Definirea, în Constituție, a căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie, pentru care Coaliția pentru Familie (CpF) a strâns trei milioane de semnături, a mai făcut un pas spre materializare, după ce Comisia juridică a Senatului a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere a iniţiativei cetăţeneşti. Pentru modificarea legii fundamentale mai e nevoie ca inițiativa să treacă de plenul Senatului, apoi să fie votată și de Camera Deputaților și, în sfârșit, să întrunească majoritatea voturilor favorabile ale românilor în cadrul unui referendum naţional.
Reprezentanții asociației ACCEPT, care au fost prezenți la lucrările Comisiei Juridice, i-au acuzat pe aleși că nu au dezbătut deloc oportunitatea acestei modificări, ci doar au „bifat” un act procedural, în încercarea de a forța organizarea referendumului de modificare a Constituției în același timp cu alegerile parlamentare din 11 decembrie anul curent. Pentru ca această suprapunere să fie posibilă, e nevoie ca Parlamentul să adopte foarte rapid legea, pentru a permite Guvernului să îndeplinească celelalte proceduri necesare potrivit Legii referendumului (art. 15’).
Nu e încă exclus să avem referendum în ziua alegerilor parlamentare
Concret, senatorii juriști, indiferent de partidul din care fac parte (PSD, PNL și UDMR sunt reprezentate în comisie), au adoptat marți, unanim, un raport de admitere, pentru care aveau termen până pe 15 noiembrie. Însă prima ședință de plen a Senatului în care proiectul ar putea intra la votul final va fi luni, 7 noiembrie. Dacă va trece atunci de plenul camerei superioare, ar fi totuși nevoie de o procedură foarte rapidă la Camera Deputaților.
Desfășurarea referendumului constituțional concomitent cu alegerile pentru Parlament este încă posibilă, având în vedere că nici Constituția, nici Legea Referendumului nu prevăd un termen minim pentru convocarea consultării populare, ci doar unul maxim (30 de zile) – spre deosebire de referendumul local, unde legea prevede minimum 20 de zile – lăsând aceste aspecte pe seama parlamentarilor. Sigur, există anumite detalii tehnice (stabilirea președinților de secții de votare cu 7 zile înainte) care ar putea împiedica anunțarea foarte târzie a referendumului, iar organizarea în aceeași zi și în aceleași secții de votare ar avea avantajul unor costuri mai mici, dar ar avea și dezavantajul major al lipsei unei campanii de informare dedicate.
Există precedent legal
Nu ar fi, însă, prima oară când un referendum se desfășoară în același timp cu un scrutin electoral. În 2009, președintele în funcție atunci, Traian Băsescu, a forțat organizarea unei consultări populare privind trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300, la un loc cu alegerile pentru funcția de președinte, la care a și candidat și câștigat. Decizia a fost foarte contestată în acel moment, Băsescu fiind acuzat că prin această suprapunere încearcă să câștige capital electoral, având în vedere popularitatea scăzută a Parlamentului printre români. Atunci, propunerea a fost susținută de majoritatea românilor, dar nu a avut niciun efect.
Acum, o astfel de suprapunere este considerată de natură a introduce o temă parazitară în Campania electorală, cea a definiției familiei, și să abată atenția de la temele care privesc direct guvernarea sau corupția și proasta administrare a banului public. De asemenea, criticii organizării referendumului concomitent cu parlamentarele consideră că, de teama de a pierde alegători, politicienii vor adopta poziții populiste.
„Cel mai trist este că senatorii nu înţeleg faptul că permiţând referendumul, duc la poluarea alegerilor şi la deturnarea întregului proces electoral”, a afirmat vicepreşedintele ACCEPT Romaniţa Iordache, potrivit News.ro. Aceasta a mai declarat că astfel vor fi afectate nu doar minorităţile sexuale, ci întreaga societate.
Argumentele părților
Pe fond, reprezentanții ACCEPT spun că definirea familiei în Constituție reprezintă o încărcare inutilă a legii fundamentale, având în vedere că în Codul Civil este prevăzut explicit că doar un bărbat și o femeie pot forma o familie. Mai mult, opozanții inițiativei spun că ar fi nevoie de o campanie serioasă de informare a cetățenilor, înainte de referendumul constituțional, astfel încât să fie împiedicate derivele homofobe.
De cealaltă parte, suporterii definirii căsătoriei prin legea fundamentală susțin că inițiativa este una laică, nu religioasă, și că nu este discriminatorie și nici nu încalcă limitele revizuirii constituției prin restrângerea unor drepturi. În plus, parlamentarii au arătat că există mai multe decizii ale Consiliului European care permit ca statele să adopte, la nivel național, astfel de inițiative legislative.
Senatorul Sebastian Grapă (UNPR) a afirmat că „există o normalitate de la care nu avem voie să ne îndepărtăm” și că „cea mai mare realizare pe care Dumnezeu a lăsat-o omului este aceea de a procrea şi de a se înmulţi”, iar „această înmulţire se face aşa cum ştim noi cu toţii. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar înseamna o autoritate în materie de judecată care să stabilească faptul că un cuplu, cum vreţi dumneavoastră să îl numiţi (el-el sau ea-ea), să poată să înfieze”.
Și senatorul PNL Mariana Câmpeanu a susținut modificarea constituțională, afirmând că „copiii crescuţi în familii cu doi taţi sau două mame cresc cu traume psihice”, iar independentul Ioan Iovescu s-a întrebat, retoric, „ce s-ar întâmpla dacă bărbaţii s-ar căsători între ei şi femeile cu femeile? Dumneavoastră consideraţi că, dacă familia nu ar fi cum este acum, aţi mai exista azi în faţa noastră?”
La ce le-ar folosi politicienilor
În urmă cu exact un an, după tragedia de la Colectiv și înlăturarea, în urma unor manifestații de mare amploare, a cabinetului Ponta, toate partidele s-au ferit să-și mai asume guvernarea, considerând probabil că e mai folositor electoral ca toate neajunsurile să fie aruncate pe umerii tehnocraților. Atunci, partidele au promis că se vor reforma și că vor veni în fața electoratului cu politicieni curați, fără dosare penale sau probleme de incompatibilitate. Acum, listele partidelor sunt pline de aceiași penali și traseiști.
O deturnare a dezbaterii electorale spre teme (altminteri foarte la modă în toată Europa de Est, mai ales în Ungaria și Polonia), care evită și discuția despre corupție, și despre slaba ofertă de politici publice, și transformarea acesteia într-un război cu profunde implicații emoționale, care scindează societatea în „conservatori” și „progresiști”, dar irelevant când e vorba de guvernare, ar fi o gură de aer pentru partidele cu probleme.
Totuși, având în vedere temperatura foarte înaltă a dezbaterii publice, politicienii principalelor partide parlamentare s-au pronunțat în favoarea inițiativei CpF, unii din convingere, alții din teama că ar putea pierde electoral. Dar astfel ar avea de pierdut alegătorul, care nu va putea nici să se concentreze la ofertele economice și sociale ale partidelor, pentru a vota rational, nici nu va înțelege prea bine implicațiile modificării constituției asupra drepturilor comunității LGBT, dar și asupra drepturilor celibatarilor sau ale celor ce trăiesc în concubinaj.
Dezbină și cucerește!
Curtea Constitutionala a hotarat recent ca este neconstitutinal sa fie referendum si alegeri concomitent. Dar daca modificam Constitutia ar trebui facute toate modificarile necesare, inclusiv desfiintarea imunitatii parlamentarilor.
Decizia CCR (https://www.ccr.ro/files/products/Dec_361_-dos.804D_20146_Av_._Pop_admitere_.pdf) privește doar referendumul local, care nu poate avea loc în ziua alegerilor locale.
“cea mai mare realizare pe care Dumnezeu a lăsat-o omului este aceea de a procrea şi de a se înmulţi”. Cat de limitat poti fi in gandire sa rezumi creatia divina la inmultirea speciei? Pentru toti cei ce gandesc atat de limitat, doar o sugestie, poate ca viata ne-a fost data sa evoluam in constiinta inainte de toate.
Dincolo de problemele filozofice si religioase pe care le ridica discutia asta (sensul vietii, etc.) eu cred ca si persoanele agnostice si atee ar trebui sa se gandeasca serios inainde de a se pronunta. Pentru mine e relativ clar ca societatile occidentale, cu cateva exceptii, pun prea mult accentul pe individ in prezent si nu pe perpetuarea societatii, in ansamblu (cu setul ei de valori ce o defineste). Perpetuarea asta include, o vrem sau nu, si un aspect biologic, in plus de cel educational care urmeaza. Iar la aspectul biologic suntem varza, ca civilizatie occidentala in ansamblu. Cred ca trebuie sa ne uitam foarte serios la tarile care inca mai reusesc sa se sustina demografic, sa vedem cum fac. In Franta, de exemplu, majoritatea femeilor sunt cam ca in restul Europei, iar cele care aduc fertilitatea la 2 (global) sunt femeile religioase (catolice, musulmane, etc.). Adica cele care au un model social mai traditional. Copiii familiilor religioase sunt viitorul, chiar in tari avansate. Presupunerea mea este ca peste tot in lume e cam la fel. In Romania minoritati de tipul celor franceze nu exista, sau nu suficient. Pentru a asigura perpetuarea societatii, trebuie sa aducem cursorul global un pic mai spre familia traditionala, asta bineinteles daca noi consideram ca societatea occidentala merita perpetuata. Asta e parerea mea personala, si motivul pentru care tind sa sustin propunerea de modificare a constitutiei. Si cred ca e o greseala daca nici un ateu nu ia apararea modificarii constitutionale. Se creeaza o opozitie in capul oamenilor intre familia mai traditionala si miscarea laica/atee, in conditiile in care nu cred ca o asa opozitie trebuie sa existe.
Considerati ca alaturarea uni referendum despre familie , o tema totusi destul de importanta in societate , dupa cum s-a putut constata din implicarea celor ce au initiat o asemenea actiune,unui vot politic ce ar putea fi oricand puternic divizat, pe fondul experientei unui referendum precedent , asociat unor alegeri, cu referire la reducerea numarului de parlamentari si a camerelor parlamentului, care nu a fost finalizat si prin modificarea Constitutei , este o actiune cel putin “discutabila” ?
Considerati ca “tema” ar fi totusi una destul de importanta pentru a beneficia de o dezbatere “asezata” si un vot “identitar” si definitoriu , neafectat de orgoliile politice si mijloacele politicienilor, mai mult sau mai putin “oneste”, de a motiva electoratul si a-l convinge ?