O decizie de ieri a Înaltei Curți de Justiție și Casație lămurește una dintre cele mai mari temeri care au apărut după ce Curtea Constituțională a eliminat SRI dintre instituțiile care pot face interceptări în dosarele penale, altele decât de siguranță națională. Este vorba despre posibilitatea ca probele obținute de SRI în dosarele aflate pe rolul instanțelor să fie declarate nule. Decizia Curții Supreme îi contrazice astfel pe liderii de opinie care s-au grăbit să proclame deja ”moartea luptei anticorupție”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să păstreze interceptările realizate cu ajutorul SRI într-un dosar instrumentat de DNA, hotărârea putând fi invocată de procurori şi în alte dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată.
Dosarul se judecă pe fond la Curtea de Apel Bucureşti, iar printre inculpaţi se află şi Luiza Gabriela Dragne, cunoscută ca avocata fraţilor Cămătaru.
În decembrie anul trecut, două dintre persoanele inculpate în acest dosar, Claudia Ciobănică şi Veronica Slăvilă, au invocat la Curtea de Apel Bucureşti mai multe excepţii privind legalitatea actelor şi probelor strânse în faza de urmărire penală.
Excepțiile celor doi au fost respinse de Curtea de Apel Bucureşti, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde avocaţii au cerut şi eliminarea interceptărilor realizate de SRI, invocând decizia recentă a Curţii Constituţionale.
Judecătorii de la instanţa supremă au respins contestaţia depusă de Claudia Ciobănică şi Veronica Slăvilă şi au hotărât ca interceptările realizate de SRI să rămână ca probe la dosar.
Acesta nu este singurul caz. Şi Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 11 martie, să păstreze interceptările efectuate cu ajutorul SRI în dosarul lui Dragoş Băsescu, nepotul fostului preşedinte. Şi acest dosar, instrumentat tot de DNA, se află în cameră preliminară.
Fără a elimina complet posibilitatea ca unii judecători să interpreteze decizia CCR în sensul eliminării probelor realizate de SRI, iată totuşi că până acum instanţele au decis ca aceste probe să fie menţinute. Şi aceasta chiar în pofida aşteptărilor celor mai optimiste ale judecătorului constituțional Daniel Morar.
Fostul şef al DNA, acum magistrat CCR, a explicat pentru Hotnews că probele realizate cu SRI ar putea fi contestate doar în faza de cameră preliminară a procesului. În camera preliminară, un judecător analizează dacă dosarul respectă procedura şi decide dacă probele au fost obţinute legal. După această etapă, începe procesul pe fond şi probele declarate valide nu mai pot fi anulate. Citeşte mai multe aici.
Iată totuşi că instanţele au declarat valide probele obţinute cu ajutorul SRI chiar şi în camera preliminară.
Reamintim că pe 16 februarie, Curtea Constituțională a decis că articolul din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de “alte organe specializate ale statului” decât organele de cercetare penală este neconstituțională. Decizia a scos practic serviciile de informaţii din procesul de realizare al probelor în dosarele penale. Însă risca să afecteze şi dosarele în curs. Lucru care până acum nu s-a întâmplat.
