CNADR i-a chemat pe italienii care au construit autostrada Sibiu – Orăştie înapoi pe şantier. Și, totuși, de ce a plătit CNADNR lucrarea, dacă știa problemele?

La niciun an de la o inaugurare în pripă, autostrada Sibiu-Orăştie are probleme uriaşe. Pe tronsonul Cunţa-Sălişte, asfaltul s-a crăpat, pilonii viaductelor s-au fisurat, iar pământul a început să o ia la vale. Scandalul creat din cauza gravelor deficienţe constatate i-a făcut pe şefii CNADNR să recunoască faptul că ştiau de existenţa problemelor. Totuşi, asta nu i-a împiedicat să plătească lucrarea ca şi cum ar fi fost executată perfect. 99% din banii prevăzuţi în contract se lăfăie demult în conturile societăţii care şi-a bătut joc de autostradă. CNADNR se vede nevoită acum să îi cheme înapoi la muncă pe italieni.

Lotul 3 Cunţa – Sălişte al autostrăzii a fost câştigat la licitaţie de societatea Salini Impregilo, care a subcontractat lucrarea către alţi italieni, cei de la firma Collini.

În ciuda lucrărilor de mântuială, constructorul şi-a luat toţi banii

Slaba calitate a lucrărilor executate de constructor a fost constatată de specialiştii CNANDR în mai multe rânduri. Chiar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale susţine că au existat în jur de 300 de rapoarte de neconformitate emise de inginerii săi. Acestea au vizat, de-a lungul vremii, mai multe tipuri de nereguli, de la nerespectarea proiectului tehnic şi nerespectarea caietelor de sarcini, la calitatea materialelor şi execuţia necorespunzătoare a lucrărilor. Cu toate astea, antreprenorul italian şi-a primit deja 99,7% din banii prevăzuţi în contractul pentru acest proiect. Este vorba despre 604,8 milioane lei fără TVA (aprox. 134,4 milioane de euro). Acum însă, în interiorul perioadei de garanţie, până la sfârşitul lunii august, firma trebuie să se întoarcă şi că refacă, pe cheltuiala proprie, toate segmentele de autostradă care, după cum a constatat CNADNR, nu oferă siguranţă pentru şoferi.

Peste 300 de deficienţe de construcţie, observate de CNADNR

Calitatea slabă a lucrărilor şi deficienţele apărute nu a fost niciodată o surpriză pentru CNADNR, însă compania abia acum face publice toate aceste vicii. Chiar din constatările companiei (dintr-un comunicat de presă publicat pe propriul site în ultimele zile) rezultă, de exemplu, că italienii de la Salini Impregilo SpA, care au făcut lucrările pe acest Sector 3 din autostrada Orăştie – Sibiu, au cam fost „certaţi cu geologia”, ignorând de-a lungul vremii chiar şi concluziile propriilor studii. Mai precis, ei au avut de executat lucrări pe unele sectoare unde se știa că există straturi argiloase instabile, care își modifică volumul, apărând astfel riscul unor alunecări de teren.  Potrivit propriilor studii, italienii au încadrat amplasamentele în categoria geotehnică 2 (risc geotehnic mediu) și respectiv 3 (risc geotehnic major). Cu toate astea, CNADNR spune acum că, deşi avea cunoştinţă asupra naturii terenului, “antreprenorul a stabilit soluțiile tehnice alegând soluțiile clasice de consolidare a terenului în detrimentul unui tunel rutier, soluție tehnică recomandată prin studiu geotehnic la faza de proiect tehnic”. În aceste condiţii, la începutul lui 2012, când s-au făcut lucrări de terasamente, au apărut şi fenomene locale de instabilitate a pantelor, care au continuat apoi şi în alte zone. Acesta este unul dintre motivele pentru întârzierea lucrărilor.

„Lucrări fără o etapizare raţională”

Acum, când vede cu ochii proprii calitatea prea puţin durabilă a sectorului de autostradă, CNADNR recunoaşte că „lucrările s-au realizat fără o etapizare rațională, nerespectând prevederile proiectului-caiet de sarcini terasamente, caiet de sarcini lucrări de consolidare – astfel încât pe nicio zonă decopertată și excavată lucrările nu au fost finalizate și protejate în perioada de îngheț –dezgheț și cu precipitații caracteristică sfârșitului de iarnă și primăverii”.

În comunicatul publicat pe propriul site, CNADNR mai arată că „urmare a acestui mod de abordare a lucrărilor în zonele afectate de alunecări execuţia pe aceste zone a fost oprită pe perioade lungi. Conform datelor din jurnalele de execuţie se observă că în cursul anului 2013 nu s-au efectuat lucrări de terasamente pe zonele cu instabilităţi. În aceste perioade de stagnare a execuţiei pe suprafeţele excavate, expuse şi neprotejate, nu s-au adoptat şi aplicat unele măsuri de urgenţă, care în principal trebuiau să limiteze efectul destabilizator şi distructiv al apei de precipitaţii”.

Chiar dacă ulterior s-au reluat amenajările, conform unui proiect revizuit, sistarea lucrărilor pe zone instabile, pe perioade mari de timp (cca 1- 1,5 ani), fără luarea unor măsuri de protecţie şi reaparare a suprafeţelor decapate şi fisurate a avut un rol negativ asupra stabilităţii generale a amplasamentului.

Crăpături, alunecări de teren, infiltraţii

Circulația pe acest segment de autostrada, Sălişte – Cunţa, a fost deschisă în luna noiembrie a anului trecut. De atunci, deficiențe au fost constatate pe mai multe segmente ale autostrăzii, care, potrivit reprezentanților CNANDR nu pun în pericol siguranța circulației, însă o încurcă destul de mult.

– Crăpătură km 60+595 – km 60+717, calea 1 (In data de 20.11.2014 s-a constatat apariţia unor fisuri la poziţia km 60+660, calea 1, în corpul autostrazii care pleacă din banda de stationare sub forma de arc de cerc),
– Alunecare km 64+300 – 64+500, calea 1
– Defecte constatate km 44+305 – km 44+380, calea 1 – În zona km 44+360, calea 1 s-a constat o denivelare pe banda de staţionare de urgenţă, la limita cu dispozitivul de colectare a apelor pluviale. Zona afectată este zona de conexiune a lotului 2 cu lotul 3. Până în prezent, antreprenorul nu a remediat definitiv defectele constatate, iar în şantier defectele au evoluat, constatându-se urmatoarele: dislocare tub cămin dren, fisură bancheta din faţa zidului de gabioane, fisuri şant de scurgere a apelor, fisurare acostament betonat. În momentul de faţă este în curs de elaborare o expertiză tehnică, în baza căreia antreprenorul va adopta soluţii de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecărilor existentă şi refacere a elementelor degradate.
– Infiltraţii pasajul CF
– Defecte constatate  km 62+090 – 62+140 (cale 1) şi la Defecte constatate  km 64+380 – 64+400 (cale 1)