De ce este abandonat patrimoniul construit Zone istorice neprotejate si Comisii ale Monumentelor Istorice fara experti

Componenta Comisiei Monumentelor Istorice a fost schimbata prin OMC
2173/28.03.2013.

Rezultatul este o Comisie in care doua treimi din membri nu sunt experti in
patrimoniu, atestati de Ministerul Culturii.

In Sectiunea de Urbanism si Zone protejate a Comisiei Monumentelor Istorice
lucrurile stau si mai rau, un singur membru este atestat de Ministerul Culturii.

Desi motivul invocat de Ministerul Culturii pentru modificarea Comisiei a
fost eliminarea membrilor care se aflau in potentiale conflicte de interese,
aceste conflicte persista:

– Presedintele Comisiei, arh. Augustin Ioan, s-a remarcat prin articolul “Bunul” public si “raul” privat, (Dilema
Veche, octombrie 2007, atasat), in care apara ‘multitudinea de PUZ-uri’ din
zonele protejate, intrebindu-se, la unison cu investitorii imobiliari: ‘De ce trebuie musai mentinut jos nivelul
“cutarei” zone de protectie
ultracentrale (……)? De ce este criteriul conservarii mai important acum
decit cel al dezvoltarii urbane?’ Din raspunsul lui Andrei Pippidi (Dilema
Veche, 2007, atasat), aflam ca motivul ‘supararii’ domnului Ioan s-ar putea sa
fi fost tocmai refuzul Comisiei Monumentelor Istorice de a aviza demolarea
imobilului, parte din ansamblul monument Lascar Catargiu, Visarion 8, pentru a
face loc proiectului de arhitectura care ii apartinea.

– Gheorghe Patrascu, Arhitect-Sef al Capitalei, membru al Comisiei Monumentelor Istorice, a semnat avize de desfiintare
pentru imobile istorice in zone construite protejate precum Kiseleff 39
(ulterior avizul a fost declarat de instanta ilegal), Dumbrava Rosie 13,
Povernei 1-3, Povernei 2, Christian Tell 10, Tudor Arghezi 4, printre altele.
Dintre PUZ-urile avizate de dl. Patrascu in zone protejate, cu incalcarea
regulamentului zonelor protejate, se numara George Enescu 11 – 11A, PUZ
Lahovary, PUZ Biserica Amzei. In calitatea sa de Arhitect-Sef, domnul Patrascu, nu poate fi neutru atunci
cind Primaria Municipiului Bucuresti solicita
avizul Comisiei Monumentelor Istorice.

Pentru a elimina conflictele de
interese, Ministerul Culturii are la indemina aplicarea

Legii 544/2001, a dreptului la informare publica, si a legislatiei
anti-coruptie.

Solicitam, din nou, Ministerului – ultima data am facut-o
prin adresele din 28.03.2013 si

03.04.2013

– Sa permita ca sedintele
CNMI si CZMI sa fie publice

– Sa publice pe site-ul
Ministerului: ordinea de zi, lista de prezenta si procesul verbal cu fisele de
avizare si buletinele de vot ale sedintelor CNMI si CZMI

– Sa publice CV-urile membrilor Comisiei
Monumentelor Istorice

– Sa publice numele
institutiilor sau a asociatiilor profesionale care i-au nominalizat drept
reprezentanti in Comisia Monumentelor Istorice

Proiectul de Ordonanta de Urgenta publicat pe 19
iunie pe site-ul Ministerului prin care Ministerul Culturii propune
desfiintarea atributiilor Directiilor Judetene de Cultura in avizarea
interventiilor pe monumente istorice si desfiintarea Comisiilor Zonale ale
Monumentelor Istorice.

Ordonanta va avea consecinte grave asupra protejarii zonelor construite
protejate si a monumentelor istorice, mai ales a celor din clasa valorica B,
aproximativ 90% din totalul celor 26,673 de monumente istorice de pe teritoriul
Romaniei. Pentru exemplificare, Gara de Nord, Athenee Palace, Caru’ cu Bere sau
cladirea liceului Gheorghe Lazar sunt in clasa valorica B.

Interventiile (inclusiv refacerea acoperisului, repararea fatadei sau inlocuirea geamurilor) la citeva sute de mii
de imobile, monumente sau imobile din zonele protejate, din intreaga tara, vor
trebui avizate de o structura a MCPN care are 6 functionari, dintre care 2
pensionari. Comisia Monumentelor Istorice va avea de avizat aproximativ 200 de
proiecte pe sedinta. Se creaza, astfel, contextul favorabil conflictelor de
interese si coruptiei: cei cu bani si relatii vor obtine aprobarile in timp util,
restul solicitantilor vor bate drumul la Bucuresti ani de zile.

Anticipam ca intr-o etapa ulterioara, avind in vedere volumul imens de
lucru, Ministerul va renunta la avizarea interventiilor pe monumente istorice
clasa valorica B si a zonelor protejate, in favoarea autoritatilor locale, cu
consecinte grave pentru protejarea patrimoniului construit.

Justificarea Ministerului Culturii pentru elaborarea Ordonantei de Urgenta,
economii la buget si ‘deficientele de
organizare care fac necesara interventia legislativa’, este slab
argumentata. In realitate, bugetul va creste cu aproximativ 80% (www.vrancea.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=8777 ) si deficientele la care se refera Ordonanta nu au fost detaliate sau
exemplificate.

Cui
foloseste dezvoltarea speculativa?

Modificarile legislative introduse de Ministerul Culturii in ultimele sase
luni, si anume, de la instalarea Ministrului Daniel Barbu, vin in contextul in
care, in luna aprilie, Parlamentul a modificat legea urbanismului, readucind in
prim plan urbanismul derogatoriu. In
ultimii 20 de ani, urbanismul derogatoriu a avut efecte dezastruoase asupra imobilelor si a zonelor istorice,
mutilind aspectul centrelor urbane romanesti.

La unison cu modificarile aduse legii urbanismului de parlamentari, cele doua initiative ale
Ministerului Culturii, noul regulament CNMI (pct.1) si proiectul Ordonantei de
Urgenta (pct.2), vin in intimpinarea viziunii de ‘dezvoltare’ speculativa a
baronilor locali si a sponsorilor electorali. Pretul acestor
initiative este supravietuirea patrimoniului national.

---