Judecătorii George Dorel Matei și Bogdan Ion Tudoran au motivat sentința prin care i-au trimis în spatele gratiilor pe omul de afaceri Ion Niculae și pe Gheorghe Bunea Stancu în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Mircea Geoană. Cei doi magistrați au explicat clar de ce au decis să-i condamne la închisoare cu executare, dar nu au uitat nici de judecătorul care, în prima instanță, nu a văzut absolut nimic ilegal în acest dosar.
„Aceştia au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esenţiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiţii de transparenţă a unui preşedinte de republică, buna desfăşurare a activităţii partidelor politice şi desemnarea pe criterii de competenţă şi reprezentativitate a persoanelor în funcţii de conducere în administraţia publică.
Încercarea de a influenţa, pe căi oculte, alegerea Preşedintelui României, este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenţie ar fi aptă să îi corijeze pe inculpaţi, la această acţiune de îndreptare, urmând a participa şi cadrele cu atribuţii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi“, se arată în motivarea sentinței.
Disputele politice trebuie tranşate în mod legal şi transparent
„Institutele de sondare a opiniei publice trebuie să se ocupe cu cercetarea şi nu este permis vreunui reprezentant al acestora să sprijine activitatea infracţională a unor politicieni sau persoane cu influenţă în lumea politică.
Este regretabil că inculpatul Bărac Viorel a ajuns în postura de a analiza în mod concret exigenţele regimului penitenciar, Curtea luând act de comportamentul bun al infractorului, până la această faptă, aşa cum învederează chiar inculpatul Ioan Niculae, numai că instanţa va da relevanţă – şi acest lucru este valabil pentru toţi inculpaţii – şi funcţiei de exemplaritate a pedepsei, instanţa de control manifestându-şi speranţa că toţi destinatarii legii penale au înţeles că disputele politice trebuie tranşate în mod legal şi transparent, iar reprezentanţii politici nu sunt altceva decât persoane care exercită puterea şi suveranitatea în numele titularului de drept a acestor valori, respectiv poporul român şi nu în interes propriu sau în interesul persoanelor care le oferă un salariu“, scriu, tranșant, judecătorii.
Judecătorul care i-a achitat la Tribunal provoacă rumoare: eludare gravă a dispoziţiilor legii procesual penale
Judecătorii George Matei și Bogdan Tudoran nu au uitat nici de judecătorul de la Tribunal care i-a achitat inițial pe Ioan Niculae și Gheorghe Bunea Stancu. Cei doi magistrați de la Curtea de Apel București se arată surprinși de modul în care magistratul de la Tribunalul București nu a văzut din dosar decât argumentele avocaților, ignorând, proactic, probele procurorilor anticorupție. Chiar dacă pare un fragment prea mare, el arată, destul de clar, cum dau sentințe unii magistrați de la instanțele din România.
„Toţi inculpaţii au avut la unison exprimări laudative, referitoare la motivarea primei instanţe“, constată completul condus de judecătorul George Matei.
„În dezacord cu inculpaţii şi apărătorii acestora, Curtea constată că prima instanţă a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea inculpaţilor, concluziile la care a ajuns instanţa neavând vreo legătură cu materialul probator administrat în cauză.
Este neclar de unde ajunge judecătorul fondului la concluzia că „inculpatul Niculae Ioan dorea doar informaţii despre lumea politică”, în condiţiile în care acesta arată expresis verbis „auzi, măi,… dar PSD n-a pus nici acum director la Transgaz!… Puneţi măi!.. Când dracu ne vedem măi? Pune-l măi pe ăla al tău să vorbească cu Sorin… ANRM este important… Am eu vreo două idei, poate chiar trei”.
Din dialogul menţionat anterior, apare absolut neclar de unde deduce prima instanţă că inculpatul Ioan Niculae dorea doar informaţii despre lumea politică. Nu doar că îşi dorea numirea unor oameni în fruntea unor instituţii de interes public, dar Ioan Niculae dorea şi promovarea unei hotărâri de guvern favorabile, aşa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între inculpaţii Ioan Niculae şi Bunea Stancu din data de 8 martie 2009.
În aceste condiţii, apare ca fiind surprinzătoare şi apărarea formulată de inculpatul Ioan Niculae, prin intermediul motivelor de apel şi, prin care arată că dialogurile telefonice, dintre acest inculpat şi Bunea Stancu, sunt pure ficţiuni ale acestuia din urmă.
Într-adevăr, prima instanţă a constatat (redactând chiar cu litere îngroşate această constatare) faptul că procurorul nu a reuşit să demonstreze predarea sumei de un milion de euro de către Ioan Niculae către Bunea Stancu, Curtea invitând însă respectuos să se constate că procurorii arată că, în fapt, s-a remis suma de 641.730 lei, realitate pe care prima instanţă o ignoră cu desăvârşire.
Absolut surprinzător, prima instanţă nu analizează, în niciun fel, acuzele procurorului că între Interagro şi Insomar S.R.L:, s-a încheiat un contract fictiv de prestări servicii şi nu analizează nicio probă din cele administrate în faza de urmărire penală, prin care procurorii demonstrau că un astfel de contract nu s-a desfăşurat în realitate şi nu a existat nici un act de cercetare ştiinţifică, pe care Insomar să îl fi efectuat în derularea contractului.
Prima instanţă are pur şi simplu o exprimare generală, că în speţă există doar indicii, fără legătură cu infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, nefăcând nicio trimitere la declaraţiile martorilor audiaţi la procuror, prin care aceştia arătau că în afară de înscrisurile contabile, nu pot fi identificaţi cercetători care să fi lucrat efectiv la derularea contractului.
Lipsa analizei probelor acuzării şi formularea de aprecieri generale, de genul „există doar indicii” reprezintă în opinia Curţii de Apel un stil de motivare vădit nelegal şi care nu poate avea drept consecinţă decât achitarea automată a acuzaţilor, achitare făcută, însă, cu eludarea gravă a dispoziţiilor legii procesual penale, referitoare la analiza probelor.
Reevaluând întregul ansamblu probator, în efectuarea propriului examen, Curtea constată că în mod greşit judecătorul fondului a pronunţat o hotărâre de achitare“, detaliază Curtea de Apel București.
Cum a ajuns Niculae să bage bani negri în campania electorală a lui Mircea Geoană
În cursul anului 2009, Ioan Niculae, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Interagro S.A. şi principala persoană de decizie în cadrul Holdingului Interagro, a luat rezoluţia de a face toate demersurile necesare pentru a-şi prezerva poziţia de lider pe piaţa naţională a producătorilor de îngrăşăminte chimice şi substanţe derivate, încercând să influenţeze numirea, la conducerea Ministerului Economiei, Transgaz şi Romgaz S.A., a unor persoane care să-i sprijine interesele economice, susțin procurorii, opinie însușită și de judecători.
„În această perioadă, se desfăşura campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, inculpatul Ioan Niculae intenţionând să sprijine Partidul Social Democrat şi candidatul acestui partid – martorul Mircea Geoană – în cursa pentru câştigarea funcţiei de Preşedinte al României.
Pentru reuşita acestui demers, inculpatul a colaborat cu coinculpatul Gheorghe Bunea Stancu – preşedinte al Organizaţiei Judeţene Brăila a Partidului Social Democrat şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila.
Oferta inculpatului Ioan Niculae pentru finanţarea campaniei electorale a P.S.D. a fost de 1.000.000 euro, sumă din care inculpatul a plătit în concret 641.730 lei, sumă mascată sub forma unui contract de prestări servicii, încheiat în data de 3 septembrie 2009, între Interagro S.A. şi Insomar S.R.L“, descriu magistrații.
Viorel Hrebenciuc i-a înfundat cu o declarație de martor
La ultimul termen de judecată, după ce fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc a dat declaraţii complete şi clare despre modul în care Ioan Niculae a înţeles să sprijine campania electorală a candidatului Mircea Geoană, printr-o plată mascată către Insomar, inculpatul a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri emis de Interagro S.A., intitulat „Situaţia cheltuielilor efectuate la obiectivul Investiţie Hotel 5* Azuga până la data noiembrie 2009 şi sistată imediat după primirea raportului Insomar”.
„Curtea ia act, în primul rând, de titlul acestui înscris care se pliază efectiv pe teza probatorie din cauza de faţă şi care arată, chiar din titlu, exact ceea ce doreşte să demonstreze inculpatul, respectiv că „raportul Insomar a fost util pentru Interagro S.A.”.
Curtea subliniază, cu maximă claritate, că acest înscris depus la ultimul termen, după declaraţia martorului Hrebenciuc, este lipsit de dată certă şi pe cale de consecinţă poate fi opus doar emitentului (Interagro S.A.), are un conţinut vădit procausa şi este neclar cum de a fost găsit de inculpat tocmai acum la sfârşitul cercetării judecătoreşti, în condiţiile în care inculpatul ştia chiar de la începerea urmăririi penale că procurorul îl acuză, tocmai de mistificarea şi caracterul nereal al acelui contract de prestări servicii“, explică judecătorii.
Compania Interagro ar putea fi cercetată pentru favorizarea infractorului
În motivarea sentinței, judecătorii transmit un mesaj și procurorilor pentru a continua cercetările și împotriva firmei Interagro, patronată de Ioan Niculae. Este vorba despre depunerea acelor înscrisuri la dosar la ultimul termen de judecată.
„Instanţa de apel nu are competenţa legală de a extinde procesul penal la alte persoane pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art.269 Cod penal, faptă posibil a fi săvârşită de către Interagro S.A., prin depunerea acestui înscris, la dosarul cauzei, organele de urmărire penală având posibilitatea să ia măsurile legale ce se impun“, cer judecătorii.
La începutul lunii aprilie, Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul „Mită la PSD“, printr-o decizie definitivă dată de Curtea de Apel Bucureşti. Inițial, Tribunalul București a decis achitarea inculpaților.
2 ani si jumatate, iese dupa citeva luni
cind vorbim de “justitie” in Romania despre asta vorbim:
“Pe 6 iulie, un copil de noua ani din Resita s-a inecat la unul dintre strandurile din oras. Baiatul a stat doua saptamani in coma , iar miercuri a murit, conform renasterea.ro.
Mama sa nu ii poate fi alaturi pe ultimul drum. De ziua fiului ei, deoarece nu a avut bani, a furat o jucarie dintr-un magazin. Femeia a fost condamnata la un an cu executare, se afla in penitenciarul din Arad. Orlando a ramas cu bunica lui, cea care l-a si crescut si cu care a stat mai mult. De altfel, copilul locuia cu bunica lui.
Trupul copilului este depus in capela numarul 3 din Cimitirul din Govandari si este vegheat de de cele doua bunici si tatal sau. De la primele ore ale diminetii, pe la capataiul lui Orlando s-au perindat rudele, vecinii, au sosit prietenii si invatatoarea lui.
Rudele spun ca femeia a depus cerere de invoire pentru cateva ore, dar i-a fost respinsa.”
Excelent ca un asemenea infractor a ajuns la inchisoare. Se curata antreprenoriatul romanesc de pramatii.
Asa zisa Justitie a Romaniei este in sujba neocolonialidtilor UE SI SUA, sugrumand capitalistii autohtoni. Tribunalele romanesti condamna neninovatii pentru cauze fictive si manipulaeaza opinia publica, ca ar face dreptate, cand de fapt protejeaza interesele neocolonianiste, iar DNA-ul a blocat dezvoltarea tarii, paralizand admnistatia locala si guvernamentala. Nici un functionar public nu mai semneaza vr- un contract de investitii ale statului, pentruca DNA ii va inventa un proces fictiv de coruptie. Halal de asa jusytie
Degeaba imnul tarii striga: Desteapta-te romane!