Mihai Goțiu

Gabriel Resources a dat România în judecată pentru Roșia Montană. Cum ”a lucrat” Ponta pentru Gabriel

”Prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor. România a supus astfel Gabriel şi investiţiile sale unui tratament care încalcă obligaţiile prevăzute în tratatele bilaterale pentru investiţii, provocând pierderi semnificative companiei”, se arată în comunicatul companiei Gabriel Resources în care se anunță deschiderea procedurii de arbitraj internațional.

Că, în continuare, compania se bazează mai degrabă pe faptul că autoritățile române vor ceda șantajului decât pe arbitraj, reiese foarte clar din același comunicat, care îl citează pe Jonathan Henry, directorul general al Gabriel Resources: „Compania crede în continuare că este în interesul tuturor acționarilor în acest proiect, în special al statului român, dacă s-ar autoriza și dezvolta acest proiect iar Gabriel este în continuare dispus să discute cu Președintele României și Guvernul pentru a atinge acest obiectiv”.

În mod real, Gabriel Resources are șanse absolut infime să câștige acest arbitraj. Am arătat și cu alte ocazii argumentele: întreaga operațiune (de la prima licitație, înființarea subsidiarei din România – RMGC -, înstrăinarea resurselor, cotarea la bursă, îndeplinirea procedurilor și obținerea avizelor necesare, dobândirea licenței etc.) se bazează pe un șir absolut incredibil de abuzuri și ilegalități, recunoscute de-a lungul vremii inclusiv de o parte a celor implicați direct. Mai mult, proiectul în sine, depus spre avizare la Ministerul Mediului încalcă flagrant legislația românească legată de dreptul de proprietate, protecția mediului și a patrimoniului cultural, regimul pădurilor, fânațelor, apelor și bunurilor publice, drepturile comunităților. Toate aceste norme pe care proiectul RMGC nu le îndeplinește (sau le încalcă) sunt enumerate expres chiar în proiectul de lege specială pentru Roșia Montană care a scos zeci de mii de oameni în stradă în toamna lui 2013. Practic, proiectul de lege specială nu făcea decât să enumera normele din alte legi care ar trebui schimbate sau nu ar trebui să se aplice la Roșia Montană (!) pentru ca proiectul RMGC să fie legal. Suplimentar, în privința documentației pe care se bazează proiectul de RMGC la Ministerul Mediului, în special în privința studiilor de patrimoniu cultural și studiilor geologice, există acuzații pertinente legate de falsificarea lor.

Cu un asemenea ”dosar”, Gabriel Resources nu are cum să câștige vreun arbitraj!

Și atunci, de ce merge Gabriel Resources mai departe? Mai întâi, e vorba de un element subiectiv: responsabilitatea managerilor companiei față de proprii acționari. Nu ar fi pentru prima dată când acționarii unei companii își dau în judecată directorii pentru că au fost induși în eroare în privința situației reale a unui proiect, pentru că nu le-au apărat interesele corect etc. Din acest punct de vedere, directorii companiei au obligația (față de proprii acționari) să dea statul român în judecată, pentru a fi acoperiți – că au făcut tot ce depinde de ei pentru a reprezenta interesele acționarilor. Atenție: e vorba de o obligație de mijloace, nu de scop. Directorii nu-și asumă că vor câștiga arbitrajul, ci doar că au utilizat toate armele pe care le-au avut la dispoziție.

În discuție intră, însă, și un element obiectiv. Atitudinea Guvernului României față de proiectul RMGC. Iar în acest caz, responsabilitatea exclusivă îi aparține, cel puțin din 2013 încoace Guvernului Ponta. Pentru că acest Guvern avea obligația să dea un răspuns fără echivoc companiei. E un lucru de care Victor Ponta este conștient pe deplin. În acest sens reiau o parte a emisiunii din septembrie 2013, de la TVR 1, moderată de Moise Guran și Claudiu Lucaci, în care Victor Ponta spune foarte clar (de două ori) că RMGC ”NU va obține avizul de mediu” dacă legea nu trece.

După cum se știe, proiectul de lege specială pentru Roșia Montană a fost respins definitiv în primăvara anului trecut (după ce un alt proiect de lege, inventat peste noapte, a căzut pe 10 decembrie 2013). După mai bine de un an (și după mulți alți ani de când proiectul RMGC e depus spre avizare), Guvernul României, condus de același Victor Ponta, a amânat să dea un aviz (negativ, așa cum s-a exprimat foarte clar) proiectului RMGC. Așadar, singurul punct care este în avantajul Gabriel Resources în arbitrajul internațional este INACȚIUNEA Guvernului României (inacțiune la care comunicatul Gabriel Resources face trimitere expresă). Amânarea răspunsului (fie el și negativ) este singurul lucru pe care compania îl poate invoca în favoarea ei! Sau, altfel spus, dacă RMGC primea aviz negativ pentru proiectul depus la Ministerul Mediului, ar fi putut da în judecată statul român pentru asta (cu șanse de câștig zero, din motivele enumerate mai sus și multe altele); cum nu a primit niciun răspuns, dă în judecată statul român tocmai pentru că nu a primit răspuns.

De ce nu s-a dat încă un răspuns negativ pentru avizul solicitat de RMGC?

Explicațiile sunt mai multe. În primul rând este evident că multor politicieni de prim plan (și, de această dată, nu e vorba doar de cei din PSD și acoliții lor) le tremură fundul în privința dezvăluirilor care ar putea ulterior să apară ”pe surse” (că cele 550 de milioane de dolari pe care compania pretinde că i-a ”investit” în proiect până acum s-au dus aproape pe cu totul altceva decât pe proiectul minier în sine). În același timp însă, în loc să lucreze la evaluarea proiectului depus de RMGC, reprezentanții autorităților române au ”lucrat” în ultimul an și jumătate mai mult la acoperirea problemelor proiectului RMGC: cele mai scandaloase situații fiind cele legate de demersurile privind scoaterea Roșiei Montane (în integralitatea ei) de pe lista Monumentelor Istorice, respectiv presiunile de la Institutul Geologic Român (IGR), cu schimbări de directori, amenințări fizice și psihice asupra membrilor Consiliului Științific pentru a emite un act, care să țină locul studiilor geologice în privința cărora există acuzații de falsificare.

Astfel, de mai bine de un an și jumătate, de când este evident că proiectul de la Roșia Montană (și altele asemănătoare) nu au cum să treacă din cauza opoziției publice, Guvernul Ponta nu a făcut altceva decât să lucreze pentru a crește șansele Gabriel Resources în arbitrajul internațional care era inevitabil. Desigur, asta nu înseamnă și că Gabriel Resources va câștiga arbitrajul. Ci doar că de la ”șanse zero” au ajuns pe la un 1% (unu la sută) pe mâna lui Victor Ponta. Procent care, în fine, ar mai putea crește oleacă dacă România ar ajunge să fie reprezentată în acest arbitraj de firma de avocatură a mamei lui Șova, de Țucă, Zbarcea și asociații, ori alții asemenea, care au avut parte până acum de câte o feliuță din tortul de 550 de milioane de dolari ”investiți” de Gabriel Resources în proiect.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

23 thoughts on “Gabriel Resources a dat România în judecată pentru Roșia Montană. Cum ”a lucrat” Ponta pentru Gabriel

  1. pixar

    Domnule Gotiu, poate ca va mai amintiti cand Victor Ponta s-a antepronuntat cu privire la valoarea daunelor pe care Gabriel Resources le-ar putea cere de la Statul roman. Trambita a fost Constantin Niţă care spunea ca Gabriel Resources ne va da în judecată si Statul român va plăti pentru afacerea Roşia Montană. De atunci a aparut o suspiciune in privinta jocurilor de culise si a aranjamentelor cu iz mioritic. Sunt curios cat de blajin va reactiona populatia in cazul in care totusi s-ar ajunge la situatia de a plati o suma de ~4 mld $ si cui i se vor imputa aceste daune.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ pixar: și dacă se va ajunge, prin absurd, la vreo plată, suma respectivă e aberantă: din suma de 550 de mil. de dolari ”investiți” doar o mică parte are legătură cu proiectul minier (că au dat sute de milioane de dolari pe publicitate, cumpărare de opinie publică și politică, excursii, 4×4 etc. e fix treaba lor), iar ”beneficiul nerealizat” trebuie dovedit – și sunt curios cum îl dovedesc în condițiile în care, la ora actuală, mai toate proiectele miniere de aur din lume sunt pe minus

      Reply
    • amalia

      Felicitări, țara noastră merită să fie salvată din ghearele mafiei europene care ne-au adus poluare, distrugerea mediului, pădurilor create în mii de ani…Și se vede cu complicitatea autorităților statului care au lăsat pădurile de izbeliște.

      Reply
  2. Alex Alexe

    Mihai, nu imi place cum ai menajat pozitiile favorabile proiectului RMGC identice cu cele ale Guvernului Ponta, luate de catre Traian Basescu si cele doua guvernari ale lor de dupa 2008.
    Sa nu uitam NICIODATA cum intreaga scena politica s-a pus pres in fata unor companii straine in dureros de evidenta dauna a noastra.
    Macar sa fim corecti. Atat astept de la noi/voi.
    Multumesc.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Alex Alexe: în textul de față nu mă refer la întreaga responsabilitate politică pt. ce s-a întâmplat la Roșia Montană, ci la ce s-a întâmplat din 2013, când devenise evident că proiectul nu se mai poate face; din acest moment începe să curgă, în mod real, întârzierea răspunsului de care se poate folosi Gabriel Resources la arbitraj – în toamna lui 2012, Ponta a continuat negocierile începute de MRU cu Gabriel (deci nu pot să spună că Guvernul i-a blocat, atâta timp cât negociau cu Guvernul);
      aici mă refer, punctual, la ce s-a întâmplat după ce arbitrajul a devenit sigur, fiind doar o problemă de timp când va începe, perioadă în care autoritățile române aveau obligația să se pregătească să-l câștige, nu să-l piardă;
      contribuțiile fiecăruia în parte le-am detaliat într-o carte de 500 de pagini, nu le pot relua de fiecare dată când scriu despre subiectul Roșia Montană

      Reply
  3. ZeroAbsolut

    Stiu ca multi dintre locuitorii Rosiei Montane au fost lasati de catre statul roman la mila RMGC, suportand abuzuri din partea companiei si fiindu-le incalcate drepturi constitutionale. Cred ca aceste persoane ar trebui sprijinite sa deschida actiuni in Justitie impotriva RMGC si a statului roman pentru a obtine sanctionarea respectivelor incalcari ale drepturilor de cetateni romani si a abuzurilor RMGC, respectiv sanctionarea indiferentei si chiar complicitatii statului roman la aceste abuzuri si incalcari ale drepturilor constitutionale.

    Reply
  4. Vladimir Dumitru

    Prin amenințările proferate la adresa Statului Român, din acest moment, grupul „GABRIEL RESOURCES” cel care a eșuat în distrugerea patrimoniului și jaful metalelor rare din perimetrul ROȘIA MONTANĂ, a devenit DUȘMANUL NR. 1 AL STATULUI ȘI POPORULUI ROMÂN și deci și al meu !
    Toate entitățile decizionale și de securitate ale României au obligația de a intra în stare de alertă pentru a supraveghea specific mișcările acelui grup infam și a adopta cea mai bună strategie de apărare !

    Reply
  5. Lucifer

    Aloo,DNA-ul ce face?De ce nu anchetează cazu’?Vor fi mari surprize.Dar cred că si SRI ”a pus botu'”,poate d’aia rostogolesc cazu’ ca porcu’ dovleacu’….

    Reply
  6. Mircea Popa

    Trădătorii de neam și țară trebuie pedepsiți, indiferent de numele lor, indiferent de partidul din care fac parte, indiferent de structurile din care fac parte. În unele situații, pentru unii, poziția și apartenența trebuie să constituie CIRCUMSTANȚE AGRAVANTE. România trebuie să se trezească și trebuie să izoleze / elimine pe trădătorii de neam și țară, pe toți, indiferent cine sunt acești!

    Reply
  7. Adrian Andrei

    Am auzit ieri (22 iulie) o stire pe RFI, repetata din ora in ora, in care spuneau ca
    „{Gabriel Resources/RMGC}… a trimis NOTIFICARI Presedintelui Romaniei si Primului Ministru… {s.a.m.d.}”.

    Numai gestul in sine reprezinta o obraznicie incalificabila pentru care reprezentantii respectivelor ar merita expulzati de pe teritoriul Romaniei. Un sef de S.R.L. sau S.A. nu-si poate permite sa NOTIFICE un sef de stat, nici macar in Vanuatu sau Insulele Comore!

    Insa, dupa cum subliniaza dl. Gotiu, reprezentantii Romaniei tac malc, in „pozitia ghiocelului”…
    Pot sa-mi imaginez deja cat de tare trebuie sa puta scheletele alea din dulap…

    Reply
  8. NC

    Cu nivelul record al coruptiei de la noi, n-ar fi de mirare ca o simpla stratagema de exit a managementului (ce a prajit o juma’ de miliard de dolari din banii actionarilor) sa dea roade si sa vedem cum reprezentantii statului „se vor face ca se impiedica” si pierd procesul.

    Reply
  9. George

    Catogoric este faptul că sîntem furaţi în fiecare secundă fără să bănuim.Nu mai avem nicio speranţă de la aventurierii politici care şi acum ne ignoră. Vocea poporului se aude iar în stradă-este singurul antidot şi puterea noastră de a ne opune. Intraţi în miscarea meritocratică română.Şi mai sînt şi alte saituri informative din care ne putem informa despre modul cum şi ce avem de făcut ,de a lua cele mai bune decizii şi a alege cu mintea lucidă.Atîta timp cît vom da girul unor incompetenţi,la fel o vom duce,din rău în tot mai rău.S-a demonstrat de-a lungul a 25 de ani că a face experimente cu propria noastră viaţă nu-şi are niciun sens.Trebuie să fim foarte senili dacă la următoarele alegeri vom fi IAAARĂŞI DUŞI CU ZĂHĂRELUL DE CĂTRE ETERNII MINCINOŞI. Sîntem acum mai mult ca oricînd DEZBINAŢI. Nu s-a copt în mintea noastră nici acum că NUMAI ÎMPREUNĂ SÎNTEM O FORŢĂ !

    Reply
  10. STAHANOV

    FĂRĂ AVIZELE NECESARE, AMENINŢĂRILE SUNT DEŞARTE ŞI FĂRĂ SORŢI DE IZBANDĂ! RMGC JOACĂ LA CACEALMA ! SĂ-I DE ÎN JUDECATĂ PE CEI CARE AU SEMNAT CONTRACTUL SECRETIZAT ŞI FĂRĂ LICITAŢIE ! SĂ LE ÎNAPOIEZE ŞPĂGILE, apoi să urmeze exemplul BECHTEL:DISPARIŢIA DEFINITIVĂ DIN ROMANIA !
    1)Nici o instanţă din lume oricat de renumită ar fi ea, NU POATE OBLIGA statul roman să emită avizele care lipsesc pentru începerea exploatării ! În cel mai nefericit caz, exclus 100% în cazul de faţă, poate să impună despăgubiri, dar niciodată nu va putea impune eliberarea avizelor !
    2)Fără TOATE AVIZELE DE MEDIU obţinute ÎN PRELABIL oricăror alte „investiţii” cu grad de risc mare-speculativ realizate mizand pe blana ursului din pădure, FĂRĂ LICITAŢIE orice instanţă onestă va da caştig de cauză Romaniei 100%. Chiar dacă prin absurd s-ar da caştig de cauză “canadienilor” obligand Romania la DESPĂGUBIRI, e MULT MAI BINE aşa decat să fim jefuiţi de VALOARI IMENSE şi să rămanem cu DISTRUGERILE !

    Reply
  11. Barbu Brailoiu

    În campania electorală pentru parlamentarele din 2012, un banner roşu cu poza lui Gabriel Oprea (UNPR) îi anunţa pe alegători că „GABRIEL OPREA ADUCE RESURSE”. Dacă nu v-a reţinut atenţia atunci, poate că acum…
    Ce resurse are G. Oprea? A…. că e vorba despre Gabriel Ressources…. să fi greşit traducătorul, sau era un mesaj criptat?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *