În decursul ultimilor ani RNP Romsilva a accesat în mod abuziv, cu complicitatea altor factori responsabili o parte din pădurile seculare virgine situate în Valea Higeg din aria protejată Sit Natura 2000 Munții Țarcu.
Deși Asociația Altitudine a solicitat în 2013 factorilor responsabili (RNP, ITRSV) oprirea interventiilor preconizate în cele 1700 ha de păduri seculare din Valea Higeg cu potențial a fi încadrate ca și păduri virgine, intervențiile s-au derulat și se doresc a fi continuate în mod abuziv și în prezent, sub acoperirea amenajamentului silvic care a fost reînnoit în 2014 fără a respecta în totalitate reglementările apărute cu privire la pădurile seculare virgine.
Astfel, s-a ajuns în situatia în care doar 260 ha din cele 1700 ha de păduri virgine (prezente în 2012 pe lista candidat UNESCO) se regăsesc în Catalogului Pădurilor Virgine apărut în decembrie 2016), deși studiile și estimările recente demonstrează că în Valea Higeg ar mai fi neatinse (dar neprotejate) alte câteva sute de hectare.
Mai mult, în 2016 Valea Higeg a dispărut complet (dezamăgitor și inexplicabil) de pe lista finală trimisă spre aprobare UNESCO, pentru includerea pădurilor seculare virgine ale României în patrimoniul mondial.
UNESCO a dat curs cererii României în 2017 și a inclus 24000 ha de păduri seculare virgine în patrimoniul mondial alături de păduri similare, dar mai reduse ca și suprafață din alte state europene (Germania, Slovacia, Ucraina, etc…).
Dar din păcate, nu regăsim în UNESCO pădurile seculare virgine din Valea Higeg care (deși afectate parțial) cuprind cel puțin 1000 ha la momentul actual, și își merită un loc al lor în patrimoniul mondial al umanității.
(…)
Aceste practici ale RNP și ale specialiștilor ce au întocmit ultimul amenajament al OS Teregova reprezintă un abuz și o încalcare a legii, deoarece au fost efectuate după publicarea OM 3397/2012, pe care l-au încălcat cu bună știință permițând accesarea și exploatând parcele constituite din păduri ce respectă criteriile pentru desemnarea pădurilor virgine (potențiale păduri virgine).
Aceste cazuri nu sunt singulare. La nivel național, aceste practici se replică și se perpetueaza în forme variate în fondul forestier public sau privat, acolo unde încă există păduri virgine neincluse în vreun regim de protecție.
Situația se repetă la nivelul altor ocoale silvice din zonă și probabil din țară, cu amenajamente de dată recentă ce încalcă prevederile legale. A se vedea ultimele noastre sesizări din raza OS Băile Herculane și OS Mehadia, cu tentative de exploatare a unor păduri virgine chiar în parcuri naționale. Administrațiile acestor parcuri sunt dependente și controlate de RNP Romsilva, fiind favorizate astfel de abuzuri asupra fondului forestier.
Fenomenul accesării ilegale și abuzive (sub umbrela amenajamentului) a pădurilor virgine generează o foarte mare iritare în rândul celor angrenați în protejarea pădurilor, dar și a publicului larg. Cu toate astea, aceste practici continuă.
RNP, ocoalele silvice private și autoritățile responsabile până la nivel de minister trebuie să conștientizeze că aceste abuzuri nu pot și nu vor rămâne fără urmări, deoarece pot exista consecințe pe partea de imagine, pe partea de certificare forestieră și chiar pe partea penală.
Avem 24 mii ha în UNESCO, și peste 40 mii ha în Catalog, deși în 2005 se estimau peste 220 mii ha prin Pin Matra.
La fel ca și în cazul Văii Higeg, autoritățile protejeaza doar 15% din potențialele pădurile virgine.
Despre restul e tăcere, deși alte cateva zeci de ha ar putea fi identificate, pentru că faptic mai avem păduri virgine în majoritatea parcelelor din zonele rămase inaccesibile auto, în care nu au fost efectuate lucrări pâna în prezent. Mai râmâne doar ca cei responsabili să le inventarieze și să le declare ca atare, conform legii.
De ce nu se mișcă lucrurile să se identifice aceste păduri rămase virgine … poate pentru că se dorește a fi exploatate în următorii ani?!
Toate autoritățile responsabile ar trebui să conlucreze pentru a cataloga ce a mai rămas din pădurile virgine ale României, deoarece datele există și sunt disponibile la nivelul ocoalelor silvice și la nivel central.
Articolul integral, cu documente și fotografii pe site-ul Asociației Altitudine
Puteți măsura sensibilitatea publicului din RO pentru asemenea subiecte după numărul de comentarii… Din nefericire.
După 2009-2010, problemele de mediu și conservare a naturii au căzut din prim-plan. După alegerea lui Trump, știți preabine ce s-a întâmplat. Știți ce rădăcini are ecologismul și simțul civic pentru natură în RO (practic n-au existat înainte de 1990, ca și politica și multe feluri de culturi ce țin de interacțiunile dintre noi în societate). Cât despre oamenii politici, oamenii de știință din RO, despre interesul lor față de asemenea aspecte, puteți iarăși constata singuri. Gândiți-vă spre exemplu la Cioloș: când pe acest site s-au publicat articole despre problema naturii, a tăcut mâlc, dar i-a răspuns pe Facebook unui nene care l-a întrebat despre Radarul pădurilor ! Sau la valul de grobianism și miștouri de sub-mahala cu care a fost întâmpinat în presă Mihai Goțiu. La viteza cu care sunt gata să treacă la bătaie mafioții locali deținători de MHC-uri și pădure atunci când vine cineva să-i filmeze. Și exemplele sunt numeroase.
Am face toți mai bine să pornim de la realitate, în problemele de mediu. De la realitatea socială: o țară cu fond feudal, într-un timp istoric de mare zăpăceală. Sunt vremuri în care cojocul ecologiei pare tot mai departe de cămașa supraviețuirii. Poate anii care vin să ne aducă ceva trezire, pe măsură ce cuțitul se apropie de os.