Andra Mureșan

Internet mai bun pentru copii, pe agenda deputaților din Comisia pentru învățământ

Săptămâna aceasta, Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților nu va acorda avize sau rapoarte proiectelor legislative, însă va dezbate, potrivit agendei publicate pe site, subiecte precum: modul în care arată învățământul preuniversitar și universitar în țări precum Grecia sau Olanda, efectele pandemiei asupra studenților și ce presupune noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii”.

Punctul de interes îl reprezintă strategia europeană și obiectivele acesteia, lucruri care urmează să fie discutate astăzi în Comisia pentru învățământ.

Ce înseamnă „Un internet mai bun pentru copii”?

Actorii principali ai Uniunii Europene, adică instituții precum Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană, stabilesc strategii internaționale de interes la nivel mondial. Vorbim de același lucru și când vine vorba de strategia „Un internet mai bun pentru copii”, adoptată de către Comisia Europeană. 

Scopul principal este crearea unui spațiu sigur pentru copii și îmbunătățirea serviciilor digitale. Schimbările rapide din tehnologie au dus la modificări în ceea ce privește comportamentul copiilor online. Nu poate fi contestat faptul că digitalizarea a adus după sine o serie de beneficii, însă acestea sunt însoțite și de numeroase riscuri.

De asemenea, prin această strategie se urmărește vizionarea unui conținut adaptat vârstei și care să servească interesului superior al copilului.

Care sunt riscurile?

Riscurile menționate de către Comisia Europeană sunt știrile false, hărțuirea online și expunerea la conținuturi dăunătoare și ilegale. Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii, adoptată în 2012, stă la baza acestei noi direcții luate de către Comisia Europeană. Diferențele față de aceasta constau în faptul că acum se va pune accentul pe protecție împotriva conținutului inadecvat vârstei și pe găsirea unor metode prin care copiii vor reuși să facă față amenințărilor.

Astfel, vor exista activități care promovează educația media atât pentru profesori, cât și pentru părinți, pentru o mai bună gestionare a știrilor false, iar accentul va cădea cu precădere pe copiii din medii defavorizate, care de multe ori nu au acces la tehnologie.

Pilonii principali

Această nouă strategie stabilește viziunea Comisiei Europene pentru următorii zece ani și se bazează pe:

 

  • Experiențe digitale sigure

 

Acest prim lucru urmărește protejarea copiilor de conținuturile nepotrivite vârstei lor sau conținuturi dăunătoare, ilegale. În acest sens, Comisia va elabora un cod al UE, iar până în 2024 se dorește introducerea unui standard european de verificare a vârstei. Totodată, strategia propune utilizarea portofelului european pentru identitate digitală pentru a stabili vârsta utilizatorilor, modalitățile de raportare ale conținutului ilegal și instituirea, până în 2023, a numărului de telefon „116 111” pentru victimele hărțuirii cibernetice. 

 

  • Capacitare digitală

 

Cel de-al doilea pilon vizează modul în care folosesc copiii internetul și, mai degrabă, urmărește educarea acestora pentru a lua decizii în cunoștință de cauză, într-un mod responsabil. 

Pentru acest lucru, este nevoie de educație media, care poate să ducă la autonomie și la siguranță. 

Rețeaua „Centrul pentru internet mai sigur”, activă la nivel național și internațional, informează și educă copiii, părinții, profesorii și tutorii privind problemele din mediul digital și combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Portalul betterinternetforkids.eu va oferi module profesorilor care doresc să se formeze în această direcție. 

 

  • Participarea activă a copiilor la mediul digital

 

Pentru a încuraja copiii să fie mai activi în mediul online, Comisia va susține asocierea unor copii care cunosc riscurile și oportunitățile din mediul online și instruirea altor copii în acest sens. De asemenea, odată la doi ani, se va face o evaluarea a întregii strategii de către copii.

Context

„Un internet mai bun pentru copii” a fost adoptată pe data de 11 mai 2022, în aceeași zi cu un nou act legislativ al UE pentru protejarea copiilor împotriva abuzului sexual. Comisia propune modificări la nivelul legislației europene care să combată pornografia infantilă, hărțuirea online a copiilor și abuzul sexual al acestora.

„Abuzul sexual al copiilor este omniprezent, cu 85 de milioane de poze și video-uri raportate la nivel global doar în 2021”, arată Comisia. Pandemia a accentuat acest lucru, iar în 2021 s-a observat o creștere cu 64% a cazurilor confirmate de abuz sexual asupra copiilor. 

Reglementările actuale nu mai fac față și este clar că e nevoie de o îmbunătățire. Aceasta trebuie să se axeze pe reguli clare, care să vizeze și furnizorii (Facebook, Instagram, Google etc) și să îi oblige să detecteze, să raporteze și să elimine orice conținut în care un copil este abuzat sexual.

Perspectiva copiilor asupra riscurilor din mediul online

De asemenea, în 2021, în cadrul Strategiei cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, 750 de copii și tineri și-au exprimat opiniile referitoare la siguranța online. Ei au făcut asta în cadrul a 70 de sesiuni de consultare la nivelul întregului continent și au fost organizate sondaje separate pentru părinți, profesori sau tutori pe aceeași temă.

În urma consultărilor din 2021, s-a observat faptul că, de cele mai multe ori, copiii conștientizează problemele și riscurile din mediul online, dar și oportunitățile pe care acesta le prezintă. Ei și-au exprimat dorința de a fi auziți și de a-și expune ideile referitor la lucrurile care îi privesc direct. 

În ciuda acestor lucruri, există o problemă legată de copiii care sunt excluși din mediul digital. Această excludere are la bază sărăcia, lipsa dispozitivelor necesare, lipsa rețelei sau lipsa încrederii în mediul digital și a aptitudinilor necesare pentru navigare.

Cum arată lucrurile la noi în țară?

Referitor la abuzul sexual asupra minorilor, Matei Bărbulescu de la RISE Project a realizat o investigație prin care a intrat incognito pe mai multe grupuri de Telegram, unde se distribuiau poze și video-uri cu copiii abuzați sexual. Acest fenomen a fost accentuat de către pandemie și de atunci a scăpat de sub control, cel mai mare grup românesc de pe Telegram având aproape două sute de mii de utilizatori, adică maximul acceptat de către platformă. Asta înseamnă aproape cam cât populația orașului Oradea, potrivit investigației.

În ceea ce privește abilitățile digitale, potrivit unui articol de pe Edupedu care analizează datele furnizate de Eurostat, doar 10% din populație are competențe digitale superioare. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator. 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *