Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara a confirmat, într-un răspuns scris transmis rețelei Mining Watch România, că prospecțiunile după aur din localitatea Stănija (comuna Buceș, la limita județului cu Alba) sunt realizate de o societate minieră care nu a solicitat și nu deține avizul obligatoriu pentru executarea de foraje și alte activități în situl arheologic din zonă, se arată într-un comunicat de presă al rețelei civice.
Lucrările de foraj sunt efectuate de firma Gekko&Neka Invest chiar în perimetrul protejat al sitului arheologic de epocă romană și medievală „Valea Tisei” (cod RAN 88840.01). La începutul acestei săptămâni, într-o investigație publicată pe PressHub și preluată de proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, am arătat că prospecțiunile din zonă sunt efectuate fără respectarea garanțiilor minime de mediu de către compania deținută de un controversat afacerist din Gorj, cercetat penal.
„Avem de-a face cu un act de vandalism și o ilegalitate flagrantă. La Stănija, pe Valea Tisei, unde arheologii au documentat galeriile romane, ceramică de două milenii, opaițe și structuri din lemn vechi de 2000 de ani, utilajele grele forează fără să fi întrebat pe nimeni. Legislația din România este călcată în picioare pentru interese de explorare minieră, în timp ce patrimoniul istoric național riscă să fie distrus iremediabil sub șenilele utilajelor”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, reprezentant Mining Watch România.
La Stănija, pe Valea Tisei, sunt urmele unor exploatări miniere din vremea romanilor: ceramică, opaițe, râșnițe, bucăți de lemn din galeriile săpate acum aproape două milenii. În împrejurimi s-au găsit urme de locuire și de practicare a unor îndeletniciri datate din antichitate, materiale aparținând culturii “Coțofeni” și chiar un vechi sistem de alimentare cu apă de pe vremea romanilor, se precizează în comunicatul Mining Watch.
Gura unei fostei mine de aur Stănija – Valea Tisei. Buceș, jud. Hunedoara. Foto: Primăria Buceș
Conform legislației privind protecția patrimoniului arheologic, orice lucrare de excavație sau foraj într-un sit înscris în Repertoriul Arheologic Național (RAN) necesită în mod obligatoriu o cercetare arheologică preventivă, un certificat de descărcare de sarcină arheologică și avizul prealabil al Ministerului Culturii. Mai mult, terenul pe care se forează include mine vechi romane închise oficial, unde redeschiderea galeriilor necesită proceduri distincte de autorizare.
Lucrările de pe teren provoacă distrugeri ale mediului înconjurător. Utilajele de mare tonaj operează inclusiv pe timp de noapte, un pârâu din sat a fost captat ilegal în totalitate, iar noroaiele tehnologice încărcate cu substanțe chimice sunt deversate direct pe sol, în pădurile din Apuseni. Compania responsabilă este controlată de omul de afaceri gorjean Ion Negricioiu (zis „Nei”), fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală și delapidare în bazinele de lignit din Oltenia.
Analiza documentelor tehnice scoate la iveală o complicitate gravă din partea autorităților de mediu. Direcția Județeană de Mediu a emis o decizie care permite 13 foraje geologice de suprafață. Această decizie contrazice însă memoriul de prezentare depus de firmă la DJM, care prevedea exclusiv lucrări subterane și prospecțiuni non-invazive.
;
