Procurorul General al României, fost soldat în termen la Securitate, vrea merite de Luptător cu rol determinant în Victoria Revoluției. Și bani

Deşi nu a ieşit în stradă să protesteze împotriva regimului, ci îşi făcea stagiul militar la televiziune, procurorul general Tiberiu Niţu cere acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant în Victoria Revoluţiei.

Faptele pe scurt: procurorul general Tiberu Niţu are calitatea de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în Revoluţia din Decembrie 1989”.

Evenimentele l-au găsit militar în termen la UM0596 Bucureşti, unitate de jandarmi a trupelor de Securitate, inclusă în Ministerului de Interne. Niţu era însărcinat cu paza televiziunii.

Armata e cu noi. Niţu susţine în declaraţia dată la Parchetul Militar că şi-a riscat viaţa apărând televiziunea, a tras în terorişti, nu în revolutionari şi, după fuga Dictatorului, a fraternizat cu manifestanţii cărora le-a deschis porţile televiziunii.

Modificările legislative operate de Guvernul Ponta între decembrie 2014 – februarie 2015 au introdus o nouă categorie de revoluţionari, cea de Luptător cu Rol Determinant, iar celor care aveau calitatea de “Remarcat”, aşa cum este Tiberiu Niţu, li s-a permis sa solicite preschimbarea calităţii în cea de “Determinant”.

Revoluţionarii “Determinanţi” primesc o indemnizaţie lunară de gratitudine din partea statului de 2.020 de lei, în timp ce revoluţionarii “Remarcaţi” primesc doar 1.200 de lei pe lângă pensie.

Secretariatul de stat pentru revoluţionari a respins cererea lui Niţu de preschimbare, iar acesta a făcut contestaţie la Comisia parlamentară pentru revoluţionari.

Observaţii. Chiar dacă fostul militar în termen Tiberiu Niţu şi-a expus viaţa unor riscuri în timpul efectuării stagiului militar la Televiziune în perioada Revoluţiei, diferenţa fundamentală faţă de alţi revoluţionari este că el nu a venit la Televiziune ca să participe la proteste, ci a fost surprins de evenimente acolo, în exercitarea atribuţiilor de soldat în termen.

O altă observaţie. În declaraţia data la Parchetul Militar de fostul soldat, actual procuror general, rămân aspecte neelucidate. Spre exemplu, Niţu relatează cum oameni îmbrăcaţi în combinezoane militare au tras cu mitraliera dintr-un elicopter asupra soldaţilor de la televiziune. Parchetul condus de Niţu a închis însă dosarul Revoluţiei, fără să lămurească aceste lucruri.

Or nu e de datoria procurorului general să facă lumină, iată chiar şi în evenimente pe care le-a trăit? În aceste condiţii pare şi mai greu de acceptat soluţia de clasare a dosarului Revoluţiei dispusă de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general condus de Tiberiu Niţu.

Potrivit lui Theodor Mărieş de la Asociaţia 21 Decembrie 1989, „teroriştii” de la Revoluţie au fost, în realitate, o diversiune creată cu scopul de a semăna confuzie şi panică în populaţie.

Acum, Parchetul militar nu a încadrat crimele de la Revoluţie la infracţiuni contra umanităţii, ce sunt imprescriptibile, tocmai pe motiv că atunci nu ar fi fost “un atac generalizat sau sistematic” a unei autorităţi sau puteri asupra unei populaţii civile, aşa cum ar fi fost în cazul Mineriadei. Ar fi fost haos, generat de vidul de putere, iar revoluţionarii şi militarii s-ar fi împuşcat între ei, deci nu i-ar fi coordonat nimeni – au susţinut procurorii militari când au închis cazul.

Mărieş susţine însă că haosul a fost creat, coordonat. Un grup condus de Ion Iliescu şi Victor Atanasie Stănculescu, ar fi lansat de la MApN, prin Armată, toate aceste diversiuni pentru a putea – pe acest fond de teamă şi confuzie – confisca Revoluţia, prelua Puterea şi menţine la conducere eşaloanele 2-3 ale Partidului şi Securităţii.

O ultimă observaţie. Procurorul general a solicitat preschimbarea certificatului de revoluţionar din “Remarcat” în “Determinant” înainte să transmită în sistem mesajul că nu îşi mai doreşte un nou mandat. După ce Guvernul Ponta a căzut la presiunea străzii, după ce foştii săi colegi de an de la Drept, Victor Ponta şi Robert Cazanciuc, nu mai sunt premier, respectiv, ministrul Justiţiei şi mai ales în contextul anchetei DNA care l-ar putea viza pentru folosirea presupus nelegală a “dispozitivelor de însoţire” ale Poliţiei Rutiere, Tiberiu Niţu a informat CSM, cu 6 luni înainte să îi expire mandatul, că vrea să fie repartizat la Parchetul Curţii de apel Ploieşti, unde lucrează şi soţia lui.

Citeşte pe larg în cele ce urmează.

Modificările legislative. Între decembrie 2014 şi februarie 2015, prin 3 acte normative – două ordonanţe de urgenţă, OUG 95/2014, OUG 1/2015 şi o hotărâre de Guvern, HG 99/2015 – Cabinetul Ponta a modificat Legea nr. 341/2004 a Recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

Scopul modificărilor legislative a fost restrângerea numărului de revoluţionari prin eliminarea impostorilor şi reluarea plăţii indemnizaţiilor sistate de Guvernul Boc la începutul lui 2012.

Noile modificări au introdus o nouă categorie de revolutionari, cea de Luptător cu Rol Determinant. Normele metodologice au permis celor care aveau calitatea de “Remarcat” să solicite acordarea calităţii de “Determinant”.

Vezi mai jos diferenţa dintre “Determinant” şi “Remarcat”, potrivit HG 99/2015:

“Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant, prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă, în scopul de a face diferenţa, între categoria persoanelor care s-au remarcat prin fapte deosebite, desprinzându-se din rândul acestora, având un rol determinant prin contribuţia la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, remarcându-se prin fapte determinante, în localităţile precizate la art. 1² alin. (3), prin care şi-au pus viaţa în pericol apărând şi ocupând obiectivele care au avut o importanţă deosebită, decisivă pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.”

Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, a fost instituit şi se atribuie, în scopul de a face diferenţa între categoria persoanelor care s-au desprins din rândul participanţilor şi au avut un rol deosebit, prin contribuţia la victoria Revoluţiei până la preluarea puterii şi instituirea noilor structuri ale statului, remarcându-se prin fapte deosebite, faţă de marea masă a persoanelor care au participat la Revoluţia din Decembrie 1989 fără a avea o contribuţie individuală deosebită la victoria Revoluţiei.”

Vezi şi diferenţele financiare:

Potrivit OUG 1/2015, revoluţionarii cu rol „Determinant” beneficiază de indemnizaţie lunară de gratitudine în cuantum de 2020 lei.

În schimb, un revolutionar “Remarcat” beneficiază doar de 1200 de lei pe lângă pensie, alături de alte drepturi. Vezi mai jos ce a declarat deputatul Nicolae Mircovici de la Comisia Parlamentară comună a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în şedinţa din 24 martie 2015:

“Domnul deputat Mircovici Niculae a fost de părere că cei care nu se regăsesc în condiţiile stabilite pentru acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinant, dar care deţin titlul de luptător remarcat şi se bucură de drepturile pe care le conferă acest titlu, ar trebui să nu solicite preschimbarea încadrării pentru a nu ajunge în situaţia de a pierde şi acele drepturi, care de altfel îi ajută să se pensioneze cu cinci ani mai devreme, să câştige aproximativ 1200 lei (pe lângă pensia de limită de vârstă), să nu plătească impozite ş.a.m.d., deoarece depunerea solicitării deschide calea reanalizării îndeplinirii sau nu a condiţiilor legale pentru deţinerea titlului de luptător remarcat”, potrivit sintezei şedinţei postate pe site-ul Camerei Deputaţilor. Vezi aici pe larg.

Selecţia revoluţionarilor. Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din cadrul Guvernului a făcut noua selecţie şi a propus Comisiei parlamentare preschimbarea şi acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant doar pentru 805 revoluţionari.

Val de contestaţii. Imediat au început să curgă plângerile din partea celor nemulţumiţi că nu au primit acest titlu sau că au primit alţii consideraţi impostori. Potrivit Comisiei parlamentare, până în momentul de faţă, 906 persoane au făcut contestaţie faţă de neacordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant.

Se ajunge la Iohannis. După ce aceste contestaţii vor fi analizate, Secretariatul pentru problemele revoluţionarilor trimite Administraţiei Prezidenţiale propunerile pentru acordarea noilor titluri şi eliberarea noilor certificate de revoluţionar.

Niţu a făcut plângere. Printre cei care au făcut contestaţie faţă de neacordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant se numără şi Tiberiu Niţu, procurorul general al României. Potrivit Comisiei parlamentare, Niţu a făcut contestaţie pe 9 iulie 2015. Din pricina numărului mare de plângeri, Comisia precizează că le va analiza în ordinea depunerii, iar rândul procurorului general va veni „în sesiunea februarie-iunie 2016”.

Aşadar, procurorul general Tiberiu Niţu are calitatea de revoluţionar „Remarcat” şi a cerut preschimbarea în „Determinant”, însă Secretariatul de la Guvern i-a respins cererea şi Niţu a făcut contestaţie la Comisia parlamentară.

De ce are Niţu calitatea de „Remarcat” şi a cerut preschimbarea în „Determinant”. În esenţă, Tiberiu Niţu a declarat următoarele în dosarul Revoluţiei de la Parchetul militar:

• În decembrie 89 a fost militar în termen la Televiziune şi a apărat instituţia, trăgând în teroriştii din clădirile învecinate
• Nu a tras în revoluţionari
• A deschis porţile TVR revoluţionarilor cu care a fraternizat
• A apărat în continuare televiziunea de terorişti
• Şi-a riscat viaţa.

Vezi declaraţia procurorului general în întregime aici.

Condiţiile legale. În OUG 95/2014, la articolul 3 alineatul 5 se precizează:

“De prevederile prezentei Legi nu beneficiază Luptătorii cu Rol Determinant şi Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite care în decembrie 1989 au acţionat ca angajaţi, în exercitarea sarcinilor de serviciu.”

Însă la articolul 7 se precizează de asemenea:

“Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi militarilor şi salariaţilor civili din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru dobândirea titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b).”

Titlurile prevăzute la articolul 3 alin. (1) sunt cele de:

a). erou-martir

b). luptător – rănit, reţinut, cu rol determinant sau remarcat prin fapte deosebite.

c). participant.

Observaţii. Chiar dacă fostul militar în termen Tiberiu Niţu şi-a expus viaţa unor riscuri la Revoluţie, diferenţa fundamentală faţă de alţi revoluţionari este că el nu a venit la Televiziune ca să participe la Revoluţie, ci a fost surprins de evenimente acolo, în exercitarea atribuţiilor de soldat în termen.

De remarcat că declaraţia procurorului general dată la Parchetul militar pare a alimenta teza lui Theodor Mărieş de la Asociaţia 21 Decembrie 1989 potrivit căreia mitul teroriştilor de la Revoluţie a fost o diversiune creată cu scopul de a semăna confuzie şi panică în populaţie. Iată un fragment din declaraţia lui Tiberiu Niţu:

„În dimineaţa zilei de 23.12.1989, tot în jurul orei 12,00, nu mai reţin exact ora, dar ţin minte că era soare şi cald afară, a trecut pe deasupra noastră un elicopter. Personal am văzut că în elicopterul care avea trapa deschisă, se aflau două persoane îmbrăcate în combinezoane militare (cu frunze), cu căşti negre pe cap, care au tras înspre noi cu o mitralieră pe afet care era în elicopter. Gloanţele trase din elicopter au trecut la circa 5-7 metri de tălpile picioarelor noastre „muşcînd dion acoperişul clădirii. Arăt faptul că noi eram în poziţia culcat, cu capul spre Calea Dorobanţilor. Am tras şi noi înspre elicopter, nu ştiu dacă l-am atins, dar acesta s-a îndepărtat foarte repede.”

Iată aşadar aspecte extrem de interesante rămase neelucidate chiar în declaraţia fostului militar în termen şi actual procuror general al României. Prin urmare, pare şi mai greu de acceptat soluţia de clasare a dosarului Revoluţiei dispusă de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general condus de Tiberiu Niţu.

Citeşte în linkul de mai jos despre teza lui Mărieş, susţinută şi de fostul şef la Securităţii ceauşiste, generalul Iulian Vlad, potrivit căreia confuzia şi panica de la Revoluţie au fost create prin diversiuni. Acum, Parchetul militar a închis dosarul şi nu a încadrat crimele de la Revoluţie la infracţiuni contra umanităţii pe motiv că atunci nu a fost “un atac generalizat sau sistematic” a unei autorităţi sau puteri asupra unei populaţii civile, aşa cum a fost în cazul dosarului Mineriadei. Ar fi fost haos generat de vidul de putere, iar revoluţionarii şi militarii s-ar fi împuşcat unii pe alţii – au susţinut procurorii militari când au închis cazul.

Vezi aici şi cum poate fi redeschis dosarul Revoluţiei.