Călin Dejeu

Continuă încălcarea deciziei definitive a Curții de Apel București, continuă distrugerea Defileului Jiului

Rețeaua infracțională instituțională care vrea cu orice preț să ne distrugă Defileul Jiului și-a lărgit rândurile și, după luni de deliberări, a găsit o nouă manevră pentru a încălca hotărârea definitivă a Curții de Apel București.

În județul cu faimă mondială privind încălcarea legislației de mediu, Hunedoara, o altă entitate iese în prima linie a abuzurilor: ”Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.” Un Comitet care ar trebui să lucreze pentru siguranța noastră, acționează împotriva siguranței naționale. Să nu uităm că, din din 16.01.2016, distrugerea apelor, a fondului piscicol și forestier, reprezintă amenințări la adresa securității naționale.

Gazeta de dimineață relateză că ieri, 28.03.2018, ”Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat hotărârea nr 4/28.03.2018. Aceasta face referire la inițierea în regim de urgență a unor demersuri de către Hidroelctrica. Este vorba despre obținerea autorizației de execuție a lucrărilor pentru punerea în siguranță a amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești.”

Evident că este un nou caz ostentativ de șarlatanism instituțional, o încercare de a continua, fără niciun fundament real sau legal, lucrările la cele două hidrocentrale ilegale, în dispreț total față de decizia definitivă a instanței, față de lege și față de patrimoniul natural al țării, în general. Nu este nevoie de nicio punere în siguranță a lucrărilor ilegale, acestea trebuie doar demolate. Instanța nu a cerut demolarea lor pentru simplu motiv că nu avea cum, nu a existat un capăt de cerere în acest sens. Dar ele sunt lucrări ilegale, care mai devreme sau mai târziu vor fi demolate, pentru că nu au ce căuta într-un parc național/sit Natura 2000, reprezintă o formă de poluare.

Jurisprudența Curții Europene de Justiție este cât se poate de clară: ”executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive.” Iar proiectul hidroenergetic presupune chiar și exterminarea din situl Natura 2000 a populațiilor unor specii pentru care a fost desemnat, precum și devastarea a 89% din habitatul prioritar 91E0,  deci proiectul în cauză este opusul diametral al condițiilor legale de conservare a speciilor și habitelor. Oricât ar încerca autoritățile să ”elasticizeze” limita legii și oricât de rău intenționate ar fi, proiectul nu poate intra în legalitate niciodată.

Natura are nevoie să fie pusă în siguranță față de agresorii ei, și nu invers.

Hidroelectrica declara adevărul, în Memoriul Tehnic depus în 2003 ca să obțină acordul de mediu, și anume că :

”Barajul Livezeni nu prezintă risc potențial de declanșare a unor accidente sau avarii care să aibă impact major asupra populației și mediului. Volumul lacului este redus (cca 90.000 m3) și ruperea barajului nu duce la viituri catastrofale în defileu. În plus, zona este foarte puțin populată. După estimările făcute, unda de viitură la ruperea barajului nu inundă drumul național sau calea ferată.”

Atunci recunoșteau că și dacă barajul ar fi inchis, cu acumularea de apă plină, și s-ar rupe, nu ar reprezenta niciun pericol, iar acum declară că și barajul gol, cu cele trei stavile segment cu clapetă ridicate, reprezintă un pericol. Halucinant!

Hidroelectrica se contrazice complet, întoarce situația pe dos, susține că sunt periculoase construcțiile ilegale pe care le-a ridicat în Defileul Jiului. Dar nu doar că ei au declarat oficial și au obținut acordul de mediu pe baza acestei declarației din 2003, ci este și de domeniul evidenței absolute că lucrările abandonate nu prezintă niciun risc nici pentru DN 66, nici pentru localitățile situate în aval de obiectivele amenajării, podurile și terasamentul de cale ferată, ci doar pentru natură și, până la lucrări de demolare și renaturare, pot fi lăsate în pace, așa cum au mai fost lăsate din 2012 până-n 2016. Dacă chiar se gândesc la viituri istorice, atunci ar trebui să demonteze cele trei stavile segment cu clapetă, și atât.

Este un demers pervers, profund fals, premeditat, care să le permită, sub acoperirea așa-ziselor lucrări de punere în siguranță, să încalce decizia definitivă a Curții de Apel București și să continue construirea hidrocentralelor. La nivelul de corupție din Hunedoara, evident că pot să facă tot ce poftesc pe șantierele redeschise abuziv.

Un alt element de teatru ieftin este că vor să pară că nu este inițiativa Hidroelectricii, ci autorități ”competente” obligă Hidroelectrica să continue lucrările ilegale. Dar este evident că totul a pornit de la Hidroelectrica:

Nu în ultimul rând, dacă ar fi fost cu adevărat necesare lucrări de punere în siguranță, Hidroelectrica a avut tot timpul din lume să le execute. Este de cea mai largă notorietate publică faptul că Hidroelectrica nu a respectat decizia Curții de Apel București din 14.12.2017 și a continuat lucrările ilegale mai mult de o lună după decizia definitivă. Acest fapt a fost prezentat în emisiunea ”România te iubesc” din 25.02.2018, care „a fost lider de audiență pe toate categoriile de public”.

A fost nevoie de un „record de reclamații” pentru ca Hidroelectrica să bage în seamă hotărârea definitiva a instanței și să oprească lucrările, într-un târziu.

Mai mult, Hidroelectrica a fost parte în proces, știa când are termen de pronunțare și că, dacă se respectă legislația, poate pierde procesul în 14 decembrie, și nu va mai avea voie să lucreze nimic ulterior. Trebuia înainte de pronunțare să pună în siguranță, dacă avea ceva de pus în siguranță.

Tabloul poveștii ”punerii în siguranță” nu se termină aici. Prim-ministrul Mihai Tudose declara, în adresa 4789/M.R.P./01.08.2017, că: ”Având în vedere prevederile art. 15 alin (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2005 privind protecția mediului, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 1581/2005 prin care a fost instituit Parcul Național Defileul Jiului și în acord cu directivele europene în domeniul conservării biodiversității, respectiv Directiva ”Habitate”, Garda Națională de Mediu – Serviciul Județean Gorj a dispus printr-un act de control încheiat în cursul anului 2016, obligația benficiarului S.C. Hidroelectrica S.A. de a notifica APM Gorj în sensul oportunității realizării unui studiu de evaluare adecvată.” Iar după notificare, conform art. 16, alin. (5) ” este interzisă desfășurarea oricărei activități sau realizarea proiectului”.

Deci Hidroelectrica trebuia din 23 octombrie, când a pierdut definitiv procesul cu Garda de Mediu (dosarul 28248/3/2016, de la Curtea de Apel București), să sisteze orice activitate. Și, înainte de pronunțarea din 23 octombrie, să pună în siguranță, dacă ar fi fost cazul. În schimb a continuat să construiască ilegal timp de încă trei luni, cheltuind ilegal milioane de euro, bani public. Iar acum are tupeul să susțină că trebuie să continue lucrările, că mai are ceva de pus în siguranță.

Hidroelecrica se plânge că a cheltuit milioane de euro pe lucrările ilegale, dar insistă să cheltuiască și mai mult. Și este vorba de bani publici, într-o țară în care autoritățile nu alocă bani publici pentru necesități reale și stringente. Nu este o instituție, ci o companie, dar gestionează un ecocid în Carpații Românești, pe bani publici, și este încremenită în ceaușism. Ar trebui reformată, cu adevărat în regim de urgență. În ce privește funcționarii implicați în aceste abuzuri grosolane, oare când vor fi trași la răspundere? Impunitatea astronomică din acest caz, al distrugerii Defileului Jiului, incurajează abuzuri și mai mari.

Acum mingea este la Consiliul Județean Hunedoara, care a emis una dintre autorizațiile declarate ilegale de instanță. Lui i se cere acum să emită o nouă autorizație de construire, evident abuziv, evident încălcând decizia definitivă a Curții de Apel București. Dar ne putem aștepta de la această insituție să tragă o linie și să înceteze cu ilegalitățile?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *