Institutul Leibniz pentru Ecologia Apelor Dulci și Pescuitul în Apele Interioare, un prestigios institut din Berlin, probabil cel mai bun din Europa în materie de ecologie acvatică (pentru ape dulci), a emis luni un comunicat de presă intitulat ”Hidrocentralele mici fac mai mult rău decât bine”.
Comunicatul a fost preluat mai ales de presa de limbă germană, dar nu numai. A fost preluat chiar și în Florida.
Comunicatul se referă la tristul exemplu al țării noastre, în care hidrocentralele mici (de obicei numite la noi, impropriu, microhidrocentrale) au distrus sute de râuri, pentru o producție insignifiantă de energie, care sub nicio formă nu justifică pierderile enorme și ireversibile cauzate patrimoniului nostru natural. Promovarea irațională a acestor hidrocentrale, printr-un ajutor de statnmascat sub denumirea de ”certificate verzi”, vine în contradicție cu Directiva Habitate și cu Directiva Cadru privind Apa.
Comunicatul de presă vine în urma unui studiu publicat în Renewable & Sustainable Energy Reviews.
Aflăm din studiu că, deși rețeaua hidrografică a României este deja devastată de hidrocentrale, încă 64 de hidrocentrale noi sunt planificate, dintre care 32 în arii naturale protejate. Deci nu exagerăm deloc dacă afirmăm că se urmărește exterminarea ecosistemelor râurilor de munte.
S-au ales 32 de stații de monitorizare pe râuri de munte. În 21 de stații erau prezente inițial ambele specii de pești ”de bază” ale râurilor de munte, păstrăvul și zglăvoaca. Dintre acestea, 62 % dintre stații au pierdut cel puțin una dintre cele două specii. Ceea ce nu ar fi de mirare în condițiile în care, de exemplu, APM Sibiu a emis acord de mediu pentru barajul Surduc, de pe Bâsca Mare, deși în studiul de evaluare a impactului se recunoștea că păstrăvul va dispărea complet din emblematicul râu de munte, aval de captare.
Indiferența autorităților de mediu este siderantă.
Grav este că unele instanțe încă nu înțeleg că obligațiile de mediu ale României, ca membru UE, au caracter permanent, așa că admiterea exceptiei tardivității, în procese pentru anularea unor acte administrative care atrag încălcarea în mod permanent a directivelor de mediu, vine în contradicție cu legislația comunitară.
Comunicatul de presă amintește și hidrocentrala din mijlocul Parcului Național Defileul Jiului, în mare parte construită, evident că ilegal:
”Deosebit de controversată este construcția hidrocentralei Dumitra în Parcul Național Defileul Jiului pe unul dintre ultimele râuri neobstrucționate din Carpații Meridionali. Autorizația de construire pentru această hidrocentrală a fost anulată de Curtea de Apel București pentru că se preconizează că ar avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor protejate din acest sit Natura 2000. Și totuși, Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu vrea să recunoască această decizie judecătorească a cărei respectare este obligatorie și vrea să se efectueze o nouă evaluare de mediu ca să se obțină, cu toate acestea, o nouă autorizație de construire.”
Ca o coincidență, procesul menit să anuleze acest abuz al ANPM, deschis de Bankwatch și Agent Green, are următoarea înfățișare astăzi, la Curtea de Apel București.
Am mai scris pe larg despre abuzul comis de ANPM prin emiterea deciziei de încadrare în ianuarie 2020, comis în completă cunoștință de cauză (au fost bombardați cu ”observații”).
Faina referinta la gazeta stiintifica comunala… bati seaua sa priceapa iapa, aia care se angajeaza intotdeauna pe merit ca parte a corpului functionarilor publici. Ca daca formarea continua inseamna concedii moca pentru toate famigliiile bugetare, macar un spor de lectura extravilana si-o face loc intre vertebrele spinarii subrede a statului.
Oarecum intamplator am citit in succesciune doua articole din aceasi categorie de lecturi: unu care palavrageste despre ‘sustainable energy sources such as hydro-electricity’ (utne.com/economy/bitcoin-could-be-force-social-good-zw0z0621zols/ ) si inca unu despre cum au inceput sa se vanda case pe cripromoneda si in Romania. Combinatie cu maxim de fainosag as zice, daca nu mi-ar veni sa vars inca dupa lectura titlurilor. Avand in vedere relatarile despre minerii de bitcoin din centralele nucleare urcarinene – unde au ajuns atat de inversunati unii impotriva celorlalti incat se dau singuri de gol – nu pot decat sa felicit statul pentru strategia prin care sustine sectorul constructiilor. Quite cunning, daca n-ar fi pe spinarea copiilor nostri. Asa ca vin cu propuneri: cate vreme criptoeconomia e baza societatii, dupa cum impozitul e baza statului care furajeaza societatea, hai sa impozitam criptoeconomia dupa criterii stiintifice autentice, nu dezbatute la caminul cultural.
Minarea criptomonedelor are propria amprenta de carbon. Cata vreme majoritatea minerilor sunt din China, Rusia si din producatia de energie nefacturata din restul lumii, e rezonabil sa presupunem ca amprenta de carbon a monedelor digitale e mai mare decata China si include si fainosagul Carpatilor. Hai sa taxam echivalentul de carbon pentru fiecare unitate cripto-monetara intrata in circuitul economic asa cum taxam fumul centralei de la Mintia, din care se incalzesc spitale, scoli, cartiere si primarii din toata tara.
Hai sa facem o echivalare a costurilor de termen mediu si lung a hidro-energiei si a energiei din hidrocarburi si sa le taxam corespunzator, fir-ar mama lor… Ah… e complicat ? pentru ca nici macar conceptul de hirdoenergie nu e acceptat intr-o forma standardizata, hai sa il clarificam !
Cine trebuie sa faca studiile ? Ministerul mediului, ministerul economiei, ministerul comunicatiilor, bunica ? De ce nu le face nimeni ? (pentru bunica stiu deja raspunsul)