Râul Narewka și zona umedă (mlăștinoasă) din jurul lui, din parcul național Białowieża, de la granița Poloniei cu Belarus (în stânga), reprezintă o barieră naturală aproape imposibil de trecut de blindatele grele ale unei armate, reduce riscul inundațiilor (acționând ca un burete) și e un uriaș rezervor de biodiversitate. Barajul hidroenergetic Nova Khakova, de pe Nipru, aruncat în aer în timpul războiului din Ucraina, a fost o vulnerabilitate care a dus la un uriaș dezastru de economic și de mediu (în dreapta, Hersonul inundat în aval de baraj).
Polonia și Finlanda, țări care au granițe terestre cu Rusia sau cu aliații rușilor, au re-sălbăticit zone din apropierea frontierelor lor, ceea ce face ca invazia să fie mai dificilă. „I-am vizitat: transferă terenul într-o natură mai ostilă, lăsând în urmă tufișuri și copaci. Apoi nu este atât de ușor pentru alții să-l traverseze”, a declarat comisarul pentru Mediu al Uniunii Europene, Jessika Roswall, pentru The Guardian.
În acest timp, o largă majoritate a politicienilor din România votează legi care distrug natura și susțin public că asta ar rezolva o problemă de securitate națională! Țara noastră va cheltui zeci de miliarde de euro în dotarea cu armament, dar ignoră soluții de apărare mult mai ieftine și cu beneficii multiple pentru natură și oameni.
Într-o discuție cu jurnaliștii de la The Guardian, Jessika Roswall a declarat că natura ar trebui utilizată pentru a îmbunătăți securitatea națională. „Investițiile în natură și utilizarea acesteia ca punct de control natural la frontieră sunt necesare și, de fapt, cresc biodiversitatea. Este o situație reciproc avantajoasă”, a spus ea.
”Trebuie să investim în natură. Apa este cel mai evident exemplu. Dacă nu avem apă, nu avem (securitate – n.a.). Uitați-vă la Ucraina (unde barajele hidroenergetice – ca cel de la Nova Kahovka – sunt atacate – n.a.). Este crucial să investim în infrastructură și să o protejăm”, a declarat șefa Comisiei de Mediu a UE.
Roswall dorește ca țările să trateze natura ca pe un atu de apărare și să ia în considerare implicațiile pentru securitatea națională ale eșecurilor lor de mediu. Un mediu natural prosper este o parte esențială a aprovizionării cu alimente și a securității apei, ambele ar trebui considerate atuuri esențiale de securitate națională, a spus ea.
Protejarea orașelor împotriva inundațiilor ar trebui privită și din punct de vedere al securității, a argumentat Roswall. Pentru a reduce impactul inundațiilor și al secetei, „trebuie să investim în natură – soluții bazate pe natură, cum ar fi orașele-burete ”, a spus ea. „Aceasta este, de asemenea, o problemă de securitate. Este o altă parte a securității.”
Și din acest punct de vedere, România acționează pe contra-sens și anacronic, preferând investițiile în regularizări și ”modernizări” cu betoane costisitoare și distructive de mediu (care transformă râurile și zonele umede în canale moarte din punct de vedere al biodiversității).
Multe părți ale Europei se află deja „într-o criză absolută a apei”, din cauza deficitului de apă, a presiunii asupra resurselor și, în unele cazuri, a lipsei precipitațiilor. Deși aceste probleme variază în funcție de regiune, o altă problemă este comună tuturor și trebuie abordată urgent. „Dacă te uiți la poluare, la calitatea apei, ai o problemă în toată Europa”, a avertizat comisarul european de Mediu. „Ne aflăm într-o răscruce în care trebuie cu adevărat să ne concentrăm asupra apei. Trebuie să lucrăm împreună când vine vorba de deficitul de apă, dar și de calitatea apei.”
Roswall dorește, de asemenea, ca UE să abordeze problema „substanțelor chimice permanente” , cunoscute sub numele de PFA, care nu au fost supuse unor controale stricte până în prezent și ale căror riscuri pentru sănătatea umană, prin contaminarea apei și a solului, au fost înțelese abia recent. „Încerc cu adevărat să accelerez acest proces, astfel încât să putem oferi o oarecare aprobare și îndrumare anul acesta”, a spus ea.
Declarațiile lui Jessika Roswall vin în contextul în care lobby-ul industriilor (în special a celor din domeniul mineritului, una dintre cele mai mari industrii consumatoare de apă, cu efect dramatic asupra rețelelor hidrografice, în special în cazul uriașelor exploatări în cariere deschise) face presiuni pentru relaxarea prevederilor din Directiva Cadru Apă, pentru a le face mai ușor accesul la această resursă vitală.
Situația din România este și mai complicată, confruntându-se cu alte mari probleme legate de apă, pe lângă redeschiderea unor mari proiecte miniere hidrofage:
- continuarea proiectelor comuniste din arii naturale protejate (ineficiente energetic, posibile vulnerabilități/ținte în caz de război, cu distrugeri majore de biodiversitate);
- promovarea altor mari baraje pentru asigurarea resurselor de apă pentru populație (în condițiile în care soluțiile alternative sunt mai ieftine și mai puțin distructive, iar 50% din apa captată se pierde pe infrastructura de transport!);
- promovarea îndiguirii și betonării râurilor, ca măsură de protecție împotriva inundațiilor (chiar dacă soluțiile alternative, cum sunt re-sălbăticirea și/sau restaurarea zonelor umede, sunt mai ieftine și beneficie pentru biodiversitate).
Doar pe România Curată și în newsletter-ul Verde Curat citește investigații, analize și știri de mediu pe care restul presei le ignoră. Fie din lipsă de apetență, fie pentru că primesc bani de la partide și alte grupuri de interese pentru a le ignora:
CCR dezbate principiul supremației decretelor lui Ceaușescu față de dreptul Uniunii Europene
EXCLUSIV: Drumul putred al hoților de lemne. Uite ce au făcut cu milionul de euro de la Romsilva
