EXCLUSIV: Miza de la Certej. Pentru Iohannis și pentru proiectul minier. De ce amână autoritățile respectarea legii

Klaus Ioahnnis a răspuns ieri petiției civice (care, între timp, se apropie de 9.000 de semnături) prin care se solicită respectarea legii la Certeju de Sus, unde, în această toamnă au început lucrările preliminare de construire a unei mine de exploatare a aurului (vezi aici). Cu toate acestea, actele pe baza cărora s-au început lucrările rămân ”secrete”. Dacă acele acte există și sunt legale.

Cum a început. Pe 16 octombrie, activiștii de la Mining Watch au prezentat mai multe imagini cu lucrările de construcție din Certej, precum și un document semnat de referentul de specialitate al primăriei, Elena Oprean, formulat alambicat, dar din care rezultă că nu ar exista autorizații de contrucție (vezi aici). Contactat de România Curată, primarul PNL al comunei Certeju de Sus, Petru Adrian Cîmpian, a declarat că ar exista autorizații ”date cândva în acest an, nu-mi amintesc exact când, trimiteți o cerere pe adresa de mail a Primăriei”. ”E vorba de lucrări pentru o stație de epurare a apelor care provin de la fosta carieră de stat, prentru un depozit de carote, unde vor fi depozitate rezultatele prospecțiunilor și de lucrări pregătitoare pentru realizarea amplasamentelor industriale, conform programului din avizul de mediu”.

Primarul din Certej: ”Uite autorizația, dar nu puneți mâna pe ea!”

Am trimis cererea, nu am primit răspuns și, pe 27 octrombrie, împreună cu un reprezentant al Mining Watch am ajuns la Certej, să vedem autorizațiile cu proprii ochi. N-am avut norocul să-l găsim pe domnul primar la birou. Era pe teren, ocupat cu organizarea alegerilor. Am discutat telefonic cu el, și am stabilit o înâlnire la sediul primăriei, în două ore. Timp să merg să vizitez și șantierul. Un panou proaspăt instalat (despre care reprezentantul Mining Watch spune că nu era pus cu trei săptămâni înainte, când au fost prima dată acolo), face referire la autorizația de construire nr. 10/16.09.2014. Am mai apucat să facem niște fotografii cu steagurile României și Canadei pe șantier, cu șantierul în care se lucra în mai multe perimetre simultan și cu cimitirul de pe dealul de lângă șantier, înainte de a fi interpelați de două ori, din două mașini care au venit după noi, pentru a ne atrage atenția că am fi pe o proprietate privată (eram pe drum, n-am văzut vreun indicator că ar fi un drum privat, mă rog). Unul dintre angajați m-a recunoscut, se pare că am terminat cam în aceeași perioadă același liceu, la Deva. M-au invitat să discut și cu reprezentanții Deva Gold. I-am spus că n-am nimic împotrivă, dar, în primul rând, mă interesează respectarea legii de către autoritățile publice.

Ne-am întors la Primărie, la ora stabilită, dar am mai avut de așteptat încă vreo oră. Pregătiri de alegeri intense, ședințe, comisii etc. Îi spun d-lui Cîmpian pentru ce am venit. Începe povestea (o știți, și din cazul Roșia Montană), cu cei care se opun locurilor de muncă. Încerc să-I explic că una sunt locurile de muncă, alta respectarea legii. Că și legile astea au un sens, că ajungi să câștigi pe o parte, și să plătești dublu dacă nu le respecți. Tonul e când mai ridicat, când mai liniștit. Pe de o parte susține proiectul, pentru ”locurile de muncă”, pe de altă parte, spune că firmele vin cu angajații lor, care nu sunt din Certej. Nu știe însă să precizeze câți din cei aproximativ o sută de angajați care lucrează în faza de construire sunt localnici. Evită însă mereu subiectul autorizațiilor de construire. Forțez nota, și-l întreb dacă își asumă un scandal legat de nerespectarea legii în plină campanie electorală. Încearcă să se eschiveze, că nu știe unde sunt autorizațiile, că referentul de specialitate știe, care nu locuiește la Certej, ci la Deva. Oricum, subliniază faptul că referentul se putea pronunța doar la perioada în care a fost angajată și că a fost angajată doar de la 1 octombrie (după eliberarea autorizației de construire). Nu mă dau bătut, și mă ofer să mă duc cu mașina după referent. Încercând să câștige timp, primarul acceptă.

Ne întoarcem de la Deva, cu referentul Elena Oprean, după aproximativ o oră și jumătate. Pe drum, doamna Elena Oprean, confirmă că, într-adevăr, doar de la 1 octombrie a fost angajată. La întoarcere, retrăiesc o scenă ”clasică Roșia Montană”, cu un localnic care ”se nimerește” să-și depună cerere de angajare taman când e și presa de față. Ca să vezi coincidență… Referentul aduce autorizațiile (în total, ar trebui să fie trei, cu numerele 6, 8, respectiv 10/2014 – mă amuză într-un fel, prima declarație a primarului – cea telefonică – când spunea că nu-și amintește când a fost eliberată: să eliberezi 10 autorizații într-un an, și să nu-ți amintești de autorizația emisă cu doar câteva săptămâni mai devreme…). Și începe ”distracția”. Pentru că primarul nu doar că refuză să ne lase să le fotografiem, dar nici măcar să punem mâna pe ele nu putem! Ce să mai vorbim să răsfoim toate acele dosare. Ni le arată peste birou, de la el din mână și… atât. În zadar invocăm Legea 544/2001…

Miza amânării prezentării autorizației

A doua zi, la sediul Deva Gold (din Deva). Directorul, Nicolae Stanca, e mult mai comunicativ. Începe explicându-mi că are toată documentația pentru scoaterea din circuitul silvic a 168 de hectare de pădure. Că a avut unele întârzieri cu achiziționarea terenurilor pe care va planta pădure în locul celei defrișate, că e o suprafață mai mare decât s-a estimat inițial. Apoi ține să sublinieze că procedeul de flotare prevăzut pentru Certej e diferit de procedeul leșierii de la Roșia Montană, implicit că ar urma să fie folosită mult mai puțină cianură. Când se referă la locurile de muncă, nu se aruncă la cifrele mirabolante vehiculate de cei de la Roșia Montană. Vorbește de aproximativ 800 în perioada de construcție și 600 în perioada de dezvoltare, dar spune că, exceptând 20-30 de specialiști, restul vor fi localnici, pentru care se vor organiza cursuri de specializare (afirmațiile lui Nicolae Stanca intră însă în contradicție cu cele ale primarului, supărat cu o zi înainte că, la lucrările preliminare, majoritatea celor care sunt angajați nu sunt localnici). Recunoaște și că actualul proiect ar putea fi extins. ”Avem permis de explorare pentru Certej Nord și Săcărâmb. E posibil, dar nu e o certitudine, în funcție de rezultatele explorării”, spune directorul Deva Gold.

Îl întreb, totuși, de ce au început lucrările preliminare, în condițiile în care, din câte știu, compania ”mamă”, Eldorado Gold a anunțat amânarea investițiilor din Grecia pentru anul 2015, iar cele legate de Certej pentru 2015-2016. Îmi spune că la începutul anului 2015, în lunile ianuarie-februarie, ar urma să aibă loc o întrunire a Consiliului de Administrație al Eldorado Gold, în care se va decide în ce proiect se va investi (spre deosebire de Gabriel Resources, care e o companie junior, așadar trebuie să facă toate investițiile pe credit, Eldorado Gold are exploatări deschise și în alte țări – Turcia, China, așadar, cel puțin teoretic, ar putea investi din propriul profit acelor exploatări – n.a.). O problemă ar fi și prețul aurului (motiv pentru care, anul trecut Eldorado Gold a amânat deschiderea de noi proiecte), și Nicolae Stanca recunoaște că la un preț sub 1.200 de dolari/uncie deschiderea proiectului de la Certej ar fi puțin probabilă (în momentul discuției, prețul aurului era în jur de 1.250 de dolari/uncie, la ora la care scriu acest articol, în jur de 1.170 de dolari/uncie, după ce a avut și un minim de 1.140 de dolari/uncie).

Întrunirea Consiliului de Administrație al Eldorado Gold explică însă și lucrările preliminare de la Certej. Practic, Deva Gold speră că, cu cât va fi mai avansată situația, cu atât vor fi mai multe șanse pentru ca proiectul de la Certej să fie ales pentru a se investi în el la începutul anului viitor. Și astfel se explică și de ce primarul din Certeju de Sus refuză să prezinte autorizațiile de construire, chiar dacă știe că va pierde procesul pe Legea 544/2001. Chiar dacă justiția îl va obliga să prezinte autorizația, procesul necesită timp. Doar ulterior se poate decide/judeca dacă autorizațiile sunt sau nu legale. Iar până la o eventuală suspendare și/sau anulare a autorizațiilor de construire (dacă e cazul) lucrările preliminare vor fi încheiate! De fapt, miza e ca în momentul întrunirii CA a Eldorado Gold, să se poată raporta că totul e în regulă cu proiectul de la Certej.

Știu că Deva Gold nu poate fi obligată să facă publice autorizațiile de construire (obligația asta o are Primăria), dar, totuși, l-am întrebat pe Nicolae Stanca dacă le pot vedea și fotografia. Îmi spune că e posibil, dar… ceva mai târziu, pentru că nu le are la îndemână. După încă o zi, m-a sunat, într-adevăr, să merg la Deva Gold să le văd. Eram plecat deja din Deva. Am rugat un prieten să meargă să le fotografieze. I-a dat voie, dar doar la prima pagină. Nu și dosarul pe baza căreia au fost eliberate. Oricum, ceva mai multă transparență decât în cazul primarului PNL din Certeju de Sus. Dar tot degeaba. Că nimic nu garantează că documentația pe baza căreia s-a eliberat autorizația e legală sau nu (iar autorizația de contruire presupune întreaga documentație, nu doar prima pagină).

Ce spun cei de la Mining Watch

Mining Watch România a sesizat și Inspectoratul de Stat în Construcții cu privire la demararea lucrărilor de organizare de șantier în cariera Coranda în lipsa autorizației de construire necesare și a solicitat și Consiliului Județean Hunedoara o copie a avizului de specialitate, document tehnic necesar emiterii autorizației de către Primăria Certeju de Sus. Răspunsul  la cererea de informare a arătat că un astfel de aviz “nu a fost emis deoarece nu a fost solicitat”. ”În acest context, pe 17 noiembrie, Inspectoratul de Stat în Construcții a oferit un răspuns  către Mining Watch România prin care se transmite că sesizarea a fost “redirecționată, spre competentă soluționare, Primăriei comunei Certeju de Sus”.”, se arată într-un comunicat al Mining Watch, dat publicității astăzi.

“Ne aflăm în fața unei tergiversări intenționate prin refuzul de a verifica legalitatea documentelor de autorizare a lucrărilor demarate de Deva Gold SA la Certej. Autoritățile responsabile, deși ar avea atribuțiile și obligația de a respecta disciplina în domeniul executării lucrărilor de construire, se eschivează de la aplicarea legii, pasând responsabilitatea de la o instituție la alta. În mod cert, asistăm la o descurajare și împiedicare a societății civile de a monitoriza și evalua legalitatea demarării acestui nou proiect minier”, a declarat Ștefania Simion, coordonator juridic al rețelei Mining Watch România.

Mai mult, respectând procedurile legale, Mining Watch România a înaintat o nouă sesizare către Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) pentru sancționarea Primăriei și oprirea lucrărilor. În cazul unui răspuns necorespunzător, rețeaua va recurge la justiție pentru stabilirea corectitudinii și legalității autorizației de construire pentru proiectul minier Certej. În demersul său, Mining Watch cere ISC: “Având în vedere că subscrisa nu a putut avea acces la documentaţia care a stat la baza autorizaţiei de construire menţionate nici direct, la sediul instituţiei emitente, nici ca urmare a cererii scrise adresate instituţiei, acesta este singurul aspect de nelegalitate pe care suntem în masură să îl sesizăm la momentul de faţă. Socitităm însă instituţiei dumneavoastră, în virtutea atribuţiilor legale, desfăşurarea unui control complet de legalitate a autorizaţiei 10/16.09.2014 emisă de Primarul Comunei Certeju de Sus pentru „Organizare de şantier” în Cariera Coranda, satul Bocşa Mare, comuna Certeju de Sus».

“În avizarea proiectului minier de la Certej, Eldorado Gold prin compania locală Deva Gold, face uz după bunul plac de iresponsabilitatea autorităților. Rând pe rând, primar sau reprezentanți ai autorităților regionale, devin câte un apendice al operatorului minier. Autoritățile centrale privesc cu nepăsare avansarea avizării proiectului și astfel permit deschiderea unei imense exploatări miniere fără îndeplinirea condițiilor de legalitate.”

Tudor Brădățan, membru Mining Watch România

***

În răspunsul de ieri, la petiția care se apropie de 9.000 de semnături, Klaus Iohannis anunța că ”Astăzi, colaboratorii mei au luat legătura cu Primăria Certeju de Sus pentru analizarea documentelor invocate de cetățeni. Vă voi ține la curent în legătură cu acest caz.” E un prim pas către normalitate. Al doilea pas e ca documentele în discuție să fie făcute publice fără a fi nevoie de intervenția justiției. Și înainte de a fi prea târziu.

Înainte chiar de a vorbi dacă proiectul minier este sau nu acceptabil, problema care se pune e dacă respectă sau nu legile în vigoare. Sunt convins că d-nul Iohannis și consilierii săi înțeleg atât miza respectării legii, cât și urgența respectării ei.