Breșele făcute de contractorii SALROM în barajele destinate să filtreze saramura deversată din Salina Praid au fost fatale pentru Târnava Mică. Inițial, s-a sperat că peștii mai mari, care nu au fost văzuți în primele zile, ar fi scăpat. De fapt, se aflau pe fundul albiei sau au fost duși de apă Foto: Instituția Prefectului Județului Mureș
Râul Târnava Mică a fost ucis. La propriu. Limpezirea apei scoate în evidență amploarea dezastrului. Viața acvatică a dispărut din râul Târnava Mică. O spun monitorizările instituțiilor publice. Nu mai sunt vizibili pești vii, doar cadavre, parțial acoperite de mâl. Zilnic se raportează cazuri de castori morți. Iar acesta e doar începutul!.
”Pe sectorul analizat nu au fost identificate exemplare vii de pești. Deși la suprafață nu sunt vizibili pești, pe fundul albiei se observă numeroase cadavre, unele parțial acoperite de mâl”, constată controlul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, Gărzii de Mediu și a Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Mureș.
Biologul Tibor Hartel, unul dintre cei mai citați 2% ecologi din lume, avertizează că acestea sunt doar primele efecte ale dezastrului. ”Acum urmează domino-ul pe următoarele axe: Solul și agricultura. Sănătate publică. Tensiuni sociale survenite din “cedarea psihică.” Seceta va amplifica toate acestea”, arată Tibor Hartel.
Au salvat niște buldozere și betoniere și au ucis un râu!
Ce e mai dureros e că nici pentru inundarea Salinei Praid, nici pentru deversarea apelor sărate în Târnava Mică n-a răspuns până acum cineva nici măcar cu funcția. Directorii SALROM sunt în funcție în ciuda faptului că riscurile inundării salinei erau cunoscute încă din 2007 și nu au luat măsura devierii pârâului Corund, cum recomanda studiul. Și directorii SALROM au rămas în funcție chiar și după ce dubioasa firmă pe care au contractat-o a dat breșe în barajele menite să reducă salinitatea din Corund, înainte de a ajunge în Târnava Mică.
Spune SALROM, decizia luată a fost pentru a salva utilajele firmei în discuție. Cum ar veni, niște buldozere și betoniere au fost mai importante decât viața unui râu, cu întregul lui ecosistem și zecile de mii de oameni a căror bunăstare depinde de Târnava Mică – de la aprovizionarea cu apă potabilă și menajeră și până la activități agricole și de creștere a animalelor.
Iar ministrul Bogdan Ivan a ajuns pentru a doua oară la Praid pentru a salva atât firma contractată, cât și șefimea SALROM. În loc să-i trimită să dea cu subsemnatul în fața unor procurori, le-a acordat zile suplimentare să recupereze întârzierile. Asta după ce, la prima vizită la Praid, același ministru Bogdan Ivan a dat vina pe castori și activiști pentru dezastru. Și acest ministru nu doar că nu și-a făcut bagajele, ci îl vedem promovat ca o mare speranță a PSD, trimis la Cotroceni, la negocierile cu președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern!
Bătrânii ar spune că s-a întors lumea cu susul în jos, dar n-ar avea dreptate. Că deja e de multă vreme cu susul în jos și nu mai știm cum s-o aducem într-o stare normală.
Sentimentul de neputință în fața intereselor dominante
Tibor Hartel arată, la rândul lui, că fără identificarea și sancționarea responsabililor, restabilirea încrederii în instituțiile publice și coeziunea socială sunt compromise:
”În situațiile de criză ecologică determinate de catastrofe care survin din factori umani, identificarea și sancționarea actorilor responsabili reprezintă o condiție indispensabilă pentru restabilirea încrederii în instituțiile publice și pentru coeziunea socială.
Fără acest demers fundamental, măsurile compensatorii (fie ele gesturi de solidaritate, comunicare oficială sau asigurarea necesarului de resurse primare (ex. apă potabilă)) riscă să fie percepute ca insuficiente sau de fațadă. De asemenea, chiar și intervențiile de amploare în restaurarea ecosistemelor pot fi invalidate, la nivel perceptiv, dacă nu sunt precedate de asumarea responsabilității juridice.
Percepția comunității afectate este un factor-cheie în dinamica post-criză: sentimentele de abandon, de lipsă de agentivitate sau sentimentul de neputință în fața intereselor dominante pot constitui obstacole majore în mobilizarea socială pentru reconstrucție. Prin urmare, eliminarea acestor percepții negative, prin mecanisme clare de răspundere și transparență, este o precondiție pentru demararea oricărui proces durabil de refacere ecologică și societală.”
AJUTĂ-NE să ducem adevărul mai departe. Și să-i sancționăm pe responsabili
În fața avalanșei de manipulări oficiale, menite să-i acopere pe responsabili, România Curată a lansat o campanie de informare, atât pentru demistificarea diversiunii cu castorii și organizațiile de mediu (amplificată major de o parte importantă a presei), cât și pentru evidențierea și tragerea la răspundere a vinovaților reali. Cu ajutorul donațiilor pe care le-ați făcut unii dintre voi, utilizate pentru promovarea articolelor pe rețelele sociale, am ajuns deja la sute de mii de citiri.
233.000 de citiri a avut articolul despre castorii și peștii morți de pe Târnava Mică și despre mâna de copii și doi biologi care au salvat zeci de kilograme de pești pe care i-au mutat cu ligheanul într-un pârâu cu apă curată. Alte articole din campanie au avut alte zeci de mii de citiri.
Vă mulțumim celor care ați donat. Cei care doriți să contribuiți să amplificăm vizibilitatea demistificării minciunilor cu castorii care ar fi fost de vină pentru catastrofele de la Praid și de pe Târnava Mică și să punem presiune civică pentru tragerea la răspundere a responsabililor (începând cu demiterea lor), puteți dona mai jos:
Citește și:
