In 2006, am scris un text intitulat “Anticoruptia ca revolutie”, in care spuneam ca, pe masura ce numarul democratiilor nominale creste, oamenii vor deveni din ce in ce mai exigenti fata de calitatea democratiei si ca ultima etapa a revolutiilor democratice va fi o revolutie anticoruptie. Textul a aparut in Journal of Democracy, desi editorul i-a schimbat titlul in Corruption: Diagnosis and Treatment, mult mai prozaic (il puteti citi la http://www.hertie-school.org/binaries/addon/398_corruption_diagnosis.pdf).
Azi, aceasta revolutie anticoruptie face furori in Tunisia, in Algeria, in Albania. In fiecare loc are particularitati locale (si inflitrari, de la comunistii albanezi la fundamentalistii islamisti), dar si citeva trasaturi generale. E o revolta a dezmostenitilor care nu mai cred in marxism si care se revolta in numele dreptatii si contra discriminarii fara a le mai atribui vreunei clase sau vreunui mecanism istoric, ci simplei lacomii si lipsei de constringere sociala a lacomiei. E o revolta fara o propunere de regim alternativ, daca o guvernare mai impartiala si mai justa nu poate fi considerata un alt regim. Dar, de fapt, o asemenea guvernare este un regim alternativ – asta spun in textul meu din 1996, care a fost un best-seller, si unul greu de atins, mai dificil decit capitalismul sau democratia. Un guvern drept, care trateaza egal pe toata lumea este o exceptie istorica! In sfirsit, e o revolutie fara lideri, o revolta a dezmostenitilor, ca atare cu riscul de a fi trecatoare si a nu se articula intr-o actiune colectiva sustinuta.
Cu toate astea, inima mea, zilele astea, e in Tunis, Alger sau Tirana, orase stranii, avind pe post de taxiuri Mercedesuri din anii saptezeci, orase paradoxale, unde librarii cu carti frantuzesti alterneaza cu maidane unde pustimea viseaza sa ajunga ca Zidane si sa scape, orase cu ziare multe si cititori putini, cu plante mediteraneene si barbati in toata firea pierzind timpul fumind in cafenele, orase cu pene de curent si multe lighene pe acoperis. Tunis, Alger, Tirana, mes amours. As vrea sa fiu in ele toate si cu ei toti.
Revolutie fara lideri? Fara program? Momentan as vorbi mai degraba despre revolte populare, rabufniri sociale. Ca sa devina revolutii ar fi nevoie, ma gindesc, de ceva mai articulat. Nu credeti?
Acest deceniu si acest an, incepe cu aceste revolte ce pot capata osatura revolutionara, cu sau fara lideri initiali. Probleme de mari dimensiunii, si insolubile, sunt prezente peste tot, acumularile negative sunt in permanenta crestere si problema nu consta ca nu vor refula violent, ci cand se vor produce, si masura in care se vor suprapune sau mixa cu probleme regionale/continentale, etnice si/sau religioase. Toate cele de bine, cornel.
Vorbim de revolutie (transformari calitative profunde a unui sistem in intregime sau a mai multor subsisteme)
Ce s-a transformat?
Fripturistii,Lingaii,Lenesii,Turnatorii ,Hoti din societatea comunista,au devenit justitiabilii la scoala corupta aplicand legea cu POATE aproba o cerere a unuia din parti pentru a favoriza ilegalitatile facute de aceiasi fripturisti,e.t.c.
In concluzie nu a fost o transformare de sistem,a fost o transformare a unei clase sociale care pazea statul comunist intr-o clasa profesionala de justitiabili (aparatori ai vechei clase sociale a comunismului).
Romania nu a fost a noastra a fost a lor si va fi in vecii vecilor.Nu ne-a mai ramas decat sa fugim,murim,sau sa muncim pentru ei.
Pentru un drept constitutional pe care nu-l acorda institutia statului (netransformata) esti trimis la clasa sociala a comunismului transformata in clasa profesionala.
Ce se naste din pisica soareci mananca.
Un simplu strigat de foame ,frig nu inseamna nici macar revolata sua r
Mi se pare ca mai degraba e revolutia flamanzilor. Foamea e acum in lumea a treia (generata de scumpirea preturilor alimentelor), dar mi-e teama ca o sa ajunga si la noi, cat de curand. Si in Egipt au avut loc proteste – cele mai mari din 30 de ani de domnie a lui Mubarak.
In presa romaneasca se oglindesc prea putin aceste evenimente. Si atunci, doar pentru latura senzationala. Inca nu am suficiente date si nu sunt convins ce striga mai tare rasculatii/revolutionarii: “Ne e foame!” sau “Vrem dreptate!”?
Oricum, cred ca faza “revolutiilor anti-coruptie” e o etapa necesara in evolutia si supravietuirea democratiei, in general. Si in Romania avem nevoie ca anticoruptia sa devina tema principala de dezbatere si, mai ales, actiune publica.
sper sa nu fie o miscare islamica. In Egipt deja se discuta de Fratii musulmani. Regimuri islamice fundamentaliste in aceste state ar fi un dezastru si pt. noi si pt. ei (veniturile notabile din turism si investitiile din turism vor muri). Probabil ca vor ramane satisfactiile eternilor revoltati din presa! sau 11 sept.e o pedeapsa meritata a imperialistilor USA si terorismul o inchipuire a capitalistilor!!!