Alexandru Arușilor

Agenda Comisiei pentru învățământ din Senat de mâine: număr minim de zile de școală, vacanțe intersemestriale și stagii de practică

Mâine, 17 mai 2022, Comisia pentru învățământ din Senat se întrunește în ședință pentru a dezbate patru inițiative legislative. Odată intrate în vigoare, ele ar modifica structura anului școlar – a datei de început a cursurilor (decalare în funcție de anii de studiu) și a vacanței „intersemestriale” (după criterii geografice) -, modul de efectuare a stagiului de practică pentru studenți și reducerea riscului seismic al clădirilor (care face parte din PNRR).

Modificări aduse structurii anului școlar

Inițiată de USR prin Ștefan Pălărie, și susținută inclusiv de Monica-Cristina Anisie (PNL) și Irina Elisabeta Kovács (UDMR), prezenta inițiativă legislativă (L399/2021, articol unic) propune date fixe pentru începerea și sfârșitul fiecărui an școlar (1 septembrie, respectiv 31 august), organizarea în două semestre (n.r. inițiativa datează din 19.04.2021, cu aproape un an înaintea desființării acestora și introducerii unei noi structuri, formată din 5 module de învățare).

Mai mult, L399/2021 introduce un număr minim de zile pentru fiecare ciclu de studiu într-un an școlar, măsură insistent solicitată anterior de actori din societatea civilă. Astfel, învățământul primar ar urma să aibă 175 de zile de-a lungul unui an școlar (35 de săptămâni), învățământul gimnazial 180 (36 de săptămâni), iar cel liceal 185 (37 de săptămâni). 

Aceste zile vor putea fi suplimentate cu maximum 5 pentru învățământul primar, 10 pentru cel gimnazial și 15 pentru cel liceal, la decizia consiliilor de administrație ale școlilor sau ale inspectoratelor școlare, zile pentru care cadrele didactice vor beneficia de o primă (raportat la numărul de ore efectuate), a căror finanțare se va face din bugestul de stat „în limitele” costului standard per elev/preșcolar, potrivit propunerii legislative.

Până acum, propunerea a primit aviz favorabil de la 2 comisii (Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi și Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi) și aviz negativ din partea Guvernului, a Consiliului Legislativ și a celui Economic și Social, precum și din partea Comisiei pentru Învățământ, a Comisiei pentru drepturile omului, cultelor şi problemelor minorităţilor naţionale și a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Guvernul consideră că, din punct de vedere bugetar, inițiativa ar avea un impact negativ, în timp ce, din punct de vedere psihopedagogic, nu se „justifică”. De asemenea, acesta identifică contradicții între prevederile alin. (5) din proiect, care stabilește că finanțarea primei pentru zilele suplimentare se face în „limitele” costului standard per elev/preșcolar și cele ale alin. (6), care stabilește elaborarea de norme metodologice pentru calculul valorii primei prevăzute la alin. (5).

„Costul standard per elev, după cum rezultă din denumire, reprezintă totalitatea cheltuielilor de școlarizare pentru un elev/preșcolar, are o valoare unică și se aplică pentru toți din sistemul de stat. Dacă consiliul de administrație al unității de învățământ sau inspectoratul școlar stabilește individual pentru anumite unități școlare un număr de zile de școlarizare suplimentare, nu se poate asigura același cost standard per elev/preșcolar”, detaliază Guvernul.

Pe de altă parte, Consiliul Economic și Social (CES) argumentează, în cadrul avizului negativ acordat proiectului, că numărul de zile pe care elevii îl petrec la școală nu va avea un impact „semnificativ” asupra calității actului educativ, dacă nu vor exista modificări „structurale” la nivelul sistemului educațional, în ceea ce privește arhitectura curriculară, a modului în care se realizează evaluarea elevilor și scopul acesteia, precum și modul de formare al cadrelor didactice. 

„Ar fi complet greșit ca numărul de zile dintr-un an pe care elevii să-l petreacă la școală să fie rigidizat în textul Legii Educației Naționale. Acesta trebuie să fie stabilit de Ministerul Educației Naționale”, continuă CES.

Mai mult, Consilul Economic și Social pledează pentru o refacere „în totalitate” a Legii Educației Naționale nr. 1/2011, deoarece numărul de articole modificate în timp a depășit „mai mult de jumătate” din numărul total de articole ale legii.

Ce schimbări ar fi fost aduse vacanței intersemestriale și a celei de vară?

L398/2021, inițiată de USR pe 19.04.2021, propune acordarea vacanței „intersemestriale” (n.red. idem ca și mai sus, anul școlar bazat pe două semestre a fost desființat în luna aprilie 2022) pe o perioadă de minim o săptămână, în fiecare macroregiune a țării, în mod successiv și fără suprapunere. 

Astfel, această vacanță intersemestrială ar fi urmat să fie oferită elevilor, pe rând, în funcție de macroregiunea în care locuiesc: Macroregiunea 1 (care include regiunile Nord-Vest și Centru), Macroregiunea 2 (formată din Nord-Est și Sud-Est) Macroregiunea 3 (Sud-Muntenia și București-Ilfov) sau Macroregiunea 4 (Sud-Vest și Vest). Potrivit inițiatorului (deputatul Alin-Gabriel Apostol), veniturile operatorilor din sectorul HoReCa ar fi urmat să crească, „cu potențial de dublare”, în numai doi ani de la intrarea în vigoare a acestei propuneri.

Prezenta inițiativă dorește, de asemenea, schimbarea datei începerii anului școlar, respectiv a sfârșitului vacanței de vară, în funcție de ciclul de studiu al elevilor. Mai precis, cei din clasele primare (0-IV) și cei din ani terminali (a VIII-a și respectiv a XII-a) ar urma să înceapă cursurile în prima zi de luni a lunii septembrie, în timp ce ceilalți ar trebui să înceapă de abia din a treia zi de luni (la o diferență de două săptămâni), dacă propunerea devine lege.

Inițiativa a fost respinsă în Camera Deputaților 218 voturi „pentru” respingere, 50 „împotrivă” și 2 abțineri. 

Consiliul Economic și Social a oferit un aviz negativ inițiativei, pe care o critică atât pentru că nu „vizează” interesul elevilor, ci al „comfortului” celor care merg în vacanțe și a industriei turismului, cât și pentru că ar decala examenele naționale și ar afecta mobilitatea cadrelor didactice, ceea ce este de „neacceptat”. „Toate măsurile trebuie să fie luate, în așa fel încât interesul elevilor să primeze”, conchide CES.

Pe de altă parte, inițiativa are un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și 2 avize negative din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și din partea Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi și așteaptă un raport din partea Comisiei pentru învățământ, tineret și sport.

„Simplificarea” stagiului de practică al studenților

O altă temă de pe ordinea de zi a Comisiei pentru Învățământ din Senat este stagiul de practică al studenților. Denumită L285/2022 și inițiată de către Guvern pe 4 mai, propunerea legislativă are ca obiectiv „simplificarea” procedurii de evaluare a activităţii desfăşurate de către stagiar pentru ca această măsură să devină mai accesibilă şi mai atractivă pentru angajator.

Mai exact, printre principalele modificări și completări asupra Legii nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, se numără eliminarea comisiei de evaluare, eliminarea raportului de stagiu întocmit de către stagiar sau introducerea obligaţiei ca mentorul să evalueze activitatea stagiarului, printr-un referat de evaluare specific (finalizat cu maxim 10 zile înaintea finalizării stagiului), şi să propună stagiarului modalităţi de îmbunătăţire a propriei activităţi. De asemenea, stagiarul va avea dreptul atât să primească referatul de evaluare şi certificatul/adeverinţa de finalizare a stagiului, cât şi să-l conteste, dacă este cazul. 

L285/2022 are caracter ordinar și a primit aviz favorabil atât de la Consiliul Economic și Social, cât și de la cel Legislativ (împreună cu niște modificări). De acum, Comisia pentru învățământ va trebui să realizeze un raport comun în privința acesteia împreună cu Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Contractele de stagiu încheiate premergător adoptării prezentei propuneri legislative vor continua să se supună acelorași reglementări legale care erau în vigoare la data încheierii acestora, precizează Guvernul.

Reducerea riscului seismic al clădirilor (reformă și jalon din PNRR)

Al patrulea proiect legislativ de pe agenda senatorilor din Comisie, este, de asemenea, inițiat de Guvern (prin procedură de urgență), și este prevăzut atât ca reformă, cât și ca jalon (milestone) în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru sprijinirea reducerii riscului seismic al clădirilor publice și private.

În același timp, inițiativa (L286/2022) prevede ca măsurile de sprijinire ale reducerii riscurilor seismice să se realizeze în conformitate cu directivele Uniunii Europene privind eficiența energetică.

Înregistrată pe 9 mai, propunerea a primit, deja, avizul pozitiv al Consiliului Legislativ (care include atât observații, cât și propuneri).

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *