Călin Dejeu

Bâsca Mare are o nouă șansă

Asociația Declic, reprezentată de Societatea Civilă de Avocaţi Revnic, Cristian şi Asociaţii, a câștigat săptămâna trecută, la Curtea de Apel Cluj, recursul în procesul cu C.J. Covasna, în cauza privind anularea autorizației de construire pentru barajul de captare a Bâscei Mari.

La peste un an de când proiectul criminal de secare a Bâscei Mari a ajuns de notorietate mondială, fiind prezentat ca exemplu negativ în ghidul IUCN privind conectivitatea ecologică, procesul pentru salvarea Bâscei Mari se întoarce la Tribunalul Cluj, spre a fi judecat pe fond.

Dar să vedem pe scurt ce s-a întâmplat. La a patra înfățisare, când se intrase masiv pe fond și era deja absolut clar că autorizația se bazează pe un munte de ilegalități, judecătoarea a decis să admită excepția de inadmisibilitate datorită neurmăririi în termen a procedurii prealabile.

Dacă chiar a crezut că demersul ONG-ului de mediu a fost tardiv, de ce judecătoarea nu a admis excepția de la început, fără a mai intra pe fond? În fine, sperăm la o poziție corectă în viitor, când dosarul se întoarce la aceeași judecătoare, ca să judece cauza pe fond.

În general vorbind, avem o problemă sistemică cu acte de reglementare emise cu încălcarea colosală a legislației de mediu, ai căror titulari continuă ecocide, care încalcă masiv directivele europene, invocând tardivitatea anulării actelor. A ascunde o ilegalitate de mediu în spatele ”protecției timpului” este un nonsens total. Nu este vorba de o problemă care nu ar mai fi de actualitate, ci din contră, consecințele ei nu pot decât să se agraveze în timp.
Cum să spui că-i tardiv să oprești o crimă de mediu la care 99% din impact nici nu s-a produs încă? Cum este în cazul proiectului de pe Bâsca Mare, mai exact spus al proiectului hidrocentralei Nehoiașu II. Cu atât mai mult cu cât noi consecințe negative, neprevăzute, continuă să apară. Localnicii acuză că alunecarea masivă de la Bâsca Rozilei, din iunie, este cauzată de lucrările la această hidrocentrală.

Abuzurile comise de CJ Covasna sunt ostentative. Autorizația de construire emisă ilegal de această instituție a expirat în 4 aprilie 2021, dar C.J. Covasna, deși avea la dispoziție deja, din proces, N dovezi privind faptul că autorizația a fost emisă ilegal, a avut tupeul să o mai și prelungească încă un an!

Cum să prelungești o autorizație care știi perfect că este ilegală? Dar să vedem cine este în spatele acestei ”instituții”. C.J. Covansa este o instituție practic deținută de UDMR, partidul care ni l-a dat pe Tánczos Barna.

Încă ceva de remarcat. Arhitectul șef care semnează adresa de mai sus, Riti Oliver, a fost până în 2019 inspector la Inspectoratul Județean în Construcții Covasna, și ar fi trebuit să amendeze Hidroelectrica pentru că nu a plasat la șantier un panou care să menționeze autorizația de construire în cauză.

Putem să ne mai închipuim că cei de la C.J. Covasna s-au gândit, cinic, că proiectul ecocidar afectează în proporție de 99% pe locuitorii din județul Buzau, nu pe cei din Covasna. Dar trebuie să fii foarte ignorant ca să vezi astfel lucrurile. Suntem cu toții în aceeași barcă, pe aceeași planetă, nu doar cei din județe diferite, ci și cei din țări diferite, de pe continente diferite. O agresiune asupra naturii petrecută la antipozi ne afectează indirect pe toți. Totuși, urmărind faptele, ca să nu mai vorbim de inepțiile debitate de ministrul UDMR-ist, Tánczos Barna, nu ne-ar mira prea tare o astfel de ”logică” din partea UDMR. Tánczos Barna este cel mai anti-mediu ministru al mediului din istoria țării, și aceasta nu este deloc o ”preformanță modestă”, ținând cont că, după Marcian Bleahu, România a avut la mediu doar miniștri anti-mediu, unul mai toxic decât celălalt. Dar are și opinia publică vina ei. Oamenii se revoltă dacă la sănătate este pus un ministru care nu este medic, sau la justiție un ministrul care nu este jurist. Dar nu și când la mediu este pus un om fără nicio pregătire de specialitate, un economist ca Tánczos Barna. Dar nici macăr nu este adevarată faza cu 99%. Locuitorii din Comandău pot să dezvolte un turism înfloritor pe baza vizitatorilor care se cazează în Comandau și fac excursii în aval, pe firul apei, să vadă zona de un spectacol aparte, creeată de râul Basca Mare în apropiere, în jud. Buzău. Și localnicii din Comandău au enorm de pierdut, chiar dacă râul nu este secat chiar în localitatea lor, ci doar ceva mai în aval.

Mai merită adăugat că săptămâna trecută a avut loc Congresul IUCN de la Marsilia, iar una dintre rezoluțiile acestuia (aprobată chiar înainte de congresul propriu-zis), se referă la ”Protejarea râurilor și a ecosistemelor asociate acestora ca și coridoare în contextul schimbării climei”, rezoluție care vine ca o mănușă pe cazul Bâscei Mari.

Am constatat cu surprindere si bucurie că, în timp ce instanțele din Cluj decid soarta râului Bâsca Mare, prețiosul râu este promovat.

Chiar și petiția pentru salvarea râului este mediatizată în continuare.

Apoi, vestea câștigării acestui recurs a avut ecou și în comunitatea internațională, mai ales la cei care, prin cea mai directă experiență cu râul, coborârea pe el cu caiacul, au simțit cel mai intens cât de valoros este acest râu de munte.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *