Fondurile europene în învățământul superior: dezvoltarea resurselor umane și a activităților de cercetare (III)

Acest capitol al Raportului anual al SAR – 2017, ce va fi dat publicității marți, 7 martie, analizează modul în care au fost alocate fondurile europene în perioada 2007-2013 către universitățile de stat. De interes aici este ce impact a avut distribuția acestor fonduri, în paralel cu alocările de la bugetul de stat. Evaluăm rolul implementării proiectelor structurale în sistemul de învățământ superior românesc, în special în raport cu obiectivele asumate de acestea. Urmărim domeniile în care investițiile au fost cele mai mari: resurselor umane și cercetare. Programele operaționale principale în cadrul cărora universitățile de stat au putut fi beneficiare și/sau partenere analizate aici au fost: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE).

Distribuția, către universități, a fondurilor pentru cercetare prin programul POS CCE

Activitățile de cercetare s-au finanțat, în principal, prin programul POS CCE care a avut ca obiectiv, pentru perioada 2007-2013, creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere.

În cadrul programului, universitățile au fost eligibile pentru a depune proiecte în două domenii majore de intervenție: Axa prioritară 2 ”Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare”[1] și Axa prioritară 3 ”Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor pentru sectorul privat și public”[2].

Pentru că numărul de cereri de brevete a reprezentat un indicator relevant al POS CCE (îndeplinit conform Raportului de Activitate), am analizat datele publicate de către OSIM privind cererile înregistrate în perioada 2001-2012. Astfel, se constată o creștere substanțială a numărului de cereri depuse de către universități și institute de cercetare în perioada de finanțare POSCCE, ajungând în 2010 la 680 de cereri, de aprox 6 ori mai multe cereri în comparație cu anul 2001.

Conform datelor transmise de către MFE, în perioada 2007-2013, universitățile au primit finanțare pentru 106 proiecte.

Valoarea finanțării acordate tuturor proiectelor (UE și buget de stat) a fost de 1.277.764.611,54 lei (aprox. 284 milioane euro), contribuția beneficiarilor de 19,781,561.36 și valoarea totală a cheltuielilor neeligibile a fost de 236.940.246,52.

România continuă să fie la coada UE din perspectiva cheltuielilor cu activitățile de CD&I, cu o medie de 0,75% cheltuieli pentru C&D din total cheltuieli guvernamentale în perioada 2007-2013[3]. În acest context de subfinanțare a cercetării, fondurile alocate prin POSCCE au fost chiar mai mici decât fondurile alocate pentru Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare 2007-2013 (PN II) unde cheltuielile pentru programele din componență sa au fost de 3.366,50 mil lei (aprox 748 mil euro).

POS CCE a suplimentat fondurile alocate cercetării de la bugetul de stat, cu o sumă echivalentă cu aprox. 40% din PN II în perioada 2007-2013. 

 În ceea ce privește distribuția fondurilor în cele trei domenii majore de intervenție, proiectele care au vizat îmbunătățirea infrastructurii de cercetare au fost cel mai mult finanțate (77 proiecte finanțate) în comparație cu proiectele care au vizat parteneriatele între universități și întreprinderi (18 proiecte) sau cele care au vizat dezvoltarea de platforme de e-learning (11 proiecte). Dintre universitățile românești, 40 de universități au aplicat și au fost finanțate prin POSCCE cu 1 sau mai multe proiecte (vezi Tabel 4).

Tabel 4. Topul celor 5 universități care au reușit să atragă cele mai multe resurse din programul POSCCE

Universitate Total contribuție UE + RO (lei)
Universitatea Politehnică din București 220.812.776,00
Universitatea Politehnică din Timișoara 74.519.518,00
Universitatea Transilvania din Brașov 60.000.000
Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași 58.748.880
USAMV Iași 52.594.194,00

Sursă: Calculele autoarei pe baza datelor furnizate de către MFE, top 10 universități: valorile cele mai mari ale proiectelor POSCCE

Se observă că universitatea care a atras cele mai multe fonduri din programul POSCCE este tot Universitatea Politehnică din București (UPB), la o distanță foarte mare de următoarea clasată, Universitatea Politehnică din Timișoara care a câștigat o treime din fondurile UPB.

O ipoteză asumată la nivel internațional sau în diversele sisteme de finanțare a cercetării este aceea că, odată cu introducerea de mecanisme competitive de finanțare a cercetării, performanța cercetării va crește inclusiv prin faptul că se urmărește a se finanța acele proiecte/echipe selectate ca fiind cele mai bune din totalul proiectelor depuse spre finanțare.[4]

În acest context, am calculat pentru fiecare universitate un coeficient egal cu procentul fondurilor atrase din total fonduri atrase de către cea de-a doua clasată universitate din România (UPT). Am scos din „top” cea mai bine plasată universitate (UPB) dat fiind faptul că diferența între aceasta și restul universităților este atât de mare încât rezultatele erau mai dificil de interpretat.

Tabel 5. Top universități în funcție de coeficientul nivelului de finanțare

Universitate Coeficient nivel finanțare
Universitatea Politehnică din Timișoara 100
Universitatea Transilvania din Brașov 80.51582
Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași 78.8369
USAMV Iași 70.57774
USAMV Cluj Napoca 68.96717
Universitatea Valahia din Târgoviște 63.47324
Universitatea din Craiova 63.07262
Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara 58.05284
USAMV București 56.89785
Universitatea din București 53.67721
………. ………..

Sursă: Calculele autoarei pe baza datelor furnizate de către MFE

În cazul anumitor universități, valoarea fondurilor atrase în cercetare este asociată cu performanța acestora – „scorul de meritocrație” după numărul de citări al coordonatorilor de doctorat din aceste instituții[5]. Astfel, universitățile cu puține citări au accesat și un nivel redus de resurse disponibile din POSCCE: Universitatea Maritimă din Constanța, Universitatea Petru Maior din Tîrgu Mureș, Universitatea Petroșani, etc. Deși puține, există și universități unde nivelul ridicat al finanțării corespunde unui nivel de performanță ridicată (judecată după numărul de citări): USAMV Cluj, Universitatea Al. I. Cuza Iași, Universitatea din București, Universitatea Politehnică din Timișoara.

Îngrijorătoare este situația celorlalte două categorii de universități:

  1. Universități care, deși au un număr ridicat de citări, nu reușesc să atragă investiții din sursele puse la dispoziție. Argumente pentru această situație pot fi legate de: lipsa de capacitate în scrierea și gestionarea unor proiecte ample, lipsa de interes în a aplica pentru astfel de proiecte sau birocrația și alte piedici în accesarea acestor fonduri. În aceste categorii se înscriu universități precum: UBB Cluj, SNSPA, ASE, UTCN, UVT.
  2. Universități care au avut la dispoziție fonduri mai multe pentru a le investi în infrastructuri de cercetare însă aceste investiții nu își găsesc echivalentul într-un nivel ridicat al performanței academice (evaluată după numărul de citări). Cu alte cuvinte, deși, prin comparație cu alte universități, au beneficiat de un nivel mai ridicat de investiții în proiectele de cercetare, nu au reușit să își îmbunătățească rezultatele într-un mod asemănător. Este cazul universităților: Universitatea Transilvania Brașov, Universitatea Tehnică Iași, USAMV Iași, Universitatea Craiova, Universitatea Valahia din Târgoviște, USAMV Timișoara.

[1] D.M.I. 2.1 – Cercetare dezvoltare în parteneriat între universități/institute de cercetare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie; D.M.I. 2.2. – Investiții în infrastructura de CDI și dezvoltarea capacității administrative.

[2] D.M.I. 3.2.3 – Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne – 3.2.3 Susţinerea implementării de aplicaţii de e-Learning.

[3] Bază de date Eurostat – indicator GBAORD.

[4] Jonkers , K. & Zacharewicz, T., Research Performance Based Funding Systems: a Comparative Assesment.

[5] Pentru informații suplimentare și detalii metodologice, vezi Raportul Integrității Universitare din România (2016), disponibil la http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2016/11/Raportul-Integritatii-Universitare-CUC-3.pdf

Va continua

 ——————————————————–

Raportul anual al Societății Academice din România (SAR) va fi lansat marți 7 martie în cadrul unei dezbateri cu tema “Fondurile europene, blestem sau binecuvântare? Cazurile sănătății, educației și infrastructurii”, ce va avea loc la Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Mai multe detalii, aici.


Recomandări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *