Romania Curată

Buna guvernare pe ambele maluri ale Prutului: doar 30 % din instituțiile din România și 9,9% din R. Moldova au elaborat vreodată rapoarte de activitate

Societatea Academică din România (SAR), împreună cu Academia de Advocacy (AA) şi Asociația Presei Independente (API) din Chişinău au lansat la București rapoartele privind respectarea legilor liberului acces la informaţii de interes public şi a legilor transparenţei decizionale din România şi Republica Moldova. Parte a proiectului „Podul bunei guvernări”, ambele rapoarte sunt rezultatul a luni de monitorizare a instituţiilor publice şi colectare a datelor de către voluntari de pe ambele maluri ale Prutului.

La eveniment au participat reprezentanţi ai societăţii civile şi ai presei, dar şi d-na Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, d-nul Adrian Baboi-Stroe, secretar de stat la Ministerul Justiției, reprezentanți ai ambasadelor și specialiști în 544 și 52 din cadrul mai multor ministere.

Simona Popescu 3 resizeSimona Popescu, coordonatorul proiectului, a prezentat rezultatele celor două analize comparative, realizate în cadrul proiectului Podul bunei guvernări, care tratează asemănările și deosebirile referitoare la accesul la informația de interes public și transparența decizională în cele două țări. Ea a vorbit despre pragmatismul proiectului care a depășit stadiul sentimental al podurilor de flori și a adus, la aceeași masă, atât voluntari de pe ambele maluri ale Prutului, cât și experți care au lucrat efectiv împreună pentru a configura asemănările și deosebirile în privința bunei guvernări.

A fost prezentată deci, în premieră, o analiză completă a rapoartelor de activitate depuse de ministere, primării reședință de județ și consilii județene de la momentul în care legile au intrat în vigoare în România și în Republica Moldova, dar și a modului în care au răspuns aceste instituții solicitărilor de organizare a unor dezbateri publice potrivit legilor transparenței decizionale, în anii 2013 și 2014.

Petru Macovei, Directorul Executiv al API  a semnalat nereguli referitoare la transparenţa din R. Moldova, cu precădere ezitarea Guvernului de a semna declaraţii de integritate sau faptul că legea 982/2000 privind liberul acces la informaţii de interes public nu a fost modificată aproape deloc de la adoptare, în ciuda unor lacune și a solicitărilor societății civile.

Adrian Baboi Stroe, secretar de Stat Ministerul Justitiei 1 resizeAdrian Baboi-Stroe, secretar de stat în Ministerul de Justiţie, nu a comentat cifrele prezentate, dar a precizat câteva dificultăţi cu care se confruntă autorităţile în respectarea legii 544/2001, mai ales referitor la solicitările venite din partea cetăţenilor, care pot fi repetitive sau pot solicita autorităţilor să facă, de exemplu, muncă de cercetare în locul studenţilor care adresează solicitarea. Pentru a evita astfel de probleme se intenţionează publicarea din oficiu a mai multor informaţii, mai ales dintre cele solicitate des prin cereri. Problema solicitărilor vine adesea din faptul că informaţiile nu sunt deţinute la nivel de minister de exemplu, ci la nivel de direcţie, care poate trimite un volum mare de date în loc să facă o sinteză sau se poate eschiva de la a oferi un răspuns, ceea ce se reflectă asupra ministerului.

Din partea Academiei de Advocacy a vorbit Corina Dragomirescu, vicepreşedinte şi membru fondator al organizaţiei. Analiza sa pe legea 52/2003 a surprins principalele constatări din raport, cum ar fi că numai 20% dintre actele normative adoptate de autorităţi sunt supuse dezbaterii publice. Recomandările sale au inclus criterii unitare de elaborare a rapoartelor de transparenţă decizională şi de organizare a dezbaterilor publice, plus promovare a drepturilor stabilite prin L52/2003, care nu sunt foarte cunoscute în rândul cetăţenilor.

Andrei Macsut, cercetător din partea SAR a vorbit despre felul în care instituţiile respectă litera legii dar nu şi spiritul său, amintind că scopul transparenţei nu este de a da cetăţenilor arme să urecheze instituţiile publice, ci de a furniza informaţii care pot fi folosite pentru îmbunătăţirea politicilor publice. Printre exemplele de rele practici prezentate se numără cazuri în care autorităţile publică rapoarte de activitate în locuri greu accesibile pe site sau refuză să ofere informaţii din motive bizare.

Violeta Alexandru a vorbit pe larg despre nevoia de cooperare între instituţii şi societatea civilă pentru îmbunătăţirea actului de guvernare, accentuând că se doreşte ca schimbările efectuate în timpul mandatului său scurt să fie de durată. Astfel, se lucrează în momentul de faţă la un memorandum care să standardizeze practica în materie de transparenţă instituţională prin stabilirea unui format uniform al rapoartelor de activitate. Se urmăreşte de asemenea:

  • publicarea memorandumurilor de la şedinţele de Guvern şi creşterea cantităţii de informaţii care trebuie publicate din oficiu
  • Afişarea actelor care au primit avize şi urmează să fie votate
  • Informare în scris asupra stadiului de integrare a propunerilor venite din partea cetăţenilor
  • Întărirea sentimentului de răspundere faţă de cetăţeni, pentru ca instituţiile să îşi asume publicarea mai multor informaţii decât minimul cerut de lege.

În acest sens, a fost lansat un buletin informativ la care cetăţenii se pot înscrie pentru a primi înştiinţări legate de proiectele aflate în dezbatere publică. Intenţia MCPDC este să sprijine instituţiile să publice din proprie iniţiativă tot ceea ce legea nu interzice în mod expres să fie public.

Petru Macovei si Violeta Alexandru 1 resize

Petru Macovei a prezentat idei aplicate în R. Moldova care pot fi folosite şi de autorităţile române, cum ar fi un Consiliu Naţional pentru Participare, care să trimită cu regularitate propuneri pentru proiecte aflate în lucru, sau transmiterea live a şedinţelor de Guvern.

Recomandările experților care au elaborat analiza tuturor rapoartelor de activitate de la momentul obligativității depunerii lor, pe cele trei categorii de instituții: ministere, consilii județene și primării reședință de județ sunt:

  • Stabilirea unor termene clare până la care să fie publicate rapoartele de activitate pe anul precedent
  • Lărgirea spectrului de informaţii care trebuie publicate din oficiu
  • Stabilirea unui format standard pentru site-urile instituţiilor publice, care să includă anumite rubrici obligatorii.
  • Clarificarea denumirii exacte pe care să o aibă rapoartele de activitate pentru fiecare categorie de instituţie şi stabilirea unor rubrici şi norme clare şi obligatorii (cum ar fi un cuprins şi pagini numerotate)
  • Publicarea informaţiilor de interes public în format editabil, pentru a permite efectuarea de studii şi cercetări fără a fi nevoie de prelucrarea sau transcrierea de mână a datelor
  • Stabilirea perioadei de timp pe care un raport anual trebuie să o acopere la intervalul ianuarie-decembrie inclusiv.
  • Şi în România şi în Republica Moldova trebuie să existe statistici disponibile public despre aplicarea legilor privind liberul acces la informaţii de interes public şi norme clare care să detalieze exact ce, cum şi când trebuie publicat
  • Trebuie să existe o evidenţă şi o arhivă a tuturor rapoartelor de activitate publicate, inclusiv cele ale instituţiilor desfiinţate sau reorganizate şi un istoric al acestor restructurări în format accesibil publicului larg
  • Integrarea propunerilor anterioare într-un program mai amplu de reformă administrativă. Design-ul instituţional trebuie regândit astfel încât transparenţa să fie o parte a funcţionării de zi cu zi a instituţiilor publice, nu o componentă separată, complementară funcţionării normale dar, adesea, trecută pe plan secund sau ignorată cu totul.
Dezbateri Podul Bunei Guvernari 14 resize

Foto: Florin Eșanu/ România Curată

O sinteza a rezultatelor poate fi citita aici

Analiza rapoartelor de activitate este disponibila aici

Analiza felului in care institutiile respecta Legea 52 este aici


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *