Dezvăluiri: Cum să-ți construiești o vilă, fără autorizație, pe vârful muntelui și statul să nu aibă ce-ți face. Povestea incredibilă a ”Cabanei fără preț” a miliardarului Dunca

Unul dintre cei mai bogați oameni din România, Romeo Dunca, și-a construit în 2009 o vilă în Munții Țarcu, într-o zonă protejată ”Sit Natura 2000”. Omul de afaceri recunoaște că nu a avut autorizație și spune că a avut o înțelegere verbală cu primarul de atunci al comunei Zăvoi. Ulterior, autoritatea locală i-a dat o amendă modică de 1000 de lei, dar de atunci nu mai are ce să-i facă. Acum, foștii responsabilii ai ariei protejate spun că statul ar trebui să-i confiște vila, ”ca toți cei care fac ca Dunca să se-nvețe minte”.

cabana romeo dunca

Sâmbătă 22.10.2016, la amiază. Munții Țarcu. Lângă Vârful Brusturu, la altitudinea de 1620 metri, aproape de locul unde se întretaie cărările a trei stâne și acolo unde rarisima pădure virgină de conifere lasă loc liber unei blânde pajiști alpine, se încălzește la soarele de 4 grade Celsius, o cabană elvețiană high-tech. Înăuntru, printre oaspeți, domnește voia bună. Cu ei e și gazda, Romeo Dunca. Ceva mai încolo, pe pășune șade parcat elicopterul milionarului.

Bine ancorată în munte prin fundații de beton, cabana alpină a lui Dunca, în fapt o vilă respectabilă cu 12 locuri, ce are demisol plus parter din zidărie și etaj din bârne, a fost ridicată pe fast-forward în doar câteva luni (2009) de o echipă de 15 muncitori. Pentru ridicarea ei Romeo Dunca a cărat cu elicopterul, într-un dute-vino neîntrerupt de la poale pe culme, 150 de tone de materiale de construcții. E o clădire 100 % autonomă, fiind dotată cu panouri fotovoltaice, cu fosă septică ecologică. Rusticul și modernul se împacă într-un estetic perfect, cu plasme pe pereți, blănuri de animale pe jos și mobilă încrustată din lemn masiv.

Cabana de pe vârful Țarcu e visul împlinit al unui personaj energic, ”de profesie luptător”, din ”zodia lupului”, care are câteva recorduri notabile la activ. Dunca e mândru că e primul român care a mers pe schiuri și la Polul Nord și la Polul Sud, e primul concurent român la celebrul raliu Paris-Dakar, e un umblăreț prin lume și chiar a cochetat cu gândul de a se lua la trântă cu Everestul. Ba chiar a finanțat și cunoscuți montaniarzi.

O cabană plantată cu elicopterul, care arată ca și cum ar fi construit-o însuși Dumnezeu

Cabana lui Romeo Dunca are trei nivele: demisol, parter și etaj. Amprenta la sol este de 13 m cu 10 m, dar demisolul, care e dedicat camerei tehnice, ocupă doar jumătate de etaj. ”Am început măsurătorile în 10 iulie 2009 și în noiembrie 2009 a fost gata. Am pus glia la loc. Eu am integrat-o în peisaj. Am pus piatră care să fie în octombrie de culoarea ierbii. Ea iasă de acolo, zici că acolo a pus-o Dumnezeu. Ea e deja e loc de pelerinaj, vine lumea, stă, se uită, că e un lucru foarte special. Am și pus o măsuță în față cu scaune, pentru turiști care vin, stau acolo. Am captat și un fir de apă care curge în spatele casei și drumeții, ciobanii, măgarii și oile își astâmpără setea la acel susur. Turiștii care urcă pe jos și-au făcut un punct de pelerinaj la cabană. Sunt oameni serioși care stau, trec, se uită, se minunează, pentru că cabana e chiar deosebită, credeți-mă. Parcă e crescută din iarbă. Eu am placat-o cu piatră naturală toată, de culoarea ierbii. Am adus piatră de la Văliug, că piatra din zonă e albăstruie. Restu-i lemn negru dat cu baiț negru pe bârne. Chiar e frumoasă. Ori de unde o vezi, ea-ți încântă ochiul. Ai o plăcere în suflet.Ciobanii vin la mine la cabană și-și încarcă telefoanele. Le-am lăsat o priză afară. La toate stânele din zonă eu le-am cărat sarea pentru oi. Ei doar mă sună și-mi zic ce au nevoie. Le-am dus și tablă și materiale de construcții ca să-și facă stânele ca lumea, să nu le plouă. Eu sunt cu oamenii ăia amărâți care îi vezi că-s vai de capul lor. Vin stau pe băncuțe în fața cabanei, mai vin mai iau un lemn, de-acolo de la mine. Cabana mea și-a găsit locul în universul de acolo. Și-a găsit locul și vizual. Ea nu deranjează. Este o apariție frumoasă, drăguță, liniștitoare, care-ți dă bucurie în suflet. Oricine trece pe lângă ea se bucură. Chiar și ecologiștilor le place”.

L-am întrebat pe Romeo Dunca ce nume poartă cabana sa: ”Se numește «Cabana fără preț», pentru că eu am zburat 500 de ore de elicopter, care costă jumătate de milion de euro doar zborul. Cabana asta are atâta suferință, atâtea lacrimi, atâta pasiune și atâția bani în ea. Mă simt foarte bine în ea, pentru că acolo când mă duc mă liniștesc și văd toată mizeria de sus. Acolo stau, dorm, mă odihnesc și mă gândesc cum pot să fac proiectul stațiunii montane de la Poiana Mărului și mă alimentez cu energie ca să pot să duc toate luptele astea. E frumoasă. Cel mai fain acolo e liniștea și faptul că nu pot să mă gândesc decât pozitiv la tot. Iert tot, îi înțeleg pe toți și gândesc puterea să mă lupt când cobor jos. Nici măcar nu o încui. Cine să meargă? Dacă vrei să furi televizorul, după 10 metri trebuie să îl pui jos, să scoți limba de gâfâială. Eu am cărat marfa cu elicopterul. Nu există drum până la ea”.

cabana-plus-elicopter

Păcatul lui Romeo

Și totuși, această narațiune pastorală ascunde ceva putred. Superba cabană a milionarului a fost ridicată ilegal într-o arie protejată Sit Natura 2000, în deplină conștiență de încălcarea legii. Iar din 2009 încoace, statul român s-a dovedit a fi impotent în fața potentului milionar.

Aceasta nu e unica extravaganță a milionarului, el sfidând foștii custozi ai ariei protejate, cărora le-ar fi declarat că nu îl pot opri să se dea cu vehiculele motorizate pe versanți și nici să organizeze partide private de schi în aria protejată. Mai mult, ONG-iștii l-au acuzat chiar că ar fi nivelat o porțiune din aria protejată, într-una din locațiile unde vrea să realizeze un proiect schiabil în valoare de 40 milioane de euro.

Culmea e că Romeo Dunca, deși deplânge agresiunea roților ATV-urilor asupra Munților Țarcu, a recunoscut pentru România Curată că nu se poate abține să nu se dea cu vehiculele motorizate pe culmi: ”Chiar eu sunt unul din tații enduro-ului. La Dakar am fost primul român, am fost de 11 ori la Redbull la Sibiu. Și eu așa i-am și descoperit, că mai merg pe acolo. Bun, eu merg mai cu grijă, încă mai merg. Eu am fost printre primii și am văzut cum au năvălit hoardele, zeci, sute, mii. La un moment dat m-am îngrozit că am făcut studii să văd câți au trecut anul trecut, câți au trecut anul ăsta și tot așa, geometric crește. Anul ăsta au fost 10, anul următor 100, în celălalt an 300, după aia 2000. E o problemă, nefiind nici un discernământ și locurile fiind atât de vaste, nu are cine să verifice. Am văzut cum s-a tăiat, azi aici, mâine acolo, știind cum era pajiștea pe anumite urcări și văzând după aceea ravenele și drumurile făcute, că trec zece motocicliști pe o urcare, a doua zi nu mai e nimic acolo, că au rupt solul, a venit ploaia, a spălat, a făcut șanț și acum sunt urme peste tot. Toți munții sunt brăzdați… Eu mai merg cu motocicleta, mai merg, că pe mine chiar nu mă poate prinde nimeni, că sunt de acolo, de-al casei și atunci îmi dau seama cât de derizorie e mișcarea celor care vor să lupte împotrivă”.

La început a fost gândul unui milionar aventurier însetat de adrenalină

În 2006 Dunca avea o flotilă de 620 de autovehicule, preponderent TIR-uri care mișunau prin toată Europa. În acel an, privind peisajul sălbatic care-ți taie răsuflarea, Romeo Dunca a trecut imaginile prin filtrul minții sale, imaginându-și cum ar arăta locul dacă ar fi amenajat. Rodul acestui gând a fost un proiect antropizant întins inițial pe doi munți, care cuprindea 130 km de pârtii între altitudinile de 2200 m și 1450 m, respectiv 700 metri, cea mai lungă dintre acestea urmând să aibă 11 kilometri. În sătucul de la poale urma să se aștearnă o stațiune de 200 milioane euro, cu 9000 de locuri de cazare: ”Eu chiar am văzut lumea, că am fost peste tot. Mergeam de 5-6 ori pe sezon la schi în Austria și de fiecare dată când mergeam într-o zonă, schiam în fiecare zi în altă stațiune. Sigur că văzând ce se întâmplă acolo mi-am zis: «Ce suntem atât de tâmpiți să nu găsim să exploatăm munții ăștia rațional, să ne bucurăm de frumusețea lor, nu să-i regulăm?» Cum e ca noi să facem acolo ceva încât atingerea omului să fie minimă și prezentarea obiectivului să fie maximă, să poți să duci 10.000 de copii acolo? Eu știu cum m-au schimbat pe mine munții ăștia. Mi-am zis că  acolo unde eu schiez singur pe toți munții, să poată să vină și alții, care n-au posibilitățile mele”.

Impedimentul lui Romeo Dunca era că munții nu erau ai lui, ci al comunelor din vale. Așa că a acționat în una din zilele când adusese cu elicopterul un grup de străini la o exclusivistă ”partidă de schi privată” pe unul din versanții sălbatici: ”L-am dus pe primar, era cu cravată și pantofi de vară, că jos era cald și sus era zăpadă de un metru. L-am pus exact pe locul unde urma să fie cabana: «Primare, uite, ăia schiază pe muntele tău. Ăla e venit din Austria, ăla-i venit din Spania, ăla de nu știu mai unde. Toți sunt dispuși să dea 3-400 de euro pe zi, numai să stea să schieze aici. Vrei să fac aici o stațiune să rămâi în istorie?» Și primarul a zis: «Dunca, ce-i aici?». «Ăsta-i locul tău”. «Ăsta-i al meu?”. El nici nu știa. «Dunca, ce trebuie eu să fac?» «Primare, ai grijă. Numai tu, eu și Dumnezeu suntem aici. Mie nu-mi trebuie nimic, numai să mă ajuți. Vrei?» Acolo am bătut palma și mi-a zis: «Dunca, îți dau ce vrei, numai să faci». Și ăla a fost contractul nostru practic. Și de acolo am început: «Trebuie să îmi dai dreptul ca aici să îmi construiesc o stațiune pe 150-170 ha». Prin asta el îmi rezerva dreptul ca eu, ca primul venit, să îmi găsesc cel mai prielnic loc. La fel am făcut contract pe 105 ha la Muntele Mic”.

Primarul cu cravată și pantofi descălecat din elicopter între nămeții până la șold, a concretizat înțelegerea cu milionarul atletic în contractul de asociere încheiat în iulie 2007 de Consiliul Local al comunei Zăvoi cu compania Dunca Imobiliare SRL. Acel contract conține și referiri la cabana pe care Romeo Dunca și-a dorit-o în creierii munților: ”Eu, când am început această idee cu dezvoltarea proiectului schiabil, m-am dus și am povestit-o consiliului local și în 2007 primul lucru ca și condiție pe care li l-am pus aleșilor locali a fost: Trebuie să mă lăsați ca pe cele 13.000 ha, cât deține pe munți comuna Zăvoi, să-mi găsesc oriunde vreau eu o locație în care eu să pot să-mi fac o casă familială de maxim 12 persoane, care nu va fi introdusă în circuitul turistic. Asta a fost condiția mea ca să vărs 3 milioane de euro pentru demararea proiectului de schi. Fiindcă primăria Zăvoi era în litigiu cu primăria Buchin și cu Comunitatea de Avere, care revendicau și ele proprietatea terenurilor de pe munți, am încheiat contracte și cu ele, ca să fiu sigur că nu voi avea probleme de legalitate a proprietății”, ne-a explicat Dunca.

Romeo Dunca a pus la dispoziția României Curate contractele prin care cele două primării, dar și Comunitatea de Avere, se obligau să-i permită milionarului să achiziționeze două parcele de 500 mp ca să-și construiască o casă, oriunde vrea inima lui. Dunca și-a ales locul, a plătit 25.000 euro pe el și a devenit proprietar, cu gândul să își construiască cabana de vis. Numai că a fi proprietar pe o parcelă de teren nu e suficient ca să-ți poți construi o clădire aproape de piscul unui munte inclus într-o arie protejată, lucru pe care Romeo Dunca l-a știut foarte bine. Așa că, pentru a putea să-și ridice legal cabana, și-a inclus viitoarea cabană în PUZ-ul pentru domeniul schiabil depus la Primăria Zăvoi.

Mai mult, știind că Situl Natura 2000 urma să fie dat în custodie, milionarul a grăbit lucurile, încercând să obțină cât mai grabnic aprobarea PUZ-ului pentru proiectul schiabil. Asta fiindcă Dunca știa că dacă se instalează o Administrație a  Ariei Protejate, așa cum s-a întâmplat și-n alte părți din țară, urma să i se ceară de către custozi un studiu de impact, ceea ce făcea ca procedura de aprobare să se complice foarte mult și proiectul să fie mai dificil de pus în operă.

Planurile milionarului au fost date peste cap în martie 2009, când, la o ședință a Consiliului Local, în loc să îi avizeze PUZ-ul (în care era inclusă și cabana) pentru a fi trimis mai departe la Agenția de Protecția Mediului, primarul a decis din senin să rezilieze fără nici un motiv asocierea cu firma lui Dunca, pentru a atribui ”proiectul schiabil” altui afacerist. Romeo Dunca a declarat României Curate că rezilierea contractului s-a făcut din cauză că n-a acceptat să ofere mita cerută de unul din liderii politici județeni: ”Eu înainte de ședința Consiliului Local în care urma să se discute PUZ-ul meu, am fost chemat la Mocioalcă, care m-a chemat la el acasă și mi-a spus: «Vrei să faci proiectul ăsta? Bine, te ajutăm. O să-ți semneze primarul, dar trebuie să-mi dai 20% din acțiunile firmei care dezvoltă acest proiect». Și mi-a și indicat omul. Se numește Bejeriță”. Acela a fost momentul când milionarul, simțindu-se trădat, a încercat să-și facă singur dreptate.

Romeo Dunca

Romeo Dunca

 

Dunca, un băftos în formă continuată, de la Primărie până la Consiliul Județean

Neizbutind să-și treacă PUZ-ul în timp util, pentru a-și ”securiza visul”, fiindcă mai rămăseseră doar câteva luni până când Munții Țarcu urmau să intre sub ”custodie”, în vara lui 2009 Romeo Dunca a decis să-și ridice ilegal vila montană, asumându-și conștient riscurile generate de încălcarea legii: ”Eu când am început construcția eram prieten cu Primarul. Păi de-aia am și început, mergând pe îndemnul lui, «Hai domne, începe». Românește am început. La momentul ăla Primarul îmi era încă prieten, pentru că de-aia mi-a dat amendă de 1000 de lei cu intrarea în legalitate a cabanei, pentru că putea să-mi dea amendă de 100.000 lei cu demolare”.

Amenda primită a fost ”subtilitatea salvatoare” pe care Dunca a mizat în mod conștient, profitând de prietenia cu primarul comunei Zăvoi, atunci când și-a ridicat ilegal construcția din Situl Natura 2000: ”Puterea locală de acolo avea două variante. Una, să o accepte și să mă trimită la a intra în legalitate, dându-mi o amendă de 1000 de lei și dându-mi un termen de a intra în legalitate și doi, de a desființa construcția și de a arăta de atunci că nu e ste de acord cu ea și de a-mi da o amendă usturătoare de 100.000 lei. Nu există altă cale”.

Povestea pe larg a amenzii salvatoare e infinit mai savuroasă și s-a petrecut după ce milionarul a ridicat structura casei: ”Au urcat 15-20 de persoane: polițiști comunitari, de la primărie, cu fii primarului, că și ei au vrut să vadă ce-i acolo. Au făcut 5-6 ore de mers. Când au ajuns sus erau congestionați și gâfâiau. Știu că le-am zis: «Măi, eu mi-am făcut cabana asta tocmai ca să scap de răutatea omului și uite că nici aici nu pot să scap. Ați venit să-mi faceți rău? Stați jos, că o să faceți infarct. Să vă dau niște apă, că muriți». Și s-au pus toți jos în cur acolo și-au pus chipiurile lângă ei și s-or deschis la cămăși. Apoi i-am întrebat: «Ce vreți domne, s-o dărâmați?»…  «Domnul Dunca, să-mi bag p..a, nu mai… Trebuie să facem un proces verbal». Au făcut un proces verbal, după care am fost chemat la primărie, unde m-am înțeles din nou cu primarul: «Domne, dar așa am discutat, că mă lași». «Da domne, lasă că îi dai lui fiu-miu o cameră la tine în hotel». El nici nu făcea diferența ce înseamnă o cabană. Mintea lui încețoșată habar n-avea. Și zic: «Bine Primare, dar cum o să vină nevastă-mea în chiloți și o să coboare pe scări, că n-am decât o urcare și o să se-ntâlnească cu fiu-tu pe scări?» Și iarăși m-am supărat, dar în final ne-am împăcat, că mi-a zis: «Da domne, așa-i. Ți-am promis. Hai, uite-ți dau amenda asta și cu asta nimeni n-o să mai poată să te dărâme. Tu îți vezi de treabă și la revedere». Amenda de 1000 de lei cu intrarea în legalitate mi-a dat-o tocmai pe ideea de a putea să intru în legalitate, pentru că n-avea nimeni intenția să mi-o dărâme ”.

Ulterior, primăria Zăvoi, la conducerea căreia a ajuns unul din dușmanii lui Dunca, l-a dat ”formal” de trei ori în judecată, cerând desființarea cabanei ilegale. Dunca a câștigat procesele pe un argument banal: ”Nu poți fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă”. Însă milionarul a mai beneficiat de un ajutor (nu se știe dacă voit sau nu) esențial din partea Consiliului Județean Caraș-Severin, condus de Sorin Frunzăverde (PNL). CJ-ul, în calitate de emitent al avizului de urbanism, a avut la dispoziție 5 ani să-l acționeze în instanță pe Dunca și să ceară demolarea cabanei montane de lux.

În mod inexplicabil, deși în presă a răbufnit scandalul din jurul acestui proiect ilegal, pur și simplu Consiliul Județean Caraș nu și-a exercitat dreptul legal, inacțiune ce s-a pliat mănușă pe nevoia lui Romeo Dunca. Milionarul n-a avut argumente cu care să explice lipsa unei acțiuni în instanță a CJ Caraș împotriva ilegalității sale: ”Au fost făcute reclamații acolo. Poate că ei n-or fi considerat că trebuie, sau nu i-o fi interesat. Habar n-am de ce”.

România Curată a cerut un punct de vedere și  lui Sorin Frunzăverde (președintele CJ Caraș în intervalul de interes: 2009-2014). Acesta nu ne-a oferit nici un răspuns până la momentul publicării articolului.

cabana-plus-perete-munte

Apărătorii Sitului Natura 2000 Munții Țarcu, de partea dușmanului Romeo Dunca?

Asociația Altitudine, cea care a câștigat custodia sitului, ar fi putut demara o acțiune de contestare a cabanei ilegale ridicată de milionarul Romeo Dunca, însă n-a făcut-o, așa cum au recunoscut reprezentanții săi pentru România Curată. Una din explicații ar putea sta în apropierea dintre Romeo Dunca și liderul din acea perioadă al Asociației Altitudine, Octavian Topai.

În 2006-2007, ONG-istul a proiectat un hangar de elicopter pentru milionar, a încheiat în numele Asociației Altitudine un contract de prestări servicii pentru Dunca în valoare de 50.000 euro (în fapt un împrumut pentru cofinanțarea unui proiect european la care aplicaseră ONG-iștii). De asemenea, Dunca a declarat că ar fi sponsorizat inclusiv ”un teambuilding cu 70 de persoane organizat de Asociația Altitudine”. Membrii Asociației au explicat pentru România Curată că, într-adevăr, la începuturile proiectului schiabil au colaborat cu Romeo Dunca, care la acel moment ar fi încercat să le intre pe sub piele și să-i câștige ca aliați, fiindcă ei erau inițiatorii unui proiect de încadrare a Munților Țarcu și Semenic în categoria Parc Național. După anul 2010, când ONG-iștii au devenit custozi ai sitului Natura 2000 Munții Țarcu, curtoazia lui Dunca față de Asociația Altitudine a avut o explicație în interesul său de a-i convinge să includă proiectul schiabil în Planul de Management al ariei protejate.

Ulterior, când au ajuns custozi ai sitului Natura 2000, ONG-iștii de mediu s-au distanțat de Romeo Dunca, considerând cauzele lor incompatibile una cu alta. Mai mult, membrii ONG-ului de mediu au declarat că n-au avut habar în 2009 că Romeo Dunca plănuise să-și ridice o cabană ilegală, ci credeau că își face doar o construcție benignă din lemn.

România Curată deține însă dovezi că firma liderului de la acel moment al Asociației Altitudine, Tavi Topai, a vândut și instalat o fosă septică chiar la cabana ilegală a lui Romeo Dunca în vara anului 2009 și a asigurat chiar și mentenanța acesteia la câteva luni după ce clădirea a fost finalizată. Asta înseamnă că liderul Asociației Altitudine avusese toate premisele să constate că Romeo Dunca și-a construit o vilă cu betoane la cota 1600 într-o arie protejată sit Natura 2000. Aceeași variantă o susține și Dunca, care a declarat pentru România Curată că a cumpărat această fosă de la Green Solutions SRL, firma familiei ONG-istului de mediu, tocmai pentru a-i tempera elanul ecologist: ”Am zburat 500 de ore peste Muntele Mic și toată lumea a știut. Cum să nu știi când tu știi tot și să îmi spui că nu știi?…Cum puteau să spună că eu vreau să-mi fac doar o construcție de lemn, când pe stația de epurare am i-am dat mii de euro liderului asociației?…Topai știa că nu există nici o autorizație… Credeți că eu la poziția mea mi-aș fi putut permite să fac astfel de abuzuri dacă n-aș fi avut acceptul tacit al tuturor? Așa se făcea acolo ”.

Restul membrilor Asociației Altitudine n-au aflat decât mai târziu de relația de afaceri pe care liderul lor o avusese cu milionarul care a construit ilegal în aria protejată. Nu știm dacă acesta e motivul pentru care Asociația Altitudine, atunci când a câștigat custodia Sitului Natura 2000, a stat inertă și nu a făcut nici un demers legal ”dedicat demolării cabanei ilegale” din aria protejată.

Cert este că atunci când membrii ONG-ului de mediu au descoperit relația de afaceri a liderului lor cu Romeo Dunca, acesta a fost stingherit de situație. Ulterior, când PUZ-ul domeniului schiabil al milionarului a fost trimis la ”custodele ariei protejate” pentru avizare, Tavi Topai, în ciuda prieteniei anterioare cu Dunca, a dat aviz negativ alături de colegii lui.

Liderul Altitudini nu a fost singurul pe care Romeo Dunca a încercat să-l câștige de partea lui. Doru Domuță, un alt lider al ONG-ului de mediu, a declarat că milionarul a încercat să-l ispitească cu foloase materiale: ”Când noi am început să nu fim de acord cu schimbarea asta de proiect, a început să ne tenteze. De exemplu, pe mine m-a luat cu elicopterul, mi-a arătat ce vrea, unde vrea să facă și că o să-mi dea și mie lucrări de construcții dacă voi fi de acord. El ne-a tentat, dar el este un șpăguitor cunoscut. Știți scandalul cu Primăria Zăvoi. Eu știu tot ce făcea, că în perioada aia venea la noi la pensiune și ne zicea”. Romeo Dunca neagă acuzele lui Doru Domuță, declarând pentru România Curată că de fapt ONG-istul i-ar fi condiționat sprijinul pentru aprobarea proiectului schiabil, condiționându-l: ”Eu te ajut, dar tot ce se construiește aici, cu firma mea”.

Pe lângă metoda ”zăhărelul”, pentru a-și atinge scopul, Romeo Dunca a apelat și la ”bici”, conform lui Doru Domuțe: Când a trebuit să votăm în Consiliul Director al Asociației dacă suntem de acord cu PUZ-ul lui, Consiliul Științific a spus că va avea impact major și că va compromite definitiv zona asta protejată și toți membrii Consiliului Director al Asociației au votat împotrivă. Atunci ne-a amenințat cu procese pe fiecare dintre noi, amenințându-ne că ne cere daune de 11 milioane de euro dacă nu votăm proiectul lui. Ne-a trimis acasă prin avocat notificare că el pierde bani și că o să ne facă răspunzători. La faza asta 3 din 6 membri ai Consiliului Director s-au speriat și s-au retras”.

Milionarul a încercat să cucerească cu pârtiile și cabana, ”inima verde” e unei șefe din WWF

Romeo Dunca a declarat că inclusiv actualul Secretar de Stat din Ministerul Mediului, Erika Stanciu, ar fi știut de planul milionarului de realizare a proiectului ce includea cabana și pâriile de schi:  ”Am luat-o pe doamna Erika Stanciu, care acum e dușmanul meu, am pus-o în elicopter și am adus-o aici înainte să construiesc și i-am zis: «Doamna Erika, înțelegeți, ce vreți voi să faceți n-o să se poată face în România niciodată. N-o să puteți să anulați oamenii. N-aveți cum. Niciodată n-o să puteți să interziceți nimic. Haideți să mă ajutați să facem acest proiect, să dăm o alternativă de trai oamenilor din zonă și cu siguranță zona asta o să fie ferită de tot, pentru că o vor feri toți cei de aici, turiștii, cei care se vor îndrăgosti de locul ăsta». Am convins-o că natura face un troc, dă ceva din ceea ce are și în schimb obține protecția celui care are puterea să o distrugă. Asta trebuie să facem aici… Eu înțelegerea am avut-o cu Erika Stanciu să fac această stațiune. A zis că-i ok, nu-i mare lucru”.

Ulterior, milionarul ne-a declarat că actuala secretară de stat s-ar fi răzgândit, devenind o oponentă a proiectului său: ”De ce nu mi-a spus lucrul ăsta de la început, când a fost la mine în elicopter? «Domnul Dunca, nu se poate. Sub nici o formă noi nu participăm». Eu agreez un opozant de opinie pe față, dar în momentul când ai zis: «Hai domne, renunțați la aia, faceți numai aia, rămâne numai aici, că e prea mult», atunci nu te mai înțeleg când vii prin spate și încerci să îmi pui bețe-n roate”.  ”.

Alin Ciula, unul din membrii ONG-ului de mediu, a fost prezent și el la dialogurile pricinuite de vizita pe munte cu elicopterul lui Romeo Dunca a actualei secretare de stat. Acesta localizează temporal vizita Erikăi Stanciu în mai 2009 (pe când aceasta era directoare în WWF), iar ca și conținut al discuțiilor, ne-a declarat că Dunca nu le-a comunicat niciodată celor prezenți intenția lui de a construi o vilă din betoane, fără autorizații: ”În urma discuției cu Erika, ea și Doru și Tavi i-au repetat «Trebuie să faci studiul dacă vrei proiectul»… «Acolo, hai să zicem, dacă studiile-s OK, poate că mai merg pârtii, dar mai mici, așa, nu pe toată creasta, dar să-l lăsăm să facă studiile ca să vedem concluziile lor»….cât despre cabană, «Fă una care să nu aibă impact în zonă. Să fie una de lemn. Dacă e light, câtă vreme n-afectează decât pe pajiște cu o amprentă la sol mică și ai acte legale pe ea, nu putem noi să comentăm». El ne zicea că vrea să-și facă cabana lângă stâna de la poala pădurii, ca un observator de vânătoare, discretă, nicidecum din betoane și nicidecum în amplasamentul ales de el”.

Doru Domuțe, membru în conducerea Asociației Altitudine, rememorează și el momentul: ”A luat-o o dată pe Erika Stanciu cu elicopterul și cu încă vreo doi membri de la Asociația Altitudine. De la mine de la pensiune au plecat și Dunca a spus că vrea să-și facă o cabană pe munte și să ne arate unde vrea să și-o facă ca să fim de acord. I-a arătat Erikăi Stanciu unde, era în zona de protecție maximă și Erika i-a spus să nu facă acolo cabană, deoarece compromite zona. Am fost toți acolo și am auzit.Și el acolo și-a făcut-o”.

Dunca a declarat și că la câțiva ani distanță, actualul Secretar de Stat de la Ministerul Mediului, i-ar fi solicitat milionarului o sponsorizare: ”Erika Stanciu m-a sunat și mi-a spus că vrea să discute cu mine, ea știa că eu mă lupt să fac acel PUZ acolo. Ea știa că sunt un timp potent și am bani. Chiar faptul că a mers cu mine cu elicopterul și că vroiam să dezvolt acest proiect. Ea știa lucrul ăsta. M-a sunat, ea mi-a spus unde este, m-am dus, am aterizat cu elicopterul la aeroport la Satu Mare, am luat un taxi, m-am dus la adresa indicată, m-am pus la masă. Scurt a fost: Domnu Dunca, nu vreți să? Dumneavoastră sunteți foarte puternic. Acest proiect costă o grămadă de bani. Nu vreți mai bine ca cu o parte din acești bani să ajutați fundația noastră ca noi să facem  proiect să ajutați fundația noastră să facem acolo nu știu ce cu natura, să nu mai circule nimeni… Puteți și dumneavoastră să sponsorizați cu 3-4-500.000 de euro”. Dunca sugerează că refuzul de a o ajuta pe Erika Stanciu stă la baza atitudinii ei ostile față de proiectul său faraonic din aria protejată: ”Eu am contract de milioane de euro semnat de ani de zile cu o firmă turcească pentru dezvoltarea asta și știți că mă întorc la Mediu și mă chinuie pentru tot felul de lucruri pe care le-am discutat și le-am explicat și le-am prezentat de zece ori. Pentru că Erika Stanciu este acum ministru secretar de stat și ea fiindcă mă are la mână de atunci când m-a chemat și mi-a cerut bani s-o ajut în demersul ei de-a face totul virgin”.

cabana-vedere-vara

Erika Stanciu: ”Este extrem de ușor la noi să se arunce cu noroi în oameni”

Secretarul de Stat Erika Stanciu a declarat pentru România Curată referitor la acuzele aduse de milionarul Romeo Dunca: ”Nu am solicitat niciodată, nimănui, sponsorizare pentru nici unul din ONG-urile pentru care am lucrat. Cu atât mai puțin domnului Dunca, ale cărui intenții de investiții ilegale le-am contestat și am ajutat la împiedicarea realizării intențiilor sale de a distruge zonele de sălbăticie din Munții Țarcu. La întâlnirea de la Satu Mare, cerută de dânsul, vroia să mă convingă că investițiile sale nu distrug sălbăticia. Nu a fost vorba de nici o sumă de bani la nici una din discuțiile avute cu dânsul. Mizeria cu care încearcă să arunce în mine confirmă furia lui pentru zădărnicirea planurilor din Țarcu. Mă bucur că am contribuit, alături de cei de la Asociația Altitudine la zădărnicirea lor. Nici nu pot califica asemenea indivizi ca și acest Dunca. Încearcă să-l întineze și pe Tavi???!!!! nu pot spune că l-am cunoscut foarte bine pe Tavi, dar știu că a luptat din tot sufletul pentru Țarcu și nu cred că s-a coborât vreodată la nivelul lui Dunca. Că a încercat și el și eu sau alții să îl convingem omenește, cu argumente, pe Dunca să renunțe la investiții în Țarcu, este perfect adevărat. Da, am fost cu elicopterul dânsului o dată. Deplasarea cu elicopterul s-a făcut la prima întâlnire cu dl Dunca, atunci când încerca să pună proiectele sale în lumină favorabilă. Nu am planificat și nu aveam timp să urc la zona cu proiectul, așa că s-a oferit să ne ducă cu elicopterul, ca să discutăm la fața locului. Nu «m-a plimbat», nu am fost în interesul meu sau de plăcerea mea cu elicopterul. Prefer să bat munții la picior. Dar la prima discuție speram foarte tare să reușim să îl convingem să ajute la menținerea sălbăticiei, nu la distrugerea ei. Și am considerat că este un om cu bune intenții, care ține la muntele acela. Nu aveam nici un motiv să refuz deplasarea rapidă. Constat cu amărăciune că este extrem de ușor la noi să se arunce cu noroi în oameni”.

Referitor la sponsorizarea de 500.000 euro presupus cerută de actualul Secretar de Stat și presupus urmată de acțiuni de răzbunare, nu există o altă sursă decât propriile declarații ale milionarului (România Curată l-a întrebat de 4 ori dacă-și asumă ceea ce declară și Dunca a confirmat). Ce se știe e că Erika Stanciu s-a opus în timpul consultărilor publice proiectului schiabil din aria protejată. Asta creează premisele percepției ei într-o manieră cu puternică încărcătură subiectivă negativă, de către milionarul frânat de ecologiști în elanul său investițional.

În plus, o posibilă cheie de interpretare a ”atacului” la adresa Secretarei de Stat din Ministerul Mediului care-l incomodează, poate sta chiar în ”profilul” lui Romeo Dunca. Acesta, deși nu se consideră ”un prăduitor”, nu se sfiește să elimine din calea lui obstacolele omenești. De pildă pentru a-i câștiga de partea lui pe ONG-iștii de la Asociația Altitudine, s-a apropiat de ei cu diverse ”tentații”, iar pentru a scăpa de primarul care-i pusese bețe în roate proiectului, i-a oferit o mită (cu organizare de fragrant doar la cea de-a doua tranșă).

Atuurile proiectului turistic al lui Dunca

Paradigma lui Romeo Dunca de a îmbina turismul cu protecția sitului Natura 2000, vine cu numeroase argumente în favoarea sa. Pe de o parte sunt avantajele naturale: ”Ești foarte aproape de Retezat, ai înălțime, ai remanența zăpezii foarte mare. Acești munți sunt prima barieră înaltă în fața Câmpiei Panoniei, motiv pentru care Semenicul e una din zonele cu zăpada cea mai multă”. Pe de altă parte, județul Caraș Severin e unul din cele mai sărace din România, care se baza în trecut pe industriile minieritului și siderurgiei, acum moarte. Totodată Carașul este și unul din cele mai împădurite județe ale României și are ariile protejate cele mai întinse, ceea ce înseamnă numeroase restricții la tăiere. Consecința primă e că practic comunitățile nu se pot bucura pe de-a-ntregul de darurile cu care Dumnezeu a blagoslovit aceste meleaguri. Și atunci, planul de a realiza o stațiune montană cu pârtii la standarde occidentale, ar fi o binevenită gură de oxigen pentru economia zonei. Totodată Dunca argumentează că explozia turismului cu toate consecințele pozitive ce decurg din ea (scăderea șomajului, creșterea valorii imobiliarelor, impozitele și taxele de pe urma activităților turistice), ar reprezenta o supapă pentru eliberarea acestei presiuni antropice și omul nu va mai fi tentat să rănească natura în alte feluri, cum sunt de pildă defrișările ilegale. Inclusiv unul din directorii APM Caraș Severin, cei care trebuie să dea în curând (cel mai probabil în ultima săptămână din octombrie) un verdict proiectului schiabil al lui Dunca, a declarat pentru România Curată că ”Era un proiect bun. Mi-ar fi plăcut să se realizeze”.

Muntii Tarcu

Minusurile proiectului turistic al lui Dunca

 Reprezentanții Asociației Altitudine, cei care au avut în custodie situl Natura 2000 Munții Țarcu între 2010-2013, consideră că studiul de impact comandat de milionar are lacune și nu răspunde la câteva întrebări fundamentale, cum e de pildă modul în care pârtiile de schi vor afecta specii prioritare. Explică  Alin Ciulă: ”Al doilea studiu prezentat de el direct în instanță  nu cuprinde habitatul prioritar. Chiar dacă nu cuprinde habitatul prioritar 6320* – Pajisti de Nardus, bogate în specii, acolo pe teren există specia prioritară Campanula serrata – un clopoțel care crește peste tot pe amplasamentul proiectului (dar cu o densitate mică). Arealul constituie parte din habitatul specific pentru carnivore mari lup, urs și râs. De asemenea, astea sunt specii prioritare. Această observație a fost depusă de noi ca și argumentație în instanță. Când e vorba de impact, directiva Habitate transpusă prin OUG 57/2007 nu face diferența între habitat prioritar sau specie prioritară, iar pentru situațiile în care s-ar afecta vreuna dintre ele nu se dau aprobări decât în cazuri excepționale (sănătate sau siguranță publică), sau cerând punctul de vedere al Comisiei Europene”.

Dunca argumentează că opoziția custozilor ariei protejate și a autorităților de mediu e una nejustificată, deoarece impactul proiectului său turistic asupra mediului e minuscul: ”Amână cât mai mult luarea unei decizii. Ultima oară mi-au trimis niște acte în care mă întreabă cum o să treacă lupul peste porțiunea defrișată ca să facă loc pârtiei, deși studiul de impact depus de noi răspunde la această problemă. La fel e și cu ursul. Ce să caute pe golul alpin ursul, iarna când hibernează? Eu afectez cu toate construcțiile 1,14 ha de suprafață din totalul sitului de 56.000 ha, pentru că interacțiunea mea cu pajiștea e doar unde pun stâlpii. Mai mult, eu o să bat zăpada cu Ratrak-ul. Din toată documentația existentă la nivel mondial, un ratrak care are 7 tone când trece peste zăpadă, presiunea pe care o exercită asupra solului e de 25 de ori mai mică decât a unei oi.  Și oricum iarna solul e în hibernare și n-are vegetație pe care să o distrugem”.

ONG-istul de mediu Alin Ciula consideră însă că un argument esențial, dincolo de limitările legii, care-i una imperfectă, e că odată realizate pârtiile de schi, ele, prin puhoiul de turiști care va năvăli pe munți, vor duce la o antropizare accentuată și ireversibilă a munților Țarcu, care va compromite ideea de sălbăticie, specifică unei arii protejate.

Însă cel mai mare ”minus” al proiectului ”prietenos cu mediul” al lui Romeo Dunca este el însuși. Deși proiectarea pârtiilor a fost făcută de cea mai bună firme de proiectare a stațiunilor montane la nivel mondial, deși studiul de impact al proiectului schiabil a fost realizat cu sume imense de unii dintre cei mai titrați profesioniști în protecția mediului, deși estetica cabanei este una ”perfect integrată în peisaj”, el a demonstrat prin metoda aleasă ca să-și atingă scopurile, că pentru el a încălca legea într-o arie protejată nu e un inconvenient, atâta timp cât își atinge scopurile. Cabana ilegală, această greșeală minusculă, cu o amprentă la sol de doar ”130 mp” dintr-un total de 56.000 hectare, îl costă pe Romeo Dunca credibilitatea. El este un milionar energic, isteț, dar nefrecventabil. Și mai mult ca oricând, atunci când pui la cale o investiție fără precedent pentru o arie protejată, mai important decât orice e să fii frecventabil în cercurile decizionale de la nivel statal. Pentru că astfel de decizii nu se iau jos, la nivel de primari corupți. La 9 ani de la demararea proiectului, Romeo Dunca a rămas un incurabil optimist: ”Eu dacă m-aș fi născut în altă țară, guvernul respectiv ar fi dat pentru mine 10 milioane de euro, ca să mă aibă Proiectul ăsta-l voi face. Nu pot fi oprit. N-am nimic în viața mea ce am dorit să fac și să nu fi făcut. Sunt dispus inclusiv să cedez statului român proiectul meu, cu condiția să-l facă. Dacă statul îmi face acest proiect, cabana o dărâm sau o donez statului să facă din ea muzeu”.

Nu se știe încă care va fi destinul cabanei ilegale a lui Romeo Dunca din ”Situl Natura 2000-Munții Țarcu”. ONG-istul de mediu Alin Ciula spune că: ”Deocamdată cabana e încă în picioare. Trist ar fi dacă i-ar dărâma-o. Până la urmă s-ar face dreptate dacă i-ar dărâma-o, dar tot ar fi trist, că na, cabana e foarte frumoasă. Și mie-mi place. Ar fi perfect dacă am avea un stat puternic, așa cum zicea SOV, care i-ar confisca-o și i-ar da un șut în fund, ca să se-nvețe minte și el și alții să mai facă în arii protejate. Și să amenajeze acolo o cabană turistică sau de cercetare”. 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  

 


Recomandări

38 thoughts on “Dezvăluiri: Cum să-ți construiești o vilă, fără autorizație, pe vârful muntelui și statul să nu aibă ce-ți face. Povestea incredibilă a ”Cabanei fără preț” a miliardarului Dunca

  1. Romeo

    Desigur, confiscarea si darea in folosinta pentru cine se va hotari ca-i mai bine .

    Reply
  2. T. R.

    De ce credeți că trebuie căutată neapărat prezența unei specii prioritare sau unui habitat prioritar pentru a interzice fanteziile unor băieți cu bani ?
    Priviți a 4-a fotografie de sus: în ce parte de Europă civilizată s-ar da autorizație de construcție într-un asemenea cadru natural ? (Și într-un sit Natura 2000, care-ar trebui de fapt să fie parc național!) Cât timp mai trebuie să treacă pentru a înțelege că în România bogăția cea mare a ariilor protejate este că NU AVEM astfel de căsoaie în sânul naturii? (integrate în peisaj ?!?! poate în cel socio-economic de scrânteală neoliberal-orientală!).
    Alții consideră naturalitatea, capitalul natural, judecă la nivel de peisaj, noi ne uităm ca jandarmii cu legea în mână după specii prioritare, să vedem dacă facem sau nu proces verbal !!!
    Iar raționamentele d-ui Dunca sunt ilare pe alocuri. Oare dac-ar fi oncolog, i-ar spune unui pacient să stea liniștit după ce i-ar fi descoperit o tumoră doar pe 0,1 % din suprafața corpului sau în doar 2 % din masa pancreasului ? După dl. Dunca, cu cât o țară ar fi mai bogată cu atât mai multe hoteluri și restaurante de 5 stele ar trebui să aibă pe vârfurile munților, în peisaje mirifice unde cetățeni respectabili să ajungă cu elicopterul (un mijloc ecologic de transport, din moment ce are nevoie de aterizare / decolare de o amprentă la sol foarte mică). Și trebuie într-adevăr piste de ski în toți munții, din moment ce-au fost valorificate toate oportunitățile de dezvoltare la câmpie ! Unde ciobanii au vândut de mult oile și păzesc turme de ratrak-uri, din dragoste de sol ! Care sol, în trecere fie zis, nu hibernează. (Nici ursul nu hibernează propriu-zis.) Mintea hibernează: ultima hibernare, începută în 1945 și terminată (?) în 1990 a făcut posibilă apariția unor flori rare ca dl. Dunca.

    Reply
  3. Laura

    Nu ştiam de problemele din Munții Țarcul. Am citit cu mult interes articolul, indignată de toate ilegalitățile petrecute acolo dar şi față de greşelile de scriere/redactare.

    Reply
    • autorul

      Laura, te rog mult, fiindcă ai această atenție distributivă care-ți permite în paralel să deguști un caz de corupție și o mostră de text agramat, să mă ajuți punctând respectivele greșeli. Fii drăguță și dă-mi o mână de ajutor.

      Autorul

      Reply
      • Monica

        E foarte bine ca a facut asa ceva. Il felicit. Acum vin cei cu aberatia ca trebuie daramata, dupa ce ca ei insisi nu sunt in stare sa contruiasca nimic util in viata. Nu trebuie daramata, trebuie sa ramana asa cum e si a cui e. Sa nu ne mai cramponam de niste hartii fara valoare. Eventual i se poate cere chirie pe teren daca nu-i apartine.

        Reply
        • Alex

          bine punctat!
          esti un reprezentant valabil al problemelor din Romania. ce ne trebuie noua legi cand fiecare ar trebui sa faca cum vrea functie de puterea financiara pe care o are?!

          Felicitari pentru ignoranta monumentala

          Reply
  4. Andrei

    De apreciat sinceritatea si dispozitia de a comunica cu jurnalistii a lui Dunca. Practic s-a auto-invinovatit pentru mai multe cazuri de coruptie, plus ca vorbeste de alte tentative de corupere din partea altora.
    Ce baiat bun e el. Si-a facut o cabanuta sa fie singur si sa-si incarce ciobanii telefoanele. Ma duc sa-mi fac si eu una langa a lui.

    Reply
  5. Dyoniss

    Arhitectul Octavian Radu Topai a decedat în 2014 în Munţii Făgăraş în condiții misterioase.

    Reply
  6. ovidiu pop

    Daca fura lemnul din jumatate Romania ii se oferea medalii si diplome. S-a facut ca la noi in Romanica. Primarul a zis DA si omul s-a bazat pe un cuvant. Primarul nu stie legea ? N-o fi Dunca usa de altar ,dar viziune are. Turism 100% ,ca moare Carasul de “foame” Nu locuri de munca,nimica.

    Reply
    • Scorillo

      Ultima pădure virgină a Europei in Tarcu-Retezat-Godeanu

      Peisajul Forestier Intact a fost descoperit de cercetători în 2006 și confirmat de un nou studiu știintific realizat de ICAS pentru Ministerul Mediului în anul 2007. Guvernul României a ignorat acest studiu care a inclus și un set de recomandări pentru protejarea prin lege a acestui tezaur național și European. PFI a fost confirmat și de studiul publicat de Agent Green în “Ocrotirea Naturii”, revista Academiei Române în mai 2011.

      “Conform criteriilor științifice, un PFI măsoară cel puțin 50.000 ha de sălbăticie și are lățimea de cel puțin 10 km. În zona de climă temperată a Europei nu mai există nici unul. PFI Retezat măsura 101.000 hectare în anul 2006. De atunci a fost sistematic ciopârțit. Nu înseamnă ca Retezatul este complet distrus. Înseamnă ca mai păstrează încă zone naturale valoroase, chiar și păduri virgine, dar că acestea nu mai au continuitate, fiind întrerupte de exploatări forestiere și construcții de infrastructură”, a adaugat Păun.

      Chiar dacă PFI a fost pierdut, mai există încă în România în total 218.000 hectare de păduri virgine. Cele mai mari abia dacă depășesc cu puțin suprafața de 5.000 de hectare și se află în munții Semenic,Tarcu, Godeanu și Vîlcan. Doar aproximativ 20% sunt bine protejate prin lege. 80% sunt în pericol de dispariție, deoarece exploatările forestiere sunt mult mai agresive de când firmele de exploatare și procesare a lemnului au luat la cunoștință harta cu pădurile virgine identificate prin studiul Veen Ecology, publicat în anul 2005.

      Reply
  7. mariusmioc

    Principala problemă e că ai nevoie de autorizație ca să construiești pe pămîntul tău. Toată legislația asta cu PUZ-uri și PUG-uri e o aberație, mai ales pentru zonele rurale.

    Reply
  8. A.O.

    Dar ca vara exista in continuare tourism deoarece altfel raman oameni fara munca, nu mentioneaza nimeni?

    Reply
  9. Florin

    Asta cu PUZ si PUG este o aberatie nu numai in rural ci si la oras, ca sa iti pui o firma afara pe casa ta ai nevoie de proiect intocmit de arhitect si autorizatie de la consiliul local. Sa ii impusti pe toti nu alta.

    Reply
  10. S.Dan

    Orice contructie fara autorizatie se DEMOLEAZA ! Asta patesc deja toti care construiesc fara autorizatie, mai ales in zone interzise. Ce este greu sa punem legea in aplicare, lege care se aplica foarte repede in alte zone ? Este deci clar ca prefectul zonei este un corupt impreuna cu primarul si trebuiesc arestati pe loc !

    Reply
    • Harald

      OK, să presupunem că te duci acolo cu utilaje ca să o demolezi. Cam cât afectezi mediul dacă faci asta? Nu crezi că tocmai lăsarea cabanei în starea actuală e cea mai bună soluție pentru mediu, din punctul în care lucrurile se află deja astăzi? Într-adevăr, nimeni n-ar trebui să construiască fără autorizație, dar date fiind circumstanțele, asta e o non-problemă. N-o să apară acolo 10 cabane, tocmai datorită efortului uriaș necesar pentru așa ceva.

      E OK să existe arii protejate, dar a te duce cu kilometri întregi cu zeci de utilaje în arii protejate ca să generezi mii de tone de moloz demolând o cabană e demențial.

      Reply
  11. tarcu

    Cazul cabanei construita ilegal este prezentat aici: http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cabana-ilegala-dunca-de-pe-brusturu

    Dl Dunca nu tine seama de lege considerand ca poate face ce vrea si unde vrea, ca dovada si in 2014 a intrat cu buldozerul ilegal niveland 1ha de teren pe Muntele Mic, langa locul unde construieste o instalatie de telescaun:
    http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/lucrari-ilegale-dunca-pe-muntele-mic

    Proiectul Nedeia a fost respins de catre Consiliul Stiintific al Sitului Natura 2000 Muntii Tarcu in 2012, dar dl. Dunca il vrea neaparat realizat deoarece crede ca prin proiect ar putea sa-si legitimeze cabana ridicata ilegal. Ulterior a si actionat in instanta pentru fortarea primirii avizului, insa dupa ce Tribunalul Caras-Severin i-a dat castig de cauza in prima instanta (inchizand ochii la incalcarea legii), Curtea de Apel Timisoara a readus lucrurile pe fagasul normal. Detalii despre caz aici:
    http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/puz-domeniu-schiabil-nedeia
    In prezent, Dl. Dunca cere din nou aviz catre APM Caras-Severin pentru acelasi proiect, cu aceleasi ilegalitati si bube ca si cel precedent… bineinteles ca biologii mercenari care i-au facut studiile constata ca nu va fi nici un impact acolo. Si ar fi cazul sa numim acesti biologi care pot afirma ca o suprafata de 2×8 km acoperita de partii nu are impact asupra biodiversitatii dintr-o zona salbatica:
    SC WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING SRL HUNEDOARA
    Colectiv de elaborare: Biolog Calin Hodor
    Dr. biolog Cosmin Manci
    Dr. biolog Oana Danci
    Dr. inginer Dan Traian Ionescu
    Dr. biolog Mircea Gogu-Bogdan
    SC EPMC CONSULTING CLUJ-NAPOCA
    Colectiv de elaborare: Lector dr. Ana-Maria Corpade
    Cercetator de mediu Claudia Ionescu
    Director Cristina Corpodean

    Reply
  12. János Márk-Nagy

    Eu totuși cred că ar putea fi desființată acea construcție. Bănuiesc că a fost amendat pe baza Legii construcțiilor si nu pe baza Legii mediului. În Legea mediului (OUG 195/2005) este prevăzut:
    ART. 94
    (1) Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop:
    i) suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului “poluatorul plăteşte”;
    Autoritățile trebuie ”doar” să constate prejudiciul și să solicite restabilirea situației inițiale, inclusiv prin acțiune în instanță.

    Dacă totuși nu se dorește demolarea, se poate institui zonă cu interdicție de zbor deasupra Țarcului, plus există interdicție de circulație cu vehicule motorizate în arii protejate. Deci, practic nu ar avea cum să folosească acel imobil, numai dacă s-ar duce pe jos, cu bița sau călare.

    Reply
  13. Norbert

    Trebuie demolată şi totul dus înapoi la vale pe seama proprietarului. Altfel şi-o ia înapoi la prima ocazie, cel târziu la următorul guvern corupt. Numa aşa se descurajează cazuri similare. Dărâmi 2-3, dar nu se mai construiesc 100.

    Reply
  14. dns

    are un “Liviu Mihaiu” autohton al carui/carei rol este sa-i transpuna administrativ si legal toate fanteziile

    Reply
  15. prislea

    Lasati ma omu’ sa faca partii de ski si statiuni sa avem unde merge ca si asa is vai s-amar toate.
    Baba arde si tara se piaptana, cam asa e. Sunt probleme mult mai grave peste tot, pe voi va roade ca Dunca vrea sa faca ceva si sa ramana ceva in urma lui. Face altcineva? Face statul ceva? NImeni nu face nimic. Cine vrea sa faca ceva in tzara asta, i se da in cap si i se cer zece mii de spagi. Nu-i primul caz.

    Reply
    • Monica

      Ca unii au ras padurile din arii protejate nu se vede, ca ungurii au obtinut prin retrocedare Parcul Retezat iar nu se vede, dar cand un om face un lucru bun si util si frumos trebuie bagat la inchisoare si daramat tot. Pai la ce sa protejam aria, ca sa ce? Nu mai bine facem acolo o mica statiune, poate mai vin si alti turisti si uite asa devenim si noi o tara turistitica, nu?

      Reply
      • Andrei

        M-am saturat de “turisti” in muntii Romaniei. Oriunde se poate ajunge cu masina, e plin de gratargii, gunoaie, muzica tare. Mereu se cauta refugii virgine pe care sa le transforme in gropi de gunoi. Imi doresc cat mai putina infrastructura in zonele montane. Nu mai vreau telescaune, partii de schi, pensiuni roz, mov, balustrade de inox, muscate la geam, tomberoane in varf de munte.

        Reply
  16. Scorillo

    Sunt 2 aspecte aici.Cabana si proiectele de partii de ski.Doua fatete ale aceleiasi personalitati.Sa le lamurim putin:
    1.Cabana(inteleg ca e de fapt o vila de lux) construita in golul alpin,pe un teren care nu-i apartine,fara nici una din aprobarile pe care orice roman ar trebui sa le aibe pentru a face o casa.Ca tiganii care-si fac palate fara nici o aprobare.Pai daca oricare din noi si-ar face o cabanuta unde-l taie capul,oare ce ar pati ? Si cum de nu a patit nimic pana acum,la 7 ani de cand a fost construita ? 7 ani !!! Poate pentru ca e baiat bun si-i ajuta pe bietii functionari de stat cu cate o spaguta la nevoie ? Ca si pe bietii ciobani cu priza pt.incarcat telefoane…
    Cum de toti care iau spaga de la el ajung la mititica,iar el ,spaguitorul nu pateste nimic ? Cat de sus duce mirosul de spaga ? Se zvonea intr-o vreme ca insasi diva Lenuta lui Basescu se bucura de privelistile acesibile din vila lui Dunca.
    2.Proiectele de partii.Stiu ca initial partiile trebuiau construite pe Muntele Mic,ceea ce ar fi fost intr-adevar benefic comunitatii locale pentru ca s-ar fi creat premisele unei statiuni clasice de ski cu partiile la 1800m si cazarea mult mai jos, in Poiana Marului la 600-700m.Un dipol de dezvoltare turistica perfect care nu ar fi afectat zonele virgine din Tarcu/Godeanu,atat de valoroase si chiar unice in Europa.Avem acolo cel mai intins peisaj forestier intact din Europa ! Doar ca pe Dunca l-a apucat megalomania si Muntele Mic e prea”mic”.Vrea neaparat in Tarcu.Asa vrea muschii lui ! Insa acolo s-a instituit o zona de protectie,ca sa mai apuce si nepotii nostrii sa vada natura neafectata. Pentru a ajunge la baza acelui munte trebuie ca statul roman sa construiasca 6 km de drum nou prin munte si sa modernizeze drumul Otelu Rosu -Poiana Marului(25 km),nereparat de cand s-a construit(30 ani !) Oameni buni,despre ce vorbim aici ??? Cand va face statul roman toate acestea de dragul proiectelor lui Dunca ? Gurile rele spun ca de fapt totul este o megaspeculatie imobiliara pentru care Dunca are nevoie de aprobari de partii de ski.Dunca a achizitionat sute de hectare de teren in Poiana Marului care ulterior au fost introduse un noul PUZ al localitatii.O miscare imobiliara clasica.
    Si uite asa totul s-a blocat.Dunca n-a facut nimic si nu a lasat nici pe altii sa faca ceva, reusind sa se puna rau cu toata lumea.Vorba ziaristului: e nefrecventabil…De fapt un spaguitor penal.
    In concluzie a fost lasat sa faca partii de ski legale in locatii benefice pentru comunitate ,posibile si credibile dar el insista sa faca partii ilegale in locatii unde impactul asupra zonei protejate va fi devastator, imposibile logistic(numai daca face transportul turistilor cu helicoperul !) si incredibile !
    O ultima remarca in legatura cu arhitectul Tavi Topai pe care l-am cunoscut personal.Cu toate ca a gresit cedand tentatiilor lui Dunca,in final a luat atitudinea corecta,rezistand presiunilor acestuia.Lui i se datoreaza in cea mai mare parte infiintarea parcului Natura2000 in Tarcu ceea ce echivaleaza practic cu salvarea zonei pana in acest moment.Odihneasca-se in pace !

    Reply
  17. Snow

    Obtinerea unei autorizatii de constructie in Romania e doar un proces birocratic prin care autoritatile ridica obstacole in calea investitorilor pe care ulterior sa le coboare daca primesc peschesuri. O trista realitate !
    Nu e nici o certitudine ca o vila autorizata e mai frumoasa si mai integrata in peisaj decat una neautorizata. Uneori e invers.
    In poze vila d-lui Dunca din Muntii Tarcu arata foarte bine ! E poate una din cele mai frumoase dintre sutele de astfel de constructii ridicate in munti. Adevaratele probleme pot fi: sunt gunoie si resturi de materiale de constructii pe vale, in jurul ei, ca la Susai sau in alte locuri cu staif ? Daca nu, e foarte bine ! Are o fosa functionala, care nu polueaza mediul ? Daca da, e deja in top 1%. Gunoiul produs e evacuat la groapa (cu spatele, elicopterul sau magarii ) ? Nu are urme de enduro in jur ? Proprietarul e prietenos cu turistii ?
    Majoritatea cabanelor din Muntii nostri sunt niste gropi de gunoaie, urate, nefunctionale, poluante. Nu fac decat sa urateasca si sa murdareasca natura. Statul nu pare deloc preocupat nici sa puna pe directie proprietarii, nici sa le subventioneze si sprijine activitatea (grea si neprofitabila). In schimb, e gata sa amendeze pe oricine ridica capul din multime.
    O problema din ce in ce mai mare in muntii nostri sunt ‘turistii’ calare pe ATV-uri, motociclete endure sau jeep-uri. Ii gasesti si la vf. Omu, si pe potecile din Piatra Mare si in Tarcu. Lasa in urma ravene oribile pe pajistile alpine, fum de benzina, ulei si zgomot. Rani pe care natura nu le poate repara in zeci de ani ! Statul ar trebui sa interzica cu desavarsire astfel de agresiuni asupra muntelui si sa ia masuri drastice impotriva celor ce le practica.
    Un investitor pasionat si cu viziune vrea sa faca o statiune de schi de nivel mondial in Romania. (nu avem inca asa o statiune in tara!) E om de munte si e Roman. Ne legam de orice rahaturi sa-i punem piedici si sa-i cerem spagi in timp ce taiem padurile din toata tara fara nici o opreliste si secam raurile de munte cu sprijin politic la cel mai inalt nivel. Nu cred ca se poate compara impactul ecologic al investitie d-lui Dunca cu dezastrul ecologic din judetul Arges de exemplu unde rauri de munte au fost distruse de microhidrocentrale si munti intregi au padurile rase. Nu mai vorbesc de locuri de munca, taxe la bugetul de stat etc

    Reply
  18. vasilache

    cel mai bine ar fi ca toti cei care merg in ture prin zona sa intre frumusel in cabasa si sa o foloseasca. daca tot e deschisa usa, de ce nu? chiar daca trebuie sa o vada in chiloti pe nevasta omului. n-aveti grija, ca omul asta nu vrea sa construiasca vreo statiune de schi, isi gadila el orgoliul si-si organizeaza party-uri de heliski, n-are el nevoie de alta bataie de cap.

    Reply
  19. Marius Skolka

    Cam mult scris pentru un caz ca lumina zilei: individul in cauza – indiferent cati euro are in cont, cate tir-uri si cate elicoptere are in flota si la cate raliuri sau cuceriri “alpinistice” are la activ – este un infractor. Cu acte in regula, fara nici un dubiu, si culmea, mai si recunoaste. Ceilalti, intra la favorizarea infractorului. iar sulfinele, rovanele si gratzielele care s-au succedat cu gratie politica pe la ministerul mediului – hai sa fim seriosi…..Chiar isi inchipuie cineva ca ar lua atitudine?
    Si, nu e singurul – exista alte personaje de acelasi calibru care au acaparat suprafete in Delta Dunarii sau in arii protejate din alte zone, ba chiar “sfanta biserica” ridica “obiective de cult” prin arii protejate fara acte.
    Cam asta e tara in care traim, si in care politicienii incearca sa ne convinga de marea lor competenta multilaterala.

    Reply
  20. Nicolae Pop

    Confiscarea si condamnarea la inchisoare pentru cei doi parteneri de afacere :primarul si asa zisul om de afaceri.

    Reply
  21. Calin Dejeu

    Chiar nu este nimic de discutat aici. Cabana a fost construita ilegal si trebuie demolata. Problema este ca noi nu avem stat de drept si ca autoritatile, nu pe cazuri izolate ci in mod constant si pregnant, fac totul pentru ca Directiva Habitate sa nu fie respectata. Pentru ca avem niste autoritati cu mentalitate de secol 19, care sub nicio forma nu vor sa asimileze conceptul de patrimoniu natural. S-au trezit cu o legislatie venita din afara, pe care o detesta pentru ca le incurca afacerile murdare. Si nu cred ca demolarea are un impact mai mare decat mentinerea constructiei. Demolarea are un impact pe termen scurt iar mentinerea pe termen nelimitat. Se pot duce utilaje cu elicopterul si se poate demola. Daca autoritatile nu-s in stare sa-l oblige pe cel care a infipt acea ”bucata de poluare”, ca nu stiu cum s-o numesc altfel, in inima naturii, atunci pot sa plateasca de la bugetul statului, care oricum este excedentar, din moment ce din el se finanteaza masiv distrugerea ariilor protejate, pe multiple cai.

    Reply
  22. Edi

    Dunca le-a promis procent astora de la Altitudine. Ei se opun proiectului dar la inceput au fost mana in mana. Vezi firmele lui Topai si Doru Domuta.
    Altitudine au mai luat bani si de la alti oameni de afaceri cu vile in Poiana Marului (vezi directorul de la Novatim), si altii cu pensiuni de pe acolo. Bani cheltuiti bineinteles pe excursii personale nicidecum pe mediu!
    E usor sa arati cu degetul spre Dunca dar nici Altitudine nu-s usa de biserica tot pt bani stateau ai ei pana au pus umarul toti si le-au anulat contractul de custode.

    Reply
    • Doru Domuta

      Dunca a promis sa sponsorizeze managementul ariei protejate daca i se aproba proiectele, nu pe “astia de la Altitudine ” ! Acest lucru s-a specificat chiar in contractul lui Dunca de asociere in participatiune cu Primaria Zavoi ! Insa Dunca nu a respectat datele initiale ale proiectului schimband amplasamentul.In noua locatie nu se poate da legal un aviz favorabil.Simplu ! Proiectul trebuie realizat pe amplasamentul initial din Muntele Mic.Toata lumea ar avea numai de castigat.
      ONG-urile se finanteaza din sponsorizari.Da,dl.Cordea,proprietarul Novatim este un iubitor al naturii si a sponsorizat si el.Si multi altii.
      Iar Doru Domuta nu a facut decat sa-i gazduiasca de nenumarate ori pe toti(inclusiv pe Dunca).Doru Domuta a sustinut financiar ONG-ul Altitudine ani de zile,a finantat studiile care au stat la baza diverselor documentatiilor necesare,a gazduit echipa care a facut celebrul film despre Carpati “Wild Carpathia”,gazduieste an de an taberele de instruire a copiilor “Ranger Junior” si finanteaza participarea echipei romanesti la Tabara anuala europeana “Europarc”.In urma succesului juniorilor nostrii,am primit oferta de a organiza in Romania “Europarc 2017”.Doru Domuta impreuna cu Altitudine a organizat nenumarate actiuni de salubrizare a Poienii Marului,competitii de mountainbike,tabere tematice,trasee tematice,etc.
      Doru Domuta nu a avut nici un fel de raport comercial,de nici o natura ,cu Dunca.Niciunul ! 0 !
      Iar tu “EDI”-vad ca nu ai curajul sa te semnezi pe numele tau real-esti doar un mincinos abject,un calomniator las.

      Reply
  23. Gabi Dupu

    Duncă este un om de afaceri care ar putea trăi oriunde in lume,toată viața,fără griji. Dar a vrut să facă ceva pentru oamenii şi țara lui. Păcat că aceştia din urmă trăiesc incă intr-o perioadă istorică in care munca, seriozitatea, curajul şi onoarea sunt cuvinte doar, ci nu epitete sau valori. Nu mă miră că nu a reuşit decat să ridice ilegal o cabană. Într-o țară cu o conducere serioasă ar fi fost deja realizat proiectul său, cu beneficii reale pentru intreaga societate. Mi-aduc aminte cu mâhnire câte zeci de ani au trebuit pentru construcția unui tunel de 100 metri in Cheile Bicazului. Totodată observ câți km de autostradă reuşeşte țara asta să construiască. Dar , cu toată jena,mila,repulsia şi mânia față de jigodiile care o conduc de 26 de ani, mă încăpățînez să muncesc şi să-mi onorez țara, aşa cum este ea, deşi aş putea să trăiesc fără griji oriunde in lume, la fel ca dl. Duncă. De aceea eu îl voi crede şi susține,chiar dacă nu-l cunosc, ci doar fiindcă cunosc sistemul românesc,autodistructiv.

    Reply
  24. John

    Ce vorbe mari, situri, arii protejate! Pentru cine? Pentru ciobamii cu oile care-s singurii rataciti prin zona? Ca doara de turisti nu poate fi vorba. S-a dus vremea turistului cu cortul in spate. Acum toata lumea face o plimbare de cateva ore cel mult si cauta un loc de odihna si distractie. Am skiat si m-am plimbat in toata Austria si nici prin gand nu mi-a trecut sa caut situri. Da ce sa mai zici, asta-i mentalitatea romanului frustrat, cum sa-l lasam pe nebunu ala sa faca o statiune de ski si noua sa nu ne pice nimic. Unde mai pui ca va adice beneficii zonei si nu o va duce cu el pe lumea cealalta!

    Reply
    • Andrei

      Fara arii protejate, da! Romanilor frustrati, nu stiti ce-i aia distractie! Sunteti invidiosi pentru ca sunteti saraci!

      Reply
  25. Pingback: Instanța cere demolarea cabanei construite ilegal de milionarul Romeo Dunca pe vîrf de munte, într-o arie protejată | România curată

  26. Pingback: Instanța cere demolarea cabanei construite ilegal de milionarul Romeo Dunca pe vîrf de munte, într-o arie protejată – Ziarul de Mediu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *