Cel puțin 15.000 de oameni au murit în Europa din cauza vremii calde, în acest an, a anunțat, ieri, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), într-un comunicat de presă, citat de RFI. Cele trei luni de vară (iunie-august) au fost cele mai calde din Europa de când au început înregistrările, iar temperaturile excepțional de ridicate au dus la cea mai gravă secetă la care a fost martor continentul din Evul Mediu.
„Pe baza datelor de țară transmise până acum, se estimează că cel puțin 15.000 de oameni au murit în mod special din cauza căldurii în 2022”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge. „Aproape 4.000 de decese în Spania, peste 1.000 în Portugalia, peste 3.200 în Regatul Unit și aproximativ 4.500 de decese în Germania au fost raportate de autoritățile sanitare în cele trei luni de vară”, a adăugat el.
„Se așteaptă că această estimare să crească, pe măsură ce mai multe țări raportează decesele în exces din cauza căldurii”, a spus acesta, în cadrul summitul ONU privind clima din Egipt (COP27) reiterând apelurile sale pentru acțiune rapidă.
Recoltele s-au ofilit în grânarele europene, pe măsură ce perioada istorică de secetă a condus la o intensitate record a incendiilor și a pus o presiune severă asupra rețelei electrice a continentului.
„Stresul termic, atunci când organismul nu se poate răci singur, este principala cauză a deceselor cauzate de vreme în regiunea Europeană”, a spus reprezentantul OMS.
Acesta a adăugat că temperaturile extreme pot fi un pericol pentru persoanele care suferă de boli cronice de inimă, probleme de respirație și diabet. Reprezentantul OMS a mai adăugat că valurile de căldură în creștere și alte condiții meteorologice extreme vor „duce la mai multe boli și decese” în următoarele decenii, dacă nu se iau măsuri „drastice”.
România a fost, la rândul ei, afectată grav de seceta și temperaturile record din această vară, dar nu e de așteptat ca să ofere date statistice credibile legate de supra-mortalitatea cauzată de stresul termic (cum nu se întâmplă nici în cazul deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești/nosocomiale).
Țara noastră înregistrat, în acest an, temperaturi record la mai multe stații meteorologice, iar seceta prelungită, atât din aer, cât și din sol, a dus la distrugerea recoltelor de cereale (grâu, porumb și floarea soarelui) pe 65.000 de hectare. De altfel, o parte importantă a zonelor din sudul și estul țării figurează printre cele amenințate de deșertificare în deceniile următoare, din cauza efectelor cumulate ale schimbărilor climatice.
În județul Tulcea, căldura excesivă a dus la înmulțirea lăcustelor (insecte termofile), care au afectat, la rândul lor, culturile de porumb, iar lacul Amara (cel din județul Buzău), de aproximativ 800 de hectare, a secat complet.
