Societatea Academică din România și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România au transmis Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat poziția celor două organizații cu privire la Proiectul de Lege a Prevenției supus dezbaterii publice pe pagina web a instituției.
Una dintre cele 333 de modificări propuse în cadru proiectului legislativ vizează înlocuirea cu avertisment a amenzii de la 5.000 lei la 50.000 lei pentru „comercializarea de lucrări științifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat”, interzisă în momentul față prin art. 143, alin. (5) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011.
SAR și ANOSR consideră că această propunere este inadecvată și trebuie retrasă de urgență, întrucât conduce la legalizarea fraudei academice și contribuie la încurajarea comportamentelor care încalcă normele de etică și integritate academică. În contextul actual în care sistemul educațional românesc se confruntă cu val fără precedent de cazuri de plagiat descoperite, care reprezintă cel mai probabil doar o mică parte a acestui fenomen, considerăm că orice măsură de acest fel riscă să destabilizeze suplimentar situația. Lucrările de diplomă reprezintă o forma de evaluare a studenților care oferă o garanție pentru un număr minimal de competențe și aptitudini dobândite în urma finalizării unui ciclu de studii. Acest document face dovada unui nivel corespunzător de calificare, care reflectă capacitatea absolvenților de integrare a cunoștințelor obținute pe parcursul facultății şi de adaptare a acestora la progresul cognitiv din domeniul respectiv. Pentru ca această formă de evaluare să-și atingă obiectivul, actorii din sistemul de învățământ superior ar trebui să se concentreze asupra identificării de mecanisme care să prevină și să combată orice forme care încurajează impostura academică (plagiat, copiat, comercializarea lucrărilor de diplomă etc.).
Din punctul nostru de vedere, legislația în acest domeniu trebuie menținută, iar autoritățile publice trebuie să se ocupe de implementarea și respectarea ei. Remarcăm cu îngrijorare faptul că deși în România funcționează zeci de site-uri care comercializează lucrări de diplomă pentru toate nivelurile de studiu, până acum nicio autoritate publică nu a sancționat cu amendă contravențională vreuna dintre aceste firme.
De asemenea, constatăm cu regret faptul că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat susține prin intermediul acestei propuneri diferite firme și site-uri care își desfășoară activitatea la limita legii, comercializând lucrări de diplomă, deși la această oră, Legea Educației Naționale interzice în mod explicit această activitate.
Ne manifestăm totuși speranța că inițiatorii acestui proiect legislativ nu au avut intenția de a periclita standardele de etică și integritate academică, iar punctul 49 nu se va mai regăsi în forma finală a documentului. Din perspectiva noastră, măsurile care vizează activitatea în mediul universitar, ar trebui luate în urma dezbaterilor publice și consultării comunității academice, deoarece principalele consecințe ale unei astfel de măsuri vor fi resimțite în primul rând de către actorii din acest mediu.












“Destabilizarea suplimentară” a situației abia a început. De câțiva ani situația a luat-o razna (și) în universitățile românești cam din motivele următoare:
– studentul este acea persoană care aduce bani de la buget sau prin plata taxei. Trebuie avut grijă de el. Ca să nu pierdem banii, evident.
– cercetarea românească trebuie să fie de vârf ! Cu accent pe TREBUIE. Dascălii sunt niște cercetători de top. (economia e cam troglodită, dar asta e ceva secundar; mediul e cam infect, însă etica va triumfa până la urmă; cultivarea individualismului va duce la o societate unită și reactivă; mâna nevăzută va cerne până la urmă valorile; toți lupii vor fi împușcați de vânători, care vor folosi puștile doar în scopuri nobile; catedrele se vor lăsa moștenire doar odraslelor merituoase; politica va fi lăsată la poarta universității; nu există găști; bla-bla-bla). Dacă mai au timp, profesorii (sinoni – dascălii) mai lucrează la partea pedagogică mai coordonează lucrări de diplomă, contribuie la bunul mers al facultății. Dacă n-au timp (ceea ce-i cazul), se ocupă fiecare de cariera lui / ei.
– pe măsură ce în facultăți vin bacalaureați tot mai slabi, cercetarea din universități merge tot mai sus. Trebuie. Profesorul îl ia de mână pe studentul care a luat nota 5.01 la bacalaureat (în sesiunea de toamnă) și-l transformă în ucenic curios într-ale nanotehnologiei, biotehnologiilor, smart technologies, big data și altele.
– binomul învățare (student) – cercetare (dascăl) a fost înlocuit cu îndiplomare – promovare / fixare pe post.
În aceste condiții, lucrarea de diplomă este, în majoritatea cazurilor (să nu-i uităm pe adevărații dascăli și pe adevărații studenți) o ceva complet time-consuming și neatractiv. Dacă partea didactică e pusă la punct, ghiciți ce se poate construi peste ea și-n paralel cu ea?
Ce-i stupefiant e că fenomenul vânzării românești de nevandabil este prezentat ca ceva imanent. Nu putem orpi ploaia, putem cel mult să ne adăpostim de ea, însă hoția e un fenomen cosmic mult ma amplu: n-o putem nici opri, nici nu ne putem feri de ea! Chiar în gradul ăsta ne-am hoțit ca țară și indivizi? Nu poate fi găsită nici o soluție procedurală? Nici o universitate nu ia măsuri interne (regulamentul permite) de pedepsire? Politicienii nu iau și ei subiectul să-l frece mediatic întru stoarcere de popularitate, măcar?
Prin alte părți statul injectează justiție în toate, inclusiv în mediul ONG-istic. La noi, văd că SINGURELE voci care cer dreptate vin din partea unor ONG-uri.
Cum Dumnezeu să fii președintele acestei țări, prim-ministru, ministru, membru al CSAȚ etc. și să fii preocupat de disoluția statului și de degradarea societății cam tot atât cât este un bivol în timpul rumegatului? (bivolii totuși se imaginează, dac-o fac sau dac-o fac doar când le e foame, pe pajiști bogate, pe care le-ar dori să rămână veșnic bogate, fiindcă diplomele nu se pot rumega).