Raportul „Patrimoniul Bucureștiului 2008 – 2012”, realizat
de Asociaţia pentru Protectia și Documentarea Patrimoniului din România –
Pro.Do.Mo. ce a fost prezentat astazi reprezinta cea mai completa radiografie a dezastrului si crimei
impotriva patrimoniului istoric care s-a produs in Capitala Romaniei in ultimii
ani. Patrimoniul
construit al Bucureştului este victima unei administraţii locale fără strategie
de dezvoltare, a lipsei de comunicare între instituţii şi experţi, a lipsei de
dialog între comunitate şi autorităţi, al conflictelor de interese şi al
corupţiei. Societatea civilă se afla, de multe ori, în situaţia de a suplini
atribuţiile administraţiei locale. Acestea sunt concluziile Asociaţiei pentru Protectia și Documentarea
Patrimoniului din România – Pro.Do.Mo.
Intregul Raport „Patrimoniul Bucureștiului 2008 – 2012” poate fi
accesat aici.
Planurile de dezvoltare
ale PMB nu integrează patrimoniul
construit, perceput ca un obstacol într-o abordare anacronică a dezvoltării oraşului. Nu există o înţelegere a valorii economice şi a instrumentelor
financiare necesare pentru ca patrimoniul să devină motor de dezvoltare
durabilă. Lipseşte o înţelegere a relaţiei dintre arhitectură şi calitatea
vieţii. PMB nu are date referitoare la situaţia zonelor istorice şi la
clădirile de patrimoniu pe baza cărora să poată lua decizii pertnente. Nu există o analiză sistematică a modificărilor
la care au fost supuse zonele protejate construite de la introducerea
legislaţiei de patrimoniu şi până în ziua de azi.
Propuneri ce se impun a fi aplicate macar in ceasul al
douasprezecelea
Pentru salvarea
patrimoniului construit al Bucureştului se impun:
• Măsuri fiscale, taxe şi impozite, care să
stmuleze conservarea patrimoniului şi să sancţioneze abandonul şi distrugerea
• Măsuri de sprijin
tehnic pentru deţinătorii de imobile de patrimoniu, prin înfiinţarea unui Birou
de Patrimoniu în cadrul PMB
• Măsuri de sprijin financiar
şi tehnic pentru restaurarea imobilelor istorice
• Aplicarea legii
153/2011 de creştere a calităţii arhitectural ambientale a clădirilor în zonele protejate prin identficarea
de către PMB a imobilelor aflate într-o stare avansată de degradare şi avertzarea
proprietarilor să le renoveze
• Înfiinţarea unei
Comisii pentru Bucureştul Istoric, pe modelul Comission du Vieux Paris, cu
rolul de a proteja identitatea istorică, culturală, ambientala a zonelor
construite protejate şi a monumentelor istorice şi a ariilor lor de protecţie.
Comisia ar analiza toate proiectele care afectează patrimoniul construit şi ar
fundamenta avizul de oportunitate al
Primarului General.
• Înfiinţarea unui
Serviciu de urgenţă pentru patrimoniu pe modelul SMURD, prin crearea unui
parteneriat între PMB, ISC, Poliţia
Locală şi voluntarii de patrimoniu pentru semnalizarea rapidă şi eficientă a
abuzurilor asupra patrimoniului construit. Serviciu finanţat de PMB.
• Eliminarea conflictelor
de interese prin finanţarea de către PMB a studiilor istorice necesare pentru
autorizaţiile de desfiinţare şi construire. PMB ar putea obţine banii pentru finanţare
din amenzile pe case şi terenuri abandonate sau/şi printr-o taxă plăttă de beneficiar.
Studiile ar deveni documente publice.
• Program de informare
pentru locuitorii din zonele protejate cu privire la importanţa culturală,
arhitecturală şi ambientala a acestora şi prin elaborarea unor ghiduri care
să ilustreze bunele practici pentru
intervenţia asupra imobilelor şi în spaţiul public
• Iniţierea unei
proceduri de înscriere a zonei protejate
sau a zonei de protecţie a unui monument istoric în actele de proprietate.
• Iniţierea unor
proiecte-pilot de regenerare urbană în parteneriat public-privat pe modelul
instrumentelor financiare UE Jessica şi Jeremie (JESSICA, Joint European
Support for Sustainable Investment in City Areas si JEREMIE si Joint European
Resources for Micro to Medium Enterprises ).
Sustineti si voi aceste propuneri semnand fie formularul de
comentarii de mai jos, fie scriindu-i primarului general aici.












sustin propunerile
Sustin propunerile facute de APDP.
Sustin propunerile.Doar asa se mai poate salva cevadin patrimoniul Bucurestiului.
Masurile par a fi excelente. Doua observatii totusi.
– Birou de Patrimoniu subordonat Primariei? E OK?
– Multe case, daca nu ma insel (de ex zona Mosilor Sf Gh) sunt locuite de familii defavorizate. E un aspect care trebuie luat in calcul.
Recomand modelul de succes de recuperare a cladirilor de patrimoniu din Porto (Portugalia) – casele vechi ale negustorilor – , demarat cam acum un deceniu si ceva, unde situatia era similara (casele erau locuite de familii nevoiase – dupa renovare au fost redate chiriasilor initiali) cu deosebirea ca parcul de cladiri de patrimoniu din Porto este cu mult mai mare decît cel din Bucuresti. Structura speciala a acestor case (interioarele au fost reimpartite in apartamente carora le lipseau ferestrele) a presupus niste provocari majore de care s-a tinut seama. E vorba deci nu numai de fatade frumoase si buticuri la parter ci si de alte aspecte, urbanistice, sociale. Despre Porto, informatii pe google.
Subscriu.