorificarea produselor nelemnoase aduce venituri de peste două ori mai mari decât valorificarea produselor lemnoase! Cum să te lauzi, cu un procent pe undeva la 0,5%?!
Venituri din valorificarea produselor nelemnoase, comparativ cu veniturile din produsele lemnoase. Curs de Silvicultură pentru Învățământul la distanță, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava; șef lucrări dr. ing. Ionuț Barnoaiea, conf. dr. ing. Liviu Nichiforel
Nu mai insist prea mult asupra comunicatului Romsilva, tot către sfârșitul anului trecut, prin care eram anunțați că volumul tăierilor ilegale din pădurile publice ar fi scăzut cu 10% anul trecut, de la 14.671 mc în 2024, la 13.315 mc în 2025. Ideea că restul de 8 – 11 milioane mc de lemn furat, anual, ar fi din pădurile proprietate privată din România e ridicolă.
În apropierea finalului de mandat de director interimar al Romsilva al domnului Jean Vișan, nu e greu de înțeles efortul de a coafa imaginea publică a Regiei Naționale a Pădurilor. Efortul vine și în contextul în care hotărârea de guvern privind restructurarea Romsilva e blocată, potrivit surselor România Curată, la Ministerul Justiției (condus de PSD), încercându-se o amânare a acesteia.
Tentativa de cosmetizare a imaginii Romsilva e susținută și de către o parte a presei care preluat și multiplicat comunicatele conducerii Regiei fără o verificare critică. Cu toate acestea, șansele de reușită ale operațiunii de PR sunt destul de mici, Romsilva figurând în topul companiilor din România (de stat și private) cu cea mai proastă percepție publică în anul 2025. Detalii, aici:
SUSȚINE ȘI TU, lupta pe care o ducem pentru pădurile și apele României, pentru un viitor mai sănătos pentru noi, copiii și nepoții noștri. Ajută-ne să câștigăm, până la capăt, procesul cu avocata Schweighofer, să scoatem la lumină toate afacerile necinstite pe seama pădurilor noastre, să luptăm cu uriașa dezinformare din domeniu. DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!
