I. CCR a decis prin
decizia nr. 51/2016 că serviciile secrete ale statului nu pot fi implicate în efectuarea interceptărilor în dosarele penale astfel că legea care a permis acest lucru este neconstituţională. În felul acesta SRI rămâne competent pentru interceptări în domeniul siguranţei naţionale, pe când pentru interceptările necesare în dosarele penale vor putea fi implicaţi numai procurorii şi poliţia judiciară. Această decizie încă nu e publicată în Monitorul Oficial, dată de la care va fi obligatorie.
II. Cu privire la efectele acestei decizii, sunt trei ipoteze care trebuie analizate:
1. pentru dosarele soluţionate definitiv care au avut la bază probe obţinute prin interceptări autorizate legal (maxim 48 ore de procuror şi maxim 30 zile de judecător) şi efectuate de serviciile secrete (deţinători ai infrastructurii necesare), acestea nu vor fi afectate. Prin urmare, aceste dosare nu pot fi redeschise pe motive legate de decizia CCR.
.
2. cu privire la dosarele în care de acum încolo se vor solicita interceptări, serviciile secrete nu mai pot fi implicate în efectuarea acestora. Dar pentru ca acest lucru să se efectueze legal de acum încolo, trebuie să aşteptăm o soluţie legislativă şi înţeleg că mâine Guvernul va propune o OUG care probabil va intra în vigoare la data când decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial.
.
3. cu privire la dosarele aflate pe rol în care sunt efectuate deja interceptări de către serviciile secrete sunt deja două interpretări:
– avocaţii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de serviciile secrete, lucru interzis de CCR , ar fi nelegale, ca urmare ar trebui înlăturate din materialul probatoriu de la dosar;
– procurorii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de organul care până atunci era permis de codul de procedură penală, sunt legale, şi că numai de acum încolo vor trebui făcute de alte organe.
– judecătorii încă nu au avut ocazia să se pronunţe.
.
Ei bine, fără a comenta vreun caz concret aflat în soluţionare, ci analizând efectiv temeiurile legale pentru asemenea interpretări, eu cred că este un caz similar cu schimbarea prin lege a competenţei organului judiciar, astfel că efectele produse sunt cele prevăzute de art. 4 din Legea nr. 255/2013.
Efectiv, nu văd alte temeiuri legale aplicabile, dar sunt dispus să ascult şi alte opinii. Aşadar, eu cred că dacă ceea ce s-a făcut sub vechea lege (adică cea dinainte de intervenţia CCR) a fost legal, proba rămâne câştigată cauzei.
.
Oricum, avem deja jurisprudenţă, căci au mai fost astfel de situaţii în trecut: de exemplu, când Ordonanţa de Urgenţă privind PNA a fost declarat neconstituţională, au rămas valabile actele de urmărire penală îndeplinite până la acea datăe. Sau când legea Big Brother a fost declarată neconstituţională, au rămas valabile localizările şi percheziţiile informatice făcute în baza ei.
.
III. Într-un articol publicat pe
HotNews ni se atrage atenţia unui posibil efect dezastruos provocat de menţiunea CCR cu privire la aplicarea deciziei sale la cauzele aflate pe rol. Eu cred altceva.
.
Acest paragraf are următorul conţinut: „52. Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată„. După mine, el se referă la anumite acte şi un anumit moment procesual: în cauzele aflate pe rol putem avea interceptări efectuate deja şi interceptări în curs de desfăşurare.
.
Cu privire la interceptările autorizate de magistrat şi efectuate de serviciile secrete pe legea dinaintea deciziei 51, am lămurit mai sus că acestea rămân valabile.
.
Cu privire la interceptările începute pe legea dinaintea codului dar neepuizate avem o problemă. Deci, suntem în situaţia în care judecătorul a autorizat interceptarea pe 30 zile, SRI a început interceptarea, iar în cadrul celor 30 zile s-a ivit decizia CCR. În acest caz, întrucât decizia CCR produce efecte pentru viitor,ea trebuie aplicată din ziua publicării ei în Monitorul Oficial. Ca urmare, interceptarea făcută de SRI pe vechea lege până la data apariţiei deciziei CCR rămâne valabilă, dar în ziua publicării ei SRI trebuie să stopeze interceptarea. După aceasta, o nouă interceptare poate fi făcută numai potrivit noilor reglementări.
Deci s-a deschis portita de scapare pentru toti urmaritii penal din momentul acesta inclusiv pentru miliardarii evrei. Pentru mine e clar ca asta a fost scopul real al deciziei ccr.
Până la publicarea neconstituționalității în MO, CCR nu poate reanaliza și corecta elementele care generează atâtea disfuncționalități cu efecte care abia pot fi deslușite dar care pot favoriza criminalii și marii infractori individuali sau grupările infracționale?
Oricat m-as stradui sa inteleg, nu reusesc fara sa fiu greu de cap…cred. Interceptarea este conform dex. : “”a surprinde și a controla o convorbire telefonică, o corespondență între două persoane etc.”” Deci chit ca intercepteaza Vasilica de la SRI sau Aurica de la DNA, amandoi DOAR inregistreaza prin si pe mijloace tehnice specifice unice, o convorbire telefonica intre doua persoane. Care este gaselnita, care este schepsisul, care este diferenta intre inregistrarile lui Vasilica si lui Aurica ???
Deci, cele în curs de soluționare, rămân la mâna (pardon: la convingerea intimă) a judecătorului. PArcă o văd pe madam Costiniu convingându-se intim…
Dl. judecător Danileț este un om echilibrat, priceput și onest. Îl rog să nu-și piardă răbdarea / curajul și să lupte, în continuare, în spiritul princiilor și al valorilor care l-au făcut cunoscut și apreciat.