Antonia Pup

Betoane – all-in, știință – fold, raise la prostie!

Ar trebui să ne mai mire că personaje precum Șoșoacă, Dana Budeanu, Flavia Groșan, (doamnele de oțel-beton pentru armaturi ale Antenelor securistului de Dan Voiculescu) sunt apreciate, vizualizate, like-uite și share-uite de publicul autohton, că zilnic mai apare câte o ,,deșteaptă” sau vreun prădător gen Cumpănașu care își face loc în panteonul antivaxxerilor? 

Răspunsul ni-l dă tot educația, adică lipsa ei. Aici se ajunge atunci când ești condus de oameni care înțeleg prin promovarea științei în politică și în politica educațională să se pozeze de două ori pe an cum taie panglica prin vreun institut de cercetare. Ah, ce noroc pe noi că Parlamentul doar ce a instituit, printr-o lege, Ziua Matematicii, Informaticii și a Științelor naturii pe 10 ianuarie. Sunt convinsă (nu) că și voi abia așteptați prilejul acesta: să avem oportunitatea altei zile din an în care murim de râs cum politicienii se întrec în discursuri siropoase despre matematică, știință și Grigore Moisil, în timp ce în restul anului întâmpină dificultăți să citească un cap de tabel. Chiar fundația lui Dan Voiculescu ne-a cam luat fața, organizând Zilele Educației Medicale pe timpul zilei, pentru ca pe timpul nopții să urle anti-mască la televizor. 

Să ne uităm, așadar, la rezultatele copiilor români la testările PISA, componenta științe, din ultimii ani și să găsim răspunsul la întrebarea: unde sunt cei care se închină la panteonul antivaxxerilor? Și mai ales, de ce îi vedem abia acum?

  • 2018 – 426 (media internațională fiind 489)
  • 2015 – 435 (media internațională fiind 493);
  • 2012 – 439 (media internațională fiind 502);
  • 2009 – 428 (media internațională fiind 501);
  • 2006 – 418 (media internațională fiind 500)

 

Fig. Scorurile obținute de România la PISA – științe (ultimele 5 testări)

Din 2012 până în 2018, copiii de 15 ani din România au scăzut, la acest capitol, 13 puncte (tendința de descreștere fiind prezentă pe tot eșantionul PISA, în aceeași perioadă de timp). Pentru a avea o privire de ansamblu asupra involuției, cifrele ne spun doar atât: comparativ, în 2009-2012, s-a înregistrat o creștere de 11 puncte. În 2012 – 2018 am scăzut la acest capitol (alfabetizarea științifică a elevilor) aprox. cât am reușit să creștem în 2009 – 2012. 

Președintele României a anunțat triumfalist că, după aproape 6 ani de amăgiri, România Educată va primi, din Planul Național de Redresare și Reziliență, 4 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 11% din valoarea totală a PNRR (asta înainte de finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană, unde am fost deja avertizați de către ministrul Ghinea că va urma un ,,duș rece”, adică tăieri probabil și de la educație). Din 4 miliarde de euro, 2 miliarde merg doar pe clădiri (infrastructură școlară și universitară), construcție de școli înverzite și alte asemenea. Nu avem, în schimb, program de evaluare și formare extensivă pentru profesori, nu avem program de alfabetizare științifică pentru copiii din mediile dezavantajate din punct de vedere social și, în mod evident, nici extinderea programului masă caldă în școli, care s-ar fi impus, din punctul meu de vedere, pentru recuperarea decalajelor între urban și rural, care au crescut exponențial pe fondul tranziției de la școală tradițională la cea online. 

Vedem în plan construcții peste construcții, care, dacă ne uităm la datele demografice, pur și simplu nu au acoperire (populaţia României va scădea cu peste 5,8 milioane şi va ajunge la 13 milioane de locuitori în anul 2060 – proiecţie a Institutului Naţional de Statistică). Deja cifra de școlarizare, tăierile de clase au demonstrat acest lucru – suntem pe o pantă ascendentă cu din ce în ce mai mulți copii în România, iar politicile de natalitate numai o prioritate nu sunt pentru Guvernul Cîțu, care doar ieri a tăiat stimulentul de 1500 lei pentru creșă și grădiniță). Cîțu nu s-a grăbit să taie finanțarea direct de pe fluturaș a sindicaliștilor din educație (strâns cu ușa de Orban, cel mai probabil), dar aparent nu are nici o ezitare să taie de la copiii care au nevoie de educația timpurie ca de aer. 

Aceste date fiind coroborate, cu un Plan Național de Redresare și Reziliență care prevede o hegemonie a betoanelor și viziune pentru dezvoltarea sistemului de educație greu de întrezărit sub perdeaua de cuvinte pompoase, cu o narațiune întreținută pentru ca știința în educație să fie pusă la colț, iar programa școlară ciopârțită… așa ajungem să fim ,,rezilienți”, adică la fel de proști și de prostiți ca înainte de pandemie. 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Betoane – all-in, știință – fold, raise la prostie!

  1. umblarescu si capsuneanu

    Betoanele costa, inverzirea se face pe bani primiti de catre cineva care câștigă Licitatia!
    Ghici cine castiga Licitațiile?
    Ca sa fii prof ai nevoie de mai multe – in afara de vocatie sau aptitudini.
    Statele se distrug din interior, e mult mai eficient!

    Reply
  2. Adrian

    ar fi utila o analiza a subiectelor simularii bacalaureatului. la mate, le gasesc pe cele de profil mate-info mai usoare (adica au sens, in primul rand, si-apoi chiar sunt mai usoare „practic si filosofic”) decat cele de profil st. nat. caz concret la st. nat: o simulare cu un program oarecare de calcul formal ar da o incadrare mult mai stricta decat cea ceruta la un subpunct pentru o anumita expresie, dincolo de posibillitatea rezolvarii naturale de un elev de clasa a VII-a si care-ar da incadrarea aceea mai stricta. asadar, ce se urmarea prin aceste subiecte? iar stirile nationale anunta ca sigura reluarea admiterii clasice la politehnica, in timp ce subiectul zilei e desigur sch conditiilor de declarare a carantinei (numaratoarea , depilda, a abonatilor serv de salubritate pentru localitatile limitrofe capitalei fiind mai apropiata de nr real de locuitori ai zonei, daca chiar ar conta in mod esential ca e in mod real trei la mie si nu sapte-opt etc.)

    Reply
  3. Catalin

    Care e legatura dintre Sosoaca/Grosan/Budeanu si rezultatele PISA? Exista vreo corelatie intre varsta celor care urmaresc A3 si rezultate? Poate ar fi interesant de facut un astfel de studiu daca ar exista cifrele.

    Se poate presupune insa si ca un deficit cognitiv exprimat de teste poate conduce si la ingurgitarea fara discernamant a informatiilor servite zilnic la televiziuni de un alt set de personaje mediatice: CTP, Tincu sau Arafat.

    In rest, lipsa dezvoltarii spiritului critic in sistemul nostru de educatie combinata cu dezinteresul aproape total fata de cercetare, va continua sa ne mentina statusul de victime sigure ale campaniilor de dezinformare/manipulare desfasurate constant in mass media romaneasca (A3 included).

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *