Două dintre cele mai mari companii din lume de tranzacționare a materiilor prime, Glencore și Trafigura, au pus ochii pe aurul și cuprul din Apuseni. Ambele au fost implicate în uriașe scandaluri de corupție la nivel global și condamnate pentru o parte a faptelor lor, plătind daune de peste un miliard de dolari, în urma unor acorduri de recunoaștere a vinovăției cu Departamentul de Justiție al SUA.
Doi dintre foștii angajați ai Glencore sunt în conducerea Euro Sun Mining (ESM), companie care operează în România, unul dintre ei în poziția de director general. Mai mult, potrivit propriilor declarații, făcute presei, modelul directorului general al ESM este fostul CEO al Glencore din perioada în care a fost dezvoltată una dintre cele mai mari rețele de corupție transcontinentale din domeniul afacerilor cu materii prime.
Lege cu dedicație, de la Sorin Grindeanu, pe modelul legii cu dedicație de la Victor Ponta în cazul Roșia Montană
Interesul Glencore și Trafigura în România este reprezentat de achiziționarea minereului de aur și cupru care ar urma să fie extras în proiectul de la Rovina (jud. Hunedoara), dezvoltat de compania canadiană ESM. Proiectul a intrat puternic pe agenda publică și politică după ce legea cu dedicație, promisă de Sorin Grindeanu și alți lideri PSD, care prevede exproprierea cetățenilor români în interesul unor companii private a fost depusă în Senatul României, cu semnătura a 117 parlamentari (cei mai mulți de la PSD, dar și de la AUR și de la majoritatea partidelor și grupurilor parlamentare).
Mobilizarea civică, amplificată de investigațiile România Curată și Verde Curat, i-au determinat pe 28 dintre parlamentarii inițiatori să-și retragă semnăturile. Apoi, la începutul acestei săptămâni, propunerea legislativă (”Legea Grindeanu”) a fost respinsă într-un mod fără echivoc în Senat – 109 voturi ”pentru” respingere, un vot ”împotrivă” și o abținere. Camera decizională este, însă, cea a Deputaților, unde propunerea legislativă a fost transmisă după respingere ei în Senat.
Prevederile legii cu dedicație le-au reamintit oamenilor de proiectul de lege al Guvernului Ponta, pentru Roșia Montană, care a scos zeci de mii de cetățeni în stradă, în toamna anului 2013. Pe lângă exproprierile în interesul unor companii canadiene, ”Legea Grindeanu” are și alte asemănări cu ”Legea Ponta” – restrângerea până la anulare a accesului la justiție al membrilor comunităților locale, blocarea participării publice la dezbaterile legate de avizarea și autorizarea proiectului, derogări majore de la normele de mediu și altele.
Asemănările Afacerii Rovina cu Afacerea Roșia Montană
Promotorii și susținătorii proiectului de la Rovina, atât cei din spațiul public, cât și cei din Parlament, încearcă să-l disocieze de cel de la Roșia Montană, care s-a dovedit o uriașă țeapă, de ale cărei consecințe am fost scăpați doar de implicarea cetățenilor, care au oprit proiectul, au câștigat zeci de procese în justiția din România și au pus presiune pentru includerea localității pe Lista Patrimoniului Mondiale UNESCO. Toate acestea au avut o contribuție decisivă în câștigarea litigiului de la Washington, în care ni se solicitau despăgubiri de miliarde de dolari, de către Gabriel Resources, o altă companie canadiană junior, la fel ca Euro Sun Mining (ESM).
Chiar dacă încearcă să se delimiteze de precedentul Roșia Montană – Gabriel Resources, similitudinile sunt mult mai multe. Iar, de această dată, decidenții politici și susținătorii benevoli nu mai pot spune că nu știu cu ce se confruntă. Continuarea investigațiilor începute de România Curată și Verde Curat arată că, de fapt, interesele netransparente din spatele afacerii indică riscuri mult mai mari decât cele din cazul Roșia Montană.
La fel ca Gabriel Resuorces, și ESM este o companie minieră junior înregistrată în Canada. Am arătat deja, în episoadele anterioare, că acest model reprezintă o dublă problemă:
- ”reputația” teribilă a companiilor miniere canadiene care se confruntă, la nivel global, cu o lungă listă de acuzații legate de dezastre de mediu, încălcarea drepturilor omului (inclusiv a drepturilor copiilor și a drepturilor femeilor), corupere și implicare în conflicte armate și chiar războaie civile;
- companiile junior sunt cele aflate la dezvoltarea primului proiect; de foarte multe ori, aceste companii sunt folosite pentru obținerea avizelor și autorizațiilor necesare (inclusiv prin asumarea părților ”murdare” ale acestui proces), după obținerea acestora acțiunile sau cea mai mare parte a lor fiind vândute către companii miniere mai mari care, efectiv, implementează proiectul; ”afacerea” în sine, în etapa de autorizare, e cea de la bursă, de pe urma cărora unele persoane cu acces privilegiat la informații obține profituri de sute de mii și chiar milioane de dolari (volatilitatea valorii acțiunilor companiilor junior fiind una extrem de mare); în același timp, directorii acestor companii pot câștiga salarii și alte venituri de ordinul sutelor de mii ori a milioanelor de dolari, anual, indiferent dacă proiectul ajunge sau nu să fie autorizat.
Mai apoi, la fel ca Gabriel Resources, și ESM are o structură organizațională menită să o derobeze de responsabilități și să o ajute la așa-zisa ”optimizare fiscală” (evitarea plății taxelor și impozitelor). Astfel, Euro Sun Mining este înregistrată în Canada, unde beneficiază de faptul că nu există nicio lege care să reglementeze activitatea companiilor miniere în afara țării. ESM deține SAMAX Romania Ltd Limited, cu sediul în Cipru (paradis fiscal), care deține SAMAX Romania SRL (societate cu răspundere limitată, înregistrată în România).
Structura organizațională a Euro Sun Mining
Diferența față de Afacerea Roșia Montană
Mai departe, ESM vine cu o noutate față de Afacerea Roșia Montană – acordul de achiziționare a minereului de aur și cupru, avut, inițial cu corporația elvețiană Glencore, care se ocupă de tranzacționarea, la nivel global, a materiilor prime. Asta se întâmpla, în toamna anului 2024. Ulterior, anul trecut, ESM a anunțat încheierea unui acord de finanțare de 200 de milioane de dolari, cu concurența celor de la Glencore pe piața tranzacțiilor cu materii prime, corporația Trafigura.
Aceste acorduri pun în discuție legitimitatea includerii proiectului de la Rovina pe lista Comisiei Europene care ar urma să beneficieze de facilitățile Regulamentului CRMA (facilități care, subliniem, sunt departe, totuși, de ceea ce e prevăzut în ”Legea Grindeanu”). În esență, aceste facilități sunt acordate pentru a asigura accesul industriilor europene care face tranziția către o economie verde la materiile critice necesare, în paralel cu reducerea dependenței de furnizori non-europeni, în mod special față de China.
Cum și Glencore, și Trafigura sunt comercianți globali de materii prime întrebarea legitimă care se pune e care sunt garanțiile că după achiziționarea minereului de la Rovina de o asemenea companie, acesta va ajunge să aprovizioneze industria europeană și nu alți clienți, care oferă un preț mai bun, din altă parte a globului? România Curată și Verde Curat au solicitat răspunsul la această întrebare direct companiei ESM. Îl redăm integral.
”Garanțiile” că minereul de la Rovina va ajunge în industria europeană (răspunsul ESM)
”În conformitate cu desemnarea sa ca proiect strategic în temeiul Regulamentului European privind materiile prime critice (CRMA), Euro Sun Mining este supusă supravegherii de reglementare din partea autorităților europene și naționale relevante pe parcursul tuturor fazelor ciclului de viață al proiectului, inclusiv dezvoltarea, exploatarea și închiderea. Acest cadru de supraveghere este conceput pentru a asigura că extracția și utilizarea în aval a materiilor prime sunt în concordanță cu obiectivele CRMA.
În calitate de societate cotată la bursă, Euro Sun Mining își desfășoară activitatea în cadrul unor regimuri stabilite de guvernanță corporativă și de divulgare a informațiilor, care impun standarde definite de transparență, responsabilitate și conformitate cu reglementările.
De asemenea, compania își aliniază operațiunile la cadrele industriale internaționale recunoscute, inclusiv cele ale Asociației Internaționale a Cuprului, și menține un obiectiv pe termen lung de a avansa către certificarea în conformitate cu CopperMark. Aceste standarde susțin practicile responsabile de aprovizionare, trasabilitatea lanțului de aprovizionare și respectarea așteptărilor privind performanța socială și de mediu.
În plus, acordurile comerciale și contractele de preluare sunt structurate ținând seama de cerințele pieței europene și de obiectivele de politică, inclusiv cele prevăzute în CRMA, susținând rolul proiectului în asigurarea unei aprovizionări sigure și responsabile cu materii prime în Europa.
Într-un sens mai larg, accesul continuu la capital și investiții este strâns legat de respectarea cadrelor de reglementare europene aplicabile, inclusiv de alinierea la principiile CRMA”.
„Amploarea acestei scheme criminale de luare de mită este uluitoare”
Am citit și recitit de mai multe ori acest răspuns. Practic, e o învârtire în jurul cozii. Sunt invocate, la nivel general, standarde de guvernanță corporativă, cele ale unui organism de lobby privat și obiectivele CRMA. Nu este indicat, însă, niciun instrument cu ajutorul căruia să se poată verifica dacă minereul va ajunge sau nu în industria europeană. După cum am arătat deja, invocarea standardelor corporative a companiilor miniere canadiene nu reprezintă un avantaj de credibilitate pentru ESM. Dimpotrivă, sunt printre cele mai scăzute posibil standarde la nivel global!
Iar așteptările potrivit cărora corporații precum Glencore sau Trafigura se vor conforma voluntar și onest obiectivelor CRMA fără instrumente clare de verificare ar fi o dovadă de naivitate extremă. Pur și simplu ar însemna ignorarea culturii organizaționale a celor două corporații, devenite ”celebre” pentru corupție și manipulări ale burselor de materii prime.
Cităm dintr-un comunicat de presă al Departamentului de Justiție al SUA, din 24 mai 2022: ”Glencore International AG (Glencore) și Glencore Ltd., ambele părți ale unei firme multinaționale de tranzacționare și minerit cu mărfuri, cu sediul în Elveția, au pledat astăzi vinovate și au fost de acord să plătească peste 1,1 miliarde de dolari pentru a soluționa anchetele guvernamentale privind încălcările Legii privind practicile de corupție în străinătate (FCPA) și o schemă de manipulare a prețurilor mărfurilor”.
Acuzațiile din dosarul FCPA decurg dintr-o schemă de un deceniu a Glencore și a filialelor sale de a efectua și a ascunde plăți corupte și mită prin intermediari, în beneficiul unor oficiali străini din mai multe țări.
Separat, Glencore Ltd. a recunoscut că s-a implicat într-o schemă multianuală de manipulare a prețurilor păcurii în două dintre cele mai aglomerate porturi comerciale din SUA.
„Amploarea acestei scheme criminale de luare de mită este uluitoare”, a declarat procurorul american Damian Williams pentru Districtul Sudic din New York. „Glencore a dat mită pentru a obține contracte petroliere. Glencore a dat mită pentru a evita auditurile guvernamentale. Glencore a mituit judecători pentru a face ca procesele să dispară. În esență, Glencore a dat mită pentru a face bani – sute de milioane de dolari. Și a făcut acest lucru cu aprobarea și chiar încurajarea directorilor săi de top”.
Conform recunoașterilor și documentelor judiciare depuse în Districtul Sudic din New York, Glencore, acționând prin intermediul angajaților și agenților săi, s-a angajat timp de peste un deceniu într-o schemă de plată a peste 100 de milioane de dolari către intermediari terți, intenționând în același timp ca o parte semnificativă a acestor plăți să fie folosită pentru a da mită oficialilor din Nigeria, Camerun, Coasta de Fildeș, Guineea Ecuatorială, Brazilia, Venezuela și Republica Democrată Congo (RDC).
Trafigura, vinovată de conspirație pentru încălcarea prevederilor anti-mită
Un alt comunicat de presă al Departementului pentru Justiție al SUA, din 28 martie 2024, ne oferă informații și despre credibilitatea și ”garanțiile” pe care le poate oferi Trafigura.
Trafigura Beheer BV (Trafigura), o companie internațională de tranzacționare cu mărfuri, cu operațiuni principale în Elveția, a pledat astăzi vinovată și va plăti peste 126 de milioane de dolari pentru a soluționa o anchetă a Departamentului de Justiție al SUA privind încălcările Legii privind practicile de corupție în străinătate (FCPA), provenite din schema coruptă a companiei de a plăti mită oficialilor guvernamentali brazilieni pentru a obține afaceri cu compania petrolieră deținută și controlată de stat din Brazilia, Petróleo Brasileiro SA – Petrobras (Petrobras).
Trafigura a pledat vinovată de conspirație pentru încălcarea prevederilor anti-mită ale FCPA. În conformitate cu acordul de recunoaștere a vinovăției, Trafigura va plăti o amendă penală de 80.488.040 USD și o confiscare de 46.510.257 USD. Departamentul va credita până la 26.829.346 USD din amenda penală din sumele plătite de Trafigura pentru a soluționa o anchetă a autorităților de aplicare a legii din Brazilia pentru conduită conexă.
„Timp de mai bine de un deceniu, Trafigura a mituit oficiali brazilieni pentru a obține ilegal afaceri și a obține profituri de peste 61 de milioane de dolari”, a declarat procurorul general adjunct principal, Nicole M. Argentieri, șefa Diviziei Penale a Departamentului de Justiție. (…) Conform documentelor instanței, între aproximativ 2003 și 2014, Trafigura și complicii săi au plătit mită oficialilor Petrobras pentru a obține și a menține afaceri cu Petrobras. Începând cu 2009, Trafigura și complicii săi (…) au convenit (…) să ascundă plățile de mită prin utilizarea unor companii-fantomă și prin canalizarea plăților prin intermediari care au folosit conturi bancare offshore pentru a livra numerar oficialilor din Brazilia. Trafigura a profitat de aproximativ 61 de milioane de dolari din schema coruptă”.
Directorul general ESM și responsabilul de comunicare, foști angajați ai Glencore
Referințele despre practicile de corupere a oficialilor din țări de pe mai multe continente, acuzații de implicare în scandaluri majore, se găsesc într-un număr mult mai mare în mediul online. Cele citate sunt doar cu titlu de exemplu și pentru că, prin recunoașterea vinovăției, sunt dincolo de orice dubiu de contestare. Legătura Glencore cu proiectul de la Rovina nu se rezumă la acordul inițial de achiziționare a producției. Grant Sboros, directorul general (CEO) al ESM, a fost în conducerea unor operațiuni Glencore în Africa, iar Richard Dolamore a lucrat în domeniile comunicării și relațiilor cu comunitățile în cadrul aceleași companii.
”În cadrul actualei echipe de conducere a Euro Sun Mining, atât Grant Sboros, cât și Richard Dolamore au lucrat anterior pentru Glencore în anii 2010. Grant Sboros a fost un lider senior la Glencore, adus pentru a consolida guvernanța corporativă și practicile miniere responsabile prin promovarea conformității, transparenței și a unor cadre financiare solide, în special în mediile de start-up. Richard Dolamore a fost angajat pentru a promova siguranța, relațiile cu comunitatea și comunicarea la Glencore, impulsionând îmbunătățiri care pun oamenii pe primul loc și inițiative comunitare de impact. Atât Grant, cât și Richard au avut cariere exemplare în timpul petrecut la Glencore, caracterizate de integritate și respectarea normelor”, se arată în comentariile transmise către România Curată și Verde Curat de către conducerea companiei.
Conform profilului de LinkedIn, Grant Sboros a fost CFO (Chief Financial Officer), la Mopani Copper Mines (între iulie 2013 și noiembrie 2017) și la Katanga Mining Ltd (între noiembrie 2017 și iulie 2019), două dintre cele mai controversate operațiuni ale Glencore din Africa, din Zambia, respectiv Republica Democrată Congo.
”Contribuțiile minei de cupru Mopani la economia și bugetul Zambiei sunt inexistente, politica socială a companiei miniere este marcată de prăbușire și are un impact devastator asupra mediului. Aceasta este concluzia raportului „Mina de cupru Mopani, Zambia – Cum a alimentat dezvoltarea europeană un scandal minier”, din 2010.
”La șapte ani de la plângerea penală depusă de Public Eye, Biroul Procurorului General al Elveției (OAG) a găsit-o vinovată pe Glencore. Compania de tranzacționare a mărfurilor, cu sediul în cantonul elvețian Zug, trebuie să plătească o amendă de 152 de milioane de dolari americani din cauza „organizării inadecvate” care a dus la tranzacții miniere corupte în Republica Democrată Congo (RDC). Cu toate acestea, sistemul judiciar nu reușește să despăgubească populația din RDC pentru costul unui deceniu de activitate a Glencore în țară”, se arată într-o analiză Public Eye, din 2024, legată de proiectul Katanga. În 2022, Glencore a fost de acord să plătească 180 de milioane de dolari Republicii Democrate Congo pentru a soluționa toate acuzațiile de corupție din țară pe o perioadă de 11 ani, incluzând și cele legate de proiectul Katanga.
CEO-ul Glencore, model pentru CEO-ul Euro Sun Mining
Căutările România Curată și Verde Curat n-au identificat (momentan) vreo legătură directă dintre scandalurile operațiunilor Glencore din Zambia și RD Congo și Grant Sboros. Am găsit, însă, o altă referință interesantă, într-un articol cu puternice accente de PR, din publicația de specialitate Mining Weekly, din aprilie 2025, care se referă la operațiunea pe care Grant Sboros o conduce acum.
Grant Sboros și cine i-a influențat cariera
”Sboros spune că, probabil, fostul director executiv al Glencore, Ivan Glasenberg, a avut cea mai mare influență asupra carierei lui în domeniul mineritului”, menționează sursa citată. Grant Sboros și Ivan Glasenberg sunt legați și de cetățenie lor comună, sud-africană. Ivan Glasenberg, modelul care i-a influențat cariera CEO-ul ESM, a condus Glencore vreme de aproape două decenii, între 2002 și 2021, adică exact în perioada în care compania s-a confruntat cu cele mai grave acuzații.
.Glencore a plătit peste 1,1 miliarde de dolari în urma acordului de recunoaștere a vinovăției. Țările și comunitățile locale au pierdut sume mult mai mari și au rămas cu distrugeri de mediu greu de reparat. În cel mai fericit caz, singura sancțiune împotriva directorilor de top din Glencore vinovați de toate aceste fapte a fost… pensionarea. Averea lui Glasenberg era estimată, anul trecut, la peste 13,5 miliarde de dolari.
ESM nu a anunțat public rezilierea contractului cu Glencore
Potrivit anunțurilor publice făcute de ESM, ca parte a acordului de achiziție a minerului de la Rovina, Glencore avea dreptul să numească o persoană în conducerea companiei canadiene. Potrivit răspunsurilor primite de la Grant Sboros, CEO-ul ESM, acest lucru nu se va mai întâmpla. ”Nicio persoană din cadrul Glencore nu a fost, nu este și nu va fi numită în conducerea Euro Sun Mining. În acordul anterior al Euro Sun Mining cu Glencore, exista o prevedere privind numirea unei persoane desemnate în consiliul de administrație, dar acest lucru nu s-a concretizat niciodată. Acordul cu Glencore a fost ulterior reziliat odată cu evoluția afacerii către tranzacția cu Trafigura.
Prin urmare, nu avem nicio relație actuală cu Glencore”, se arată în răspunsul ESM.
Am verificat atât pe pagina oficială companiei ESM, pe pagina de pe LinkedIn (unde ESM face anunțuri oficiale) și în motoarele de căutare. Rezilierea contractului cu Glencore nu a fost anunțată în vreun fel – o situație cel puțin ciudată, ținând cont că e o informație care poate influența cotațiile la bursă.
Din perspectiva garanțiilor respectării obiectivelor Regulamentului CRMA, respectiv a garantării că minereul de la Rovina va ajunge în industria europeană, un alt ”detaliu” e și mai interesant. În general, Trafigura este prezentată în presă ca fiind o corporație elvețiană. În realitate, e un holding cu centre regionale și birouri în 50 de țări. Potrivit acordului de creditare consultat de România Curată și Verde Curat (vezi mai jos), dintre Euro Sun Mining (și subsidiarele ei din Cipru și România) și Trafigura, în cazul celei de-a doua companii e vorba de centrul regional din Singapore, care se supune legislației din Singapore.
Practic, pentru guvernanța corporativă răspunde o companie din Canada (Euro Sun Mining), țară care nu are nicio reglementare pentru companiile miniere care operează în afara granițelor. Pentru urmărirea profitului și a redevențelor (asta e altă discuție), taxelor și impozitelor datorate statului român avem o subsidiară (SAMAX Romania Limited) înregistrată în paradisul fiscal Cipru. Iar pentru respectarea Regulamentului european CRMA o companie înregistrată și care se supune legislației din… Singapore. În act se mai arată că eventualele dispute vor fi interpretate în conformitate cu legislația engleză (țară non UE). De altfel, niciunde în act nu apare vreo referință la Regulamentul CRMA și obiectivele lui.
Acord de creditare între Trafigura Singapore și Euro Sun Mining
Pe același subiect. Ce s-a întâmplat cu acțiunile Euro Sun Mining, la Bursa din Toronto, a doua zi după respingerea Legii Grindeanu în Senatul României:
Nu rata continuarea investigațiilor despre proiectul de la Rovina, dar și alte investigații de mediu. Abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat:
