Legea exploatării offshore pune în pericol calitatea vieții și interesele locuitorilor din zonele costiere

Printr-un comunicat de presă transmis astăzi, Asociația Dominocost critică Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, arătând că e acest act normativ va acționa în detrimentul intereselor cetățenilor, a calității vieții și a intereselor oamenilor care locuiesc în zonele costiere.

Așadar, reprezentanții aceștia nu abordează problematica beneficiilor economice, cea pe care am dezbătut-o pe larg în cadrul campaniei pe care am avut-o în ultimele luni pe România Curată, ci o temă cel puțin la fel de importantă și relevantă pentru sustenabilitatea acestor operațiuni: bunăstarea comunităților locale din zonele care vor fi ocupate de instalațiile companiilor petroliere. Cei de la Dominocost vin cu 16 argumente în susținerea semnalelor de alarmă ridicate de ei:

• 1. încalcă autonomia locală (dreptul primariilor de a hotara ce se construieste in localitatile lor)  în favoarea companiilor petroliere;
• 2. încalcă dreptul cetățenilor de a participa la luarea deciziilor în materie de urbanism și construire pentru proiecte gen Petromidia, executate de companiile petroliere in localitatile lor;
• 3. încalcă dreptul constituțional la un tratament egal în fața legii, fie că sunt cetățeni simpli,  care trebuie să întocmească documentații de urbanism și să respecte restricții și interdicții de urbanism pentru construirea unei case pe litoral, fie că sunt companii petroliere cu cifre de afaceri de zeci de miliarde de dolari, ce doresc să construiască obiective gen Petromidia;
• 4. creează precedente grave prin derogarea totală de la legislația urbanismului și construcțiilor pentru obiective cu impact major, gen Petromidia, caracteristice începutului revoluției industriale, perioadă în care nu existau meseria de urbanist sau conceptul de dezvoltare durabilă;
• 5. prin legiferarea derogarilor si incalcarilor autonomiei locale creeaza posibilitatea legala si morala pentru entitati, din alte domenii, cu impact semnificativ gen Rosia Montana, sa solicite legi speciale  cu aceleasi avantaje si derogari;
• 6. impune interdicții și restricții pe terenurile românilor, situate în zone rare și valoroase pentru ei și pentru potentialul turistic-litoral limitat al țării, în favoarea unor companii petroliere private ( titularii de acorduri petroliere offshore);
• 7. face o expropiere mascată, fără justă și dreaptă despăgubire, în folosul unor companii petroliere, prin instituirea interdicțiilor și restricțiilor de construire impuse terenurilor oamenilor;
• 8. exclude in mod practic Comitetul Național al Zonei Costiere (C.N.Z.C.) de la luarea deciziilor de amplasament în zona costieră a obiectivelor companiilor petroliere prin termenul foarte scurt de 30 de zile pentru avizare in caz contrar considerandu-se acord tacit. C.N.Z.C. este instituția care, în mod legal, se ocupa de armonizarea dezvoltării în zona costieră de 16 ani, care prin componența ei ampla (printre alții, Institutul de Cercetare “Grigore Antipa” și alte ONG-uri care apara mediul și litoralul ) are nevoie de o perioada mai lunga de deliberare si luare a deciziilor;
• 9. permite irosirea a cel puțin 3 kilometri liniari de deschidere la Marea Neagră, pretabili pentru turism, doar in cazul un singur obiectiv, construit de companiile petroliere în zona litorală. România mai are aproximativ 17 kilometri liniari, deschidere la Marea Neagră, liberi pentru construcții, care sunt potriviți turismului de masă. Aceste obiective gen Petromidia pot fi construite in interiorul uscatului pentru a lasa litoralul turismului si recreerii.
• 10. Proiectul de lege permite companiilor petroliere să nu respecte planurile de urbanism, planurile de amenajare a teritoriului, planurile de management și planurile de gospodărire integrată a zonei costiere, dar și să nu întocmească documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, la construirea de obiective gen Petromidia, în zone cu vocație turistică;
• 11. creează o inegalitate fiscală între titularii de acorduri petroliere offshore și titularii de acorduri petroliere onshore;
• 12. anuleaza guvernelor și parlamentelor viitoare, dreptul legal de a modifica fiscalitatea în privința activităților comerciale ale titularilor de acorduri petroliere offshore. În viitor, în funcție de nevoi si de condițiile economice, legiuitorii au dreptul să modifice diverse impozite aplicate românilor, dar, conform proiectului acesta nu vor mai putea modifica, cel puțin 30 ani,  impozitele plătite de companiile petroliere offshore;
• 13. preia din legislația anterioară (din perioada vânzării dezastruoase a companiilor Petrom si Petromidia) reglementările fiscale favorabile companiilor petroliere și abrogă reglementările fiscale care aduc mai mulți bani la buget, adoptate în guvernările anterioare;
• 14. explozia uriașă din 12 decembrie 2017 de la obiectivul Baumgarten-Austria, soldată cu răniți și pagube însemnate, explozia din 15 ianuarie 2018 de la obiectivul Hurezani-Gorj, soldată, de asemenea, cu pagube însemnate și explozia din zilele acestea de la sonda de gaze naturale din Harghita, soldata cu un muncitor mort, ne arată că obiectivele autorizate prin derogări și încălcări ale drepturilor primăriilor și vecinilor induc în unele zone riscul de accidente urmate de explozii fără ca locuitorii limitrofi și autoritatile locale să fie consultate;
• 15. atribuie in mod nejustificat caracterul de  “considerent imperativ de interes public major” unor investiții private care urmăresc obținerea de profit;
• 16. schimbă legislația acceptată la momentul semnării acordurilor petroliere în favoarea companiilor petroliere care opereaza în offshore.

Ei vin și cu o serie de recomandări:

1. Să impună instituțiilor și autorităților competente realizarea unui studiu comparat între legea aflată în promulgare și legile norvegiene (care și-au dovedit eficiența atât pentru statul norvegian, cât și pentru companiile petroliere care forează în Marea Nordului) .

2. Sa impuna institutiilor si autoritatilor competente realizarea unui studiu comparat între legea aflată în promulgare și legile adoptate, în anii 2011, în Australia, care acum sunt vehement contestate de Parlamentul Australian, pentru că au permis companiilor petroliere să nu platească impozite din 2012 până în prezent și să dea dreptul petroliștilor să afirme că nu vor plati ce a cerut legislativul până în anul 2021.

3. Să impuna realizarea unor studii de Impact îi de oportunitat  institutiilor romanesti abilitate și competente referitoare la aspecte privind constituționalitatea, dreptul proprietății private și fiscalitatea. Parlamentul și Președintele nu au dreptul să-și întemeieze deciziile folosind doar studiile realizate de compania Delloite în luna aprilie și luna mai care sunt plătite de petroliști și care, la capitolul Disclaimer, afirmă răspicat că nu-și asuma responsabilitatea studiilor realizate decât in fața clienților (adică în fața petroliștilor).

4. Să demareze un referendum referitor la condițiile pe care statul român le poate acorda petroliștilor, care pe viitorii 10, 20, 30 de ani vor exploata rezerve de hidrocarburi semnificative din Marea Neagră.

Asociația noastra susține exploatarea resurselor Marii Negre de catre companiile petroliere si este constienta de faptul ca actualii titulari de perimetre offshore au capacitatea financiara si tehnologica de a o face. Singurele cerinte pe care le avem sunt ca exploatarile sa nu afecteze mediul din zona costiera si marina, sa nu afecteze viata, turismul, proprietatile cetatenilor din zona litorala si veniturile statului roman sa fie corecte asa cum sunt cele colectate de statul norvegian. Nu vrem ca statul roman si implicit poporul roman sa ajunga iar in situatiile cunoscute, de privatizari dezavantajoase gen Petromidia sau Petrom.

Având în vedere cele de mai sus, cerem Presedintelui Romaniei să urmareasca cu diligenta Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrepetroliere offshore și cerem organelor abilitate cu apărarea tarii și a drepturilor cetățenesti să se autosesizeze la aspectele semnalate mai sus. Presedintia Romaniei, Parlamentul, SRI, SIE si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii trebuie să apere echilibrul dintre interesele statului, solicitările legitime ale cetățenilor din zona litoral-costieră și interesele companiilor petroliere din offshore.

Solicitam autoritatilor, Presedintelui Romaniei, Guvernului Romaniei, Ministerului Energiei, Ministerului de Finante, ANRM si celorlalte autoritati publice implicate, sa nu accepte clauze confidentiale si anexe confidentiale sau secrete referitoare la conditiile financiar-fiscale, in Acordurile Petroliere si in  celelalte documente asumate de Statul Roman in raport cu entitati private care concesioneaza perimetre si exploateaza resurse naturale romanesti. Toate documentele in care se face referire la aspecte financiar-fiscale privind resursele naturale ale Romaniei concesionate catre terti de Statul Roman, trebuie sa fie in totalitate transparente si publice, astfel incat cetateanul roman, adevaratul lor proprietar, sa stie cum sunt gestionate.

Prin aceasta lege se va hotarî soarta pentru viitorii 30 ani a resurselor strategice ale Romaniei din Marea Neagra.  De actuala clasa politica va depinde daca exploatarea resurselor va aduce bunastare romanilor precum au reusit politicienii norvegieni sa faca pentru concetatenii lor.

[Puteți citi toate articolele România Curată despre gazele din Marea Neagră la acest link]