Daniel Zamfir (PSD, în stânga sus) și-a găsit aliați în partidul lui George Simion (AUR, stânga, jos), dar și în PNL pentru proiectele menite să distrugă câteva dintre cele mai valoroase arii naturale ale României (în dreapta, imagine din Parcul Național Defileul Jiului, cel mai afectat dintre toate – râul pe care îl vedeți ar urma să fie băgat pe țeavă zeci de kilometri și pădurile de pe versanți scoase din zona de protecție)
UPDATE 2: 15.10.2025. Camera Deputaților a votat, în mare viteză, propunerea legislativă. Cum au votat partidele și ce șanse mai sunt pentru a fi oprită, aici:
UPDATE: 14.10.2025. Propunerea legislativă a primit raport favorabil și în Comisia pentru industrii și a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, unde ar putea fi dezbătută și votată, miercuri, 15 octombrie.
Articolul inițial:
O propunere legislativă care ar permite ciuntirea ariilor naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice a primit, săptămâna trecută, raport preliminar favorabil în Comisia pentru politică economică a Camerei Deputaților, fiind trimisă Comisiei pentru industrii și servicii, care este, de asemenea, comisie de raport.
Resuscitarea unui propuneri neconstituționale și cu risc de infrigement pentru România, legea anti-natură Zamfir – AUR – PNL este o nouă tentativă de a pune presiune pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, pentru a da undă verde proiectelor distructive de arii naturale protejate, dedicate scoaterii din insolvență a unei companii controlate de un condamnat penal definitiv.
Respinsă de Senat și cu raport inițial de respingere la Camera Deputaților
Propunerea legislativă vizează modificarea limitelor a două parcuri naționale (Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național Răstolița) și a mai multor situri Natura 2000. Avându-l ca principal inițiator și susținător pe actualul lider al senatorilor PSD, Daniel Zamfir, propunerea a fost semnată și de reprezentanți ai PNL și AUR, propunerea a fost depusă în noiembrie 2022. În decembrie 2022, propunerea legislativă a fost respinsă însă, de Senat.
La Camera Deputaților, propunerea a primit raport de respingere din partea comisiilor sesizate (pentru politică economică, respectiv pentru industrii), pe 30 martie 2024, însă, vreme de un an și jumătate, aceasta nu a mai ajuns pe ordinea de zi a plenului, pentru votul final,
În cadrul raportului de respingere, din martie 2024, se arăta, expres că propunerea legislativă aduce atingere directivelor europene, proiectele în discuție nefiind printre cele pentru care, în mod excepțional, ar fi permise modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes comunitar. ”Domeniul de aplicare al acestor prevederi nu poate fi extins la alte tipuri de investiții în condițiile în care prevederile art. 1 alin. (3) din Directiva 2011/92/UE menționează în mod explicit domeniul de aplicare”, se arăta în motivarea raportului celor două comisii.
Propunerea legislativă are aviz negativ și din partea Guvernului, dar și din partea Consiliului Economic și Social (din partea asociațiilor și organizațiilor neguvernamentale ale societății civile). Cu toate acestea, pe 24 septembrie 2025, Grupul Liderilor Grupurilor Parlamentare din Camera Deputaților a decis să solicite raport suplimentar din partea celor două comisii sesizate.
În acest context, pe 6 octombrie, Comisia pentru politică economică a adoptat un raport preliminar suplimentar favorabil, cu amendamente. Acestea vizează:
- obligarea autorității publice centrale pentru protecția mediului (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – n.a.) să dispună modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate;
- desemnarea proiectelor hidroenergetice din arii naturale protejate de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ca fiind proiecte care contribuie la apărarea și securitatea națională, din punct de vedere al securități sanitare sau energetice.
În realitate, amendamentele în discuție sunt departe de a rezolva problemele de constituționalitate ale propunerii legislative, adăugând altele noi. Astfel, ținând cont că proiectele în discuție ar urma să modifice și limitele unor parcuri naționale, conform OUG 57/2007, decizia ar fi la Guvern, nu la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Mai mult, pentru arii de interes comunitar ar fi necesar și avizul Academiei Române, care, ținând cont că se bazează pe realizarea de studii științifice nu poate fi obținut în termen de 60 de zile.
De fapt, ceea ce-și propune noua lege anti-natură Zamfir – AUR este o nouă presiune asupra actualei ministre a Mediului, Diana Buzoianu, pentru a încerca să o oblige să nu respecte procedurile legale privind avizarea și autorizarea proiectelor hidroenergetice din arii naturale protejate.
Asta în condițiile în care a trecut mai bine de un an de când Hidroconstrucția, firmă despre care România Curată a arătat că este controlată de un condamnat penal definitiv, a anunțat, printr-un comunicat de presă, că-și bazează ieșirea din insolvență pe proiectele din arii naturale protejate.
Despre cum ne-a amenințat cu procesele această companie, după dezvăluirile făcute, puteți citi aici ”dreptul la replică” pe care ni l-a transmis, iar aici punctul de vedere al României Curate cu privire la ”dreptul la replică”.
Ce urmează
După raportul preliminar favorabil din partea Comisiei pentru economie, urmează dezbaterile și votul din Comisia pentru industrii. Dacă propunerea legislativă primește raport favorabil în aceeași formă (cu fix aceleași amendamente admise), atunci raportul va fi supus votului plenului Camerei Deputaților. Dacă există diferențe de conținut între cele două comisii, urmează o mediere și un vot comun în cele două comisii pe forma mediată (apoi votul din plen).
Dacă propunerea legislativă este adoptată, poate fi contestată la CCR de către 50 de deputați sau 25 de senatori. Dacă nu e atacată în termen, propunerea legislativă este transmisă Administrației Prezidențiale, care o poate promulga, o poate trimite la re-examinare (o singură dată) sau o poate ataca la CCR.
În varianta promulgării legii, aceasta poate duce la un infringement împotriva României sau chiar direct un proces la Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE), pornind de la unul din cazurile (proiectele) în discuție.
”Continuarea proiectelor respective constituie activități infracționale”. Fragmente din avizul nefavorabil propunerii legislative, emis de Consiliul Economic și Social (CES). Motivarea integrală, aici
Reprezentanții asociațiilor şi fundațiilor neguvernamentale ale societății civile au votat pentru avizarea NEFAVORABILĂ a proiectului de act normativ, cu următoarea motivare:
din punct de vedere al argumentelor privind protecția mediului:
- proiectele hidroelectrice în cauză nu au probleme procedurale, ci au probleme legale insurmontabile, care nu pot fi depășite de nicio nouă lege națională. Ele încalcă flagrant cel puțin 6 directive europene (Directiva Habitate, Directiva Cadru privind Apa, Directivele EIA şi SEA, DIRECTIVA 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului) şi 3 convenții internaționale ratificate de România (Convenția de la Ramsar, Convenția de la Berna şi Convenția privind Diversitatea Biologică);
- aceste fapte au fost confirmate în 2021 de către Comisia Europeană care permite modificarea ariilor doar în mod excepțional, dacă au fost comise erori științifice etc. Adoptarea propunerii în cauză va genera fără îndoială proceduri de infringement din partea Comisiei Europene;
- studiile energeticienilor (Proiectări Hidroenergetice (ISPH) și RENEL) care au stat la baza proiectării hidrocentralelor vizate de proiecte arată că cel puțin impactul pe care AHE Răstolița îl va avea asupra ecosistemelor acvatice din perimetrul lucrării va fi reducerea drastică a biodiversității;
în ceea ce priveşte aspectele juridice:
- prevederile propunerii legislative încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție și principiile de drept, principiul neretroactivității legii, prin raportarea la obiectivele de investiții în curs de execuție sau demarate anterior datei de 29 iunie 2007; faptul că unele din aceste proiecte au continuat după desemnarea ariilor protejate respective constituie activități infracționale, conform hotărârilor instanțelor de judecată. Într-un stat de drept, nu se poate concepe ca gradul de realizare a unei infracțiuni să constituie argument pentru continuarea ei;
UPDATE: Mobilizare civică după dezvăluirile făcute de România Curată:
SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!
Pe același subiect:
Ciolos are dreptate. Hai sa nu ne mai mintim unii pe altii in forma continuata, Romania poate scapa de mafie , coruptie si terorism statal doar prin revorutie sau prin interventie militara exterioara. Restul sunt diversiuni specifice de acoperire a crimei organizate institutionale.
Românii au băgat sute de milioane de lei în lucrări la hidrocentrale atât de necesare, iar voi, niște sclepțeri de apărători ai mediului, dar în concret niște trepăduși plătiți de interese străine, vreți ca acele investiții să nu fie finalizate. Pentru a.a ceva românii ar trebui să vă de-a niște lecții pe care să le țineți minte. Deputații trebuie să vadă în primul rând interesul național și balivernele cu arii protejate mai la urmă.
dumneata trăiești cu apă sau bagi degetele în priză și mănânci curent? nu românii ”au băgat sute de milioane de lei” în proiectele alea distructive, ci niște băieți deștepți le-au băgat în buzunare fără să ne întrebe sau nu dacă suntem de acord cu asta și fără să țină cont de ceea ce spun 99% dintre oamenii de știință – că e o tâmpenie și ne săpăm singuri groapa, nu doar a naturii, ci a noastră ca specie care face parte din mediul ăsta; culmea ignoranței: să mai și aplauzi când cineva te fură și te minte pe față…
De ce ar fi “necesare” lucrarile alea?