În Albania, premierul Edi Rama s-a hotărât: până în 2030 vrea să facă din țara lui o economie fără numerar. Și nu, nu pentru că e un fan al cardurilor contactless, ci pentru că în spatele banilor de hârtie se ascunde aproape jumătate din economia reală, nefiscalizată. A pus pe masă măsuri clare: limite stricte pentru tranzacțiile în cash, integrarea în sistemul european SEPA pentru plăți rapide și ieftine și chiar o infrastructură digitală națională care să facă transferurile instant și fără comisioane mari.
Știu ce veți spune, că oamenii nu vor accepta niciodată așa ceva. Corect. Niciodată nu va exista un moment în care toți cetățenii, de bunăvoie, să își dorească să renunțe la cash. Pentru că numerarul e comod, e anonim, și, să fim sinceri, permite micile aranjamente pe care toată lumea le știe, dar nimeni nu le spune cu voce tare.
Dar aici intervine statul. Statul nu trebuie să fie doar un contabil plictisit care schimbă taxe pe hârtie. Trebuie să fie un arhitect al regulilor care ne protejează pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt ne enervează. Exact ca atunci când îți spune medicul să lași zahărul: nu îți place, dar știi că e spre binele tău.
România discută acum despre reforma fiscală și toată lumea vorbește despre cum să mai adune niște bani la buget, dar prea puțini oameni aflați la decizie îndrăznesc să spună adevărul: fără să scoatem economia gri la lumină, toate creșterile de taxe vor fi doar pansamente pe o rană adâncă. Avem nevoie de o strategie națională de reducere a numerarului. Avem nevoie ca transferurile digitale să fie rapide, gratuite și accesibile oricui, chiar și celor din sate.
Vor exista mereu oameni care să se opună și, mai ales, politicieni care să călărească valul populist. Vor spune că statul vrea să știe tot, că e control. Dar realitatea este că lipsa de control a adus în punctul ăsta: drumuri proaste, spitale subfinanțate, școli care cad. Economia informală ne fură în fiecare zi din buzunar, fără să ne dăm seama.
Dacă Albania, cu problemele și rezistența ei culturală, are curajul să spună “gata cu cash-ul”, noi de ce încă nu avem acest curaj? Poate că nu e o decizie populară. Dar este una necesară. Iar rolul unui stat responsabil este să facă ceea ce trebuie, nu ceea ce aduce like-uri pe Facebook.
Măsurile anunțate în Albania, conform Politico.eu:
- Guvernul a anunțat impunerea unui plafon pentru tranzacțiile în numerar, limitând sumele cu care se pot face plăți în cash pentru a reduce transferurile nefiscalizate.
- Este planificată integrarea Albaniei în sistemul SEPA (Spațiul Unic de Plăți în Euro), ceea ce va simplifica și ieftini transferurile electronice în euro.
- Imediat după, intenția este introducerea SEPA Instant, un sistem care facilitează plăți instantanee între bănci, în timp real și fără întârzieri.
- Pentru a susține tranziția, se explorează dezvoltarea unei infrastructuri digitale naționale, posibil inclusiv sub forma unei monede digitale emise de banca centrală (CBDC) sau a unei rețele proprii de plăți instant, cu comisioane reduse, toate gândite pentru a încuraja utilizarea tranzacțiilor digitale și limitarea eficientă a numerarului.
Da, din autenticele experiențe de pe ale noastre plaiuri mioritice ale fostului ministru de finanțe Vâlcov, care era vârful de lance al tranzacțiilor monetare CASH efectuate pe ”băncile” din cimitirele din Slatina, trebuie să aruncăm totuși o privire in China.
O tară cu multe orașe cu populație mai mare ca a „Bucur-ești-lor„ au avut o problemă de blackout pe mai mult de 2 zile datorită manifestărilor climatice!
Dacă la noi mai merge incă sistemul cu „baba” de la piață și, de a cumpăra o pâine pe caietele „rușinii”, chinezii au avut și mai au ceva de indurat până a constata beneficiile acestui sistem.