Verificarea celor 130 de dosare de mare coruptie aflate pe rolul instantelor judecatoresti a scos la iveala durata nejustificat de mare a unor procese cat si cele mai des intalnite tertipuri folosite de aparare cat si de catre unele instante pentru amanarea deciziei judecatoresti.
Inspectorii CSM au avut in vedere, la verificarea recenta a dosarelor de coruptie, durata procedurii cu incepere de la data primei inregistrari a cauzelor in sistem, fiind identificate, pentru fiecare dosar in parte, motivele de ordin subiectiv si de ordin obiectiv care au determinat eventuala temporizare a procedurii de judecata.
Astfel, pe rolul instantelor s-au identificat un numar total de 130 de dosare având ca obiect infractiuni de coruptie.
Vechimea acestora este dupa cum urmeaza:
• 35 de dosare cu o vechime cuprinsa intre 5 ?i 10 ani
• 42 de dosare cu o durata cuprinsa intre 3 ?i 5 ani
• 48 de dosare cu o vechime cuprinsa intre 1 an ?i 3 ani
• 5 dosare cu o durata mai mica de 1 an.
Numarul cel mai mare de dosare privind infractiuni de coruptie se inregistreaza la nivelul ICCJ – 32, urmata de Curtea de Apel Bucuresti – 19 si Tribunalul Bucuresti -10 dosare.
Cu toate ca unele complete de la Curtea de Apel Bucuresti si de la Tribunalul Bucuresti au dat eficienta dispozitiilor Legii nr. 202/2010, in sensul acordarii unor termene scurte in cauzele având ca obiect infractiuni de coruptie, un efort considerabil facand si judecatori ai Sectiei penale a inaltei Curti de Casatie si Justitie in sensul accelerarii judecatii in dosarele verificate, exista in total nu mai putin de 130 de dosare de mare coruptie pentru care judecata s-a tergiversat nepermis de mult.
Iata care sunt tertipurile, procedurile folosite de aparare in aceste cazuri:
• invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a diferitelor dispozitii legale, ce a impus derularea procedurii de sesizare a Curtii Constitutionale si suspendarea cauzei pâna la solutionarea respectivelor exceptii;
• formularea si incuviintarea cererilor de amânare ale partilor pentru angajare aparatori, pentru studierea dosarului si pregatirea apararii pentru imposibilitatea de prezentare a aparatorilor alesi sau pentru imposibilitatea de prezentare a inculpatilor;
• necesitatea administrarii unui probatoriu complex;
• dificultatile legate de indeplinirea procedurii de citare cu partile;
• parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare;
• formularea unor cereri de stramutare, urmata de suspendarea judecatii pâna la solutionarea acestora;
• modificarea calitatii persoanelor trimise in judecata si modificarea dispozitiilor legale ce reglementeaza competenta dupa calitatea persoanei;
• necesitatea solutionarii cererilor si exceptiilor (altele decât cele de neconstitutionalitate) invocate de parti pe parcursul procedurii judiciare.
Culpa instantelor se regaseste cel mai des din urmatoarele motive:
• lipsa de fermitate in aplicarea de sanctiuni procedurale partilor si participantilor la procedurile judiciare vinovati de tergiversarea solutionarii cauzelor;
• intârzierea in redactarea hotarârilor judecatoresti pronuntate;
• administrarea probelor in etape;
• insuficienta studiere a dosarelor;
• acordarea unor termene lungi, cu consecinta lipsirii de eficienta a dispozitiilor prevazute in Legea nr. 202/2010 in vederea accelerarii judecatii.
Verificarile directe au inceput pe data de 18 octombrie 2011, atunci cand sectia pentru judecatori a CSM a dispus efectuarea de controale directe de catre Inspectia Judiciara la nivelul tuturor instantelor cu privire la modul de respectare a dispozitiilor legale referitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor care au implinit 10 de cand se afla pe rolul instantelor judecatoresti.
Au fost verificate, individual si direct, toate dosarele aflate in curs de judecata cu o durata de peste 10 ani in sistem.
Dosarele aflate pe rolul ICCJ, precum si dosarele din materia insolventei nu au facut obiectul acestei verificari.
Cele mai multe dosare mai vechi de 10 ani se regasesc la nivelul Curtii de Apel Bucuresti si al instantelor arondate (37), al Curtii de Apel Constanta si al instantelor arondate (28) si al Curtii de Apel Oradea si al instantelor din circumscriptie (17). Proiectul raportului intocmit de Inspectia Judiciara cuprinde analiza amanuntita a situatiei fiecarui dosar in parte, pentru fiecare identificându-se motivele obiective sau imputabile instantelor care au dus la tergiversarea procedurii.
Solutia simpla: Interdictia prescrierii infractiunilor odata ce actiunea judiciara impotriva infractiunii s-a pornit in miscare.
Adica: Prescrierea trebuie sa se refere prin lege doar la posibilitatea inceperii actiunii judiciare perimate sau decazute, nu si la terminarea actiunii judiciare si a tuturor cailor de atac inainte de asa-zisul termen de prescriere.
Motivatia lipsei acestei solutii: Interesele statului de a-si crea o masa de manevra de infractori, de la gastile de cartier pana la infractorii economici.
Exemplu: George Becali
a) Am demonstrat in Dosarul nr. 41432/3/2007 identitatea juridica intre Becali si statul roman, in ciuda tehnicilor securiste de a se excamota aceasta legatura, nu doar prin incalcarea “acceptata” a legii ci prin demonstrarea ca aceste incalcari sunt “ilegale” – observatii diferenta de nuanta paradoxala.
b) Instantele romanesti au tergiversat cazul rapirii in care a fost implicat George Becali pana cand Parlamentul a adaugat la Codul Penal conceptele de rapire “justificata” sau “ne-justificata”/”abuziva”.
Nota: Motivatia actiunii de la punctul b) se afla la punctul a)
Fara incompetenta sau lipsa de integritate morala a judecatorilor, tergiversarile n-ar fi posibile. Cand avocatii sunt mai competenti decat judecatorii, orice este posibil.
Dar solutiile din dosarul ,,BAC-ul cu BANI”de la Liceul din comuna Podu-Turcului,jud:Bacau le puteti verifica si comenta?