Elena Udrea, în arest preventiv pentru 30 de zile. Vezi cum spun procurorii că au ajuns sume de milioane de euro din șpaga Microsoft la Udrea, dar și cum și-a serbat ziua pe bani din mită

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri seară că Elena Udrea va petreace următoarele 30 de zile în arest preventiv, în dosarul Microsoft. În referatul cu propunerea de arestare, procurorii au prezentat un sistem complex prin care mita din Dosarul Microsoft a ajuns în posesia soților Dorin Cocoș și Elena Udrea. Sumele ar fi fost disimulate prin înstrăinarea și achiziționarea de apartamente și sume împrumutate și returnate fictiv. Procurorii mai descriu și modul prin care firmele care executau lucrări pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus de Elena Udrea, trebuiau să returneze, ca mită, un procent de 10% din sumele încasate. În fine, procurorii mai arată că din mită, s-au achitat excursii ale Elenei Udrea în străinătate, dar și o petrecere de ziua ei, la Predeal (la care, conform presei, a participat și Traian Băsescu).

***

Procurorii DNA susţin că Elena Udrea a luat şpagă din afacerea Microsoft, dar şi din “vămuirea” firmelor care executau lucrări pentru Ministerul Dezvoltării Regionale. Fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu a realizat procedura de achiziţie a licenţelor Microsoft şi a încheiat contractul de licenţiere ca urmare a presiunilor exercitate de Elena Udrea şi de alte persoane din conducerea PDL, arată DNA în referatul cu propunerea de arestare a fostului ministru.

Microsoft le-a adus soţilor Cocoş 9 milioane de euro

Anchetatorii susţin că Dorin Cocoş a pretins şi primit de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu suma de 9 milioane de euro pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, membru al Guvernului, şi vicepreşedinte PDL, la data faptelor, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Cocoş nu avea atribuţii în ceea ce priveşte încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft şi nu se afla în relaţii de prietenie cu alţi membri ai Guvernului sau cu persoane din cadrul ministerelor implicate în derularea contractului, pentru a avea posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra acestora. De altfel, unul dintre ministerele beneficiare ale licenţelor era chiar cel condus de Elena Udrea, spun procurorii.

“Practic, suspecta Udrea Elena Gabriela şi-a traficat funcţia şi influenţa la nivel guvernamental în mod direct şi indirect faţă de cumpărătorii de influenţă prin intermediul lui Dorin Cocoş şi a primit foloase necuvenite constând în suma de nouă milioane de euro”, subliniază DNA.

Totodată, procurorii DNA au ajuns la concluzia că pentru promovarea Hotărârii de Guvern nr. 460/2009 şi alocarea bugetului necesar, Gabriel Sandu a beneficiat de susţinerea Elenei Udrea.

Din banii de la Microsoft şi-au cumpărat case

Elena Udrea şi fostul ei soţ, Dorin Cocoş, au disimulat mita pe care au primit-o pentru atribuirea contractului de licenţiere Microsoft, prin înstrăinarea şi achiziţionarea mai multor imobile, ei încercând astfel să ascundă circuitul financiar al banilor obţinuţi ilegal, potrivit referatului DNA.

“S-a stabilit că, în perioada 2009 – 2013, Cocoş Dorin şi Udrea Elena Gabriela au înstrăinat şi respectiv au achiziţionat mai multe imobile, existând indicii în sensul că acestea au constituit una dintre modalităţile de disimulare a provenienţei sumelor de bani şi a circuitului financiar. În concluzie, prin operaţiuni de vânzare – cumpărare de bunuri imobile sau ‘bunuri viitoare’, acordarea unor împrumuturi către SC Clamari Trading Impex SRL, respectiv prin novarea creditului de 3.297.000 euro de la BRD, Udrea Elena Gabriela a efectuat operaţiuni specifice infracţiunii de spălare a banilor”, arată procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în referatul cu propunerea de arestare a Elenei Udrea.

Mai mult, notează procurorii, din actul de partaj încheiat între Cocoş şi Udrea în 10 iunie 2013 rezultă că, la momentul acestei tranzacţii, a fost declarată drept datorii comune suma de 540.045, ce urma să fie plătită către firma Calamari Trading Impex SRL şi creditul de 500.000 de euro, contractat de la Dinu Pescariu, scadent în anul 2021.

“Ambele credite au fost preluate de inculpatul Cocoş Dorin. Cuantumul sumei împrumutată de la Pescariu Dinu Mihail, declarat la partaj se contrazice cu chitanţele identificate la percheziţia domiciliară în biroul lui Pescariu Dinu Mihail şi care atestă în fals că anterior partajului, respectiv până la data de 10 iunie 2013, s-ar fi restituit suma de 100.000 de euro”, susţin procurorii DNA.

Tot din actul de partaj rezultă că o mare parte din imobilele obţinute în perioada 2009 – 2013, cât şi din sumele de bani aflate în conturi au ajuns în posesia Elenei Udrea, la care se adaugă şi o sumă de două milioane de euro.

10% ca să primeşti deconturile

Ana Maria Topoliceanu, care era director al Companiei Naţionale de Investiţii, şi soţul ei, Tudor Breazu, administratorul domeniului Elenei Udrea, de la Nana, erau cei care strângeau şpaga pentru fostul ministru.

Potrivit procurorilor, sumele primite în numerar sau retrase din contul bancar de Tudor Breazu erau înmânate Anei Maria Topoliceanu, iar ea le preda Elenei Udrea, “fie la locuinţa acesteia din Bucureşti, fie la biroul din sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului”.

Banii veneau de la firmele care executau lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea şi care depindeau de “bunăvoinţa” persoanelor cu funcţii de conducere din instituţie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată din cauza întârzierii decontărilor.

În acest context, în perioada 2010 – 2011, Tudor Breazu le-ar fi ajutat pe Elena Udrea şi pe Ana Maria Topoliceanu, să primească 300.000 de lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul SC Consmin SA, scopul mitei fiind de a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societate în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.

După ce Compania Naţională de Investiţii făcea plăţile către firma lui Botoroagă, acesta dispunea transferul a aproximativ 10% din suma încasată către Ştefan Lungu, pe atunci consilierul personal al Elenei Udrea, prin societatea controlată de acesta – Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive, se mai arată în documentul citat.

În acest mod s-ar fi realizat cinci plăţi în valoare de 335.486 de lei, bani din care Lungu i-ar fi transferat lui Tudor Breazu, prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, în baza altor contracte de consultanţă fictive, sumele de 209.762 de lei, prin patru transferuri bancare, şi de 90.000 de lei, în numerar, spun procurorii.
Anchetatorii mai notează că, din declaraţia Anei Maria Topoliceanu, rezultă că sumele primite de la SC Consmin SA ajungeau în patrimoniul Elenei Udrea.

Petrecere și excursii pe banii din mită

Potrivit anchetatorilor, Elena Udrea a petrecut o vacanţă la hotelul Danai Beach Resort din Grecia, în perioada 2-5 septembrie 2011, iar costul distracţiei a fost achitat de Tudor Breazu din banii pe care i-a încasat cu titlul de mită. Tot el ar fi achitat costurile petrecerii organizate cu ocazia zilei de naştere a fostului ministru, la data de 26 decembrie 2012, la Hotelul Orizont din Predeal, în sumă de 12.999 de lei. Conform presei din acea perioadă, la respectiva petrecere a participat și președintele de atunci al României, Traian Băsescu.

Sumele primite de Breazu ar fi fost folosite şi pentru plata unor excursii făcute de el cu împreună cu Ana Maria Topoliceanu: la Florenţa, în perioada 19 – 22 mai 2011 (cazare 9.462 lei, plus avion 4.468 de lei), la Mykonos – Grecia, în perioada 6 – 11 iulie 2011 (cazare 16.530 de lei şi avion 9.354 de lei), şi la Paris, în perioada 30 septembrie – 4 octombrie 2011 (avion 5.406 de lei).