BERD, ai grijă cui dai bani în România! Nu mai finanţa corupția şi proiecte care distrug comunități. Cazul Runcurel & Complexul Energetic Oltenia

Organizaţia neguvernamentală de mediu Bankwatch România a realizat un raport privind corupţia şi lipsa de transparenţă din jurul Complexului Energetic Oltenia (CEO). ONG-ul trage concluzii şi face recomandări Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru ca aceasta să nu mai finanţeze proiecte ce adâncesc captura statului şi au efecte sociale şi de mediu nefaste. Un exemplu de astfel de proiect este cazul Runcurel, satul gorjean unde CEO vrea să facă exproprieri pentru o nouă carieră de exploatare a cărbunelui. Cazul a ajuns în presa internaţională. Vezi aici detalii.

Bankwatch Romania radiografiază problemele de corupţie din jurul CEO: contractele cu Şova-Ponta, cazul Manţog al exproprierilor fraudate sau al buldotancului cumpărat de la Surupăceanu (detalii aici).

Contractele cu Şova-Ponta

Raportul trece în revistă cazul contractelor obţinute de Casa de avocatură “Şova şi Asociaţii” şi comisionul mascat, presupus oferit de Şova lui Victor Ponta, după ce a câştigat contractele. Potrivit DNA, directorii complexurilor energetice Turceni şi Rovinari, Laurenţiu Ciurel, Dumitru Cristea şi Octavian Graure, ar fi încheiat ilegal contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură Şova şi asociaţii. Directorii ar fi suplimentat valoarea contractelor prin acte adiţionale acordate prin încredinţare directă şi ar fi introdus plata unor comisioane de succes, deşi părţile din litigiu ajunseseră la o înţelegere. Apoi, directorii ar fi plătit datoriile pentru care s-au judecat sau ar fi renunţat la ele fără să respecte legea.

Directorii i-au dat lui Şova – susţin procurorii  – 1 milion de euro (la cursul de la vremea respectivă) ca să reprezinte complexurile în procesele cu societatea “Închiderea şi Conservarea Minelor” şi cu Electrica. Şova ar fi primit dublu sau chiar triplu faţă de juriştii angajaţi ai complexurilor care ar fi muncit de 10 ori mai mult în procese cu grad de dificultate similar.

Şova i-ar fi dat lui Ponta un comision

La rândul său, Şova i-ar fi dat lui Ponta, sub forma mascată a unui contract de asistenţă juridică, un comision din milionul de euro primit de la Turceni – Rovinari: aproape 60.000 de euro, bani primiţi lunar şi sub forma achitării leasing-ului pentru două maşini folosite de Ponta şi cumnatul lui, Iulian Herţanu.

“Sumele primite de inculpatul Ponta Victor-Viorel au reprezentat în realitate bonificarea acestuia în considerarea rolului avut în încheierea şi derularea contractelor de asistenţă juridică a SCA „Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice
”, arată procurorii în actul de trimitere în judecată a lui Şova şi Ponta.

Cazul Manţog al exproprierilor de lux

În 2005, procurorii DNA au început să ancheteze exproprierile pentru extinderea minelor de lignit în Ştiucani, un sat aflat la limita carierelor Roşiuţa şi Jilţ Sud. Au descoperit că 22 de ştabi din Gorj, numiţi de presă „expropriaţii de lux”, au cumpărat case dărăpănate în sat, ştiind că urmau să fie expropriate. Unii dintre aceştia erau directori din minerit (la acel moment, Compania Naţională a Lignitului Oltenia – CNLO), lideri de sindicat şi politicieni locali. În urma negocierii, au primit la schimb case în Târgu Jiu care erau de câteva ori mai scumpe. De exemplu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, ar fi primit pentru două case vechi, cumpărate cu 1600 euro, o vilă al cărei preţ a fost evaluat la 300 de dolari pe metru pătrat. Toţi „expropriaţii de lux” au primit compensaţii pentru proprietăţile lor, precum şi pentru „trauma suferită de cel dezrădăcinat”. Doar fostul director general al CNLO Ion Vulpe şi ex-directorul de resurse umane Ionel Manţog (care a devenit mai târziu secretar de stat în Ministerul Economiei) au fost trimişi în instanţă pentru corupţie. Manţog a cumpărat trei case în Ştiucani cu 10.000 euro şi a primit pentru ele de la CNLO 148.000 euro. Procesul, care a început în 2006, s-a încheiat în 2012 cu o sentinţă de 5 ani de închisoare cu executare pentru ambii directori. Amândoi au fost eliberaţi mai devreme pentru bună purtare: Vulpe în decembrie 2013 şi Manţog în mai 2015.

Cazul buldotancului

buldotanc si surupacenaUn alt caz de corupţie legată de CNO a privit achiziţia unui buldozer pe şenile de tanc. O firmă controlată de fostul prefect de Gorj, Mugurel Surupăceanu, (fost deputat între 2008 şi 2012), a vândut Complexului Energetic Turceni un buldozer pentru o sumă de patru ori mai mare decât preţul de import. Compania nu vindea echipamente similare şi nu avea nici un angajat, iar vehiculul nu era funcţional. Conform procurorilor, Surupăceanu l-a ghidat pe directorul CET Mirel Cristea de-a lungul procedurii de achiziţie. Deoarece Surupăceanu era parlamentar, cazul a fost judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În 2012 judecătorii se apropriau de o sentinţă, aşa că deputatul şi-a dat demisia, fapt ce a însemnat mutarea procesului la Tribunalul Gorj, judecata începând de la zero. În 2013, instanţa l-a condamnat pe Surupăceanu la 7 ani de închisoare cu executare şi pe Cristea la 6 ani, alţi doi directori primind pedepse cu suspendare. Toţi patru aveau de plătit daune de 187.000 euro Complexului Energetic Oltenia. Cu toate acestea, Curtea de Apel Craiova l-a achitat pe Surupăceanu în februarie 2015, ceilalţi suspecţi primind sentinţe cu suspendare. Deoarece CEO nu a solicitat despăgubiri pentru prejudiciul suferit, ultima instanţă nu i le-a oferit. Acum, acţionarii CEO discută redeschiderea dosarului pentru a solicita aceste despăgubiri – arată raportul.

BERD a vrut să împrumute CEO, deşi politicile sociale şi de mediu ale băncii erau încălcate, iar acuzaţiile de corupţie erau abundente 

2008: Un împrumut de 150 milioane euro a fost aprobat de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru modernizarea unităţilor 3 şi 6 ale Termocentralei Turceni. Cu toate acestea, proiectul nu a văzut niciodată lumina zilei.

2013: BERD a hotărât să restructureze şi să refinanţeze împrumutul planificat pentru termocentrala de la Turceni, transformându-se astfel într-un împrumut de 200 milioane de euro destinat doar pentru unitatea 6.
ianuarie 2014: BERD a semnat un acord de finanţare cu CEO pentru reabilitarea şi modernizarea grupului energetic nr. 6 din cadrul sucursalei energetice Turceni. La semnarea de acord au participat premierul (la acea vreme) Victor Ponta şi ministrul Energiei, Constantin Niţă. Vezi aici.

2015: În ciuda festivismului de atunci (se promitea scăderea preţului energiei), un an mai târziu, Bankwach România a aflat că împrumutul a fost anulat. Banii europeni nu au mai ajuns în Gorj, însă CEO a plătit comisioane de peste 2 milioane de euro. Aici.

Concluzia Bankwatch

“Deşi nu este posibil să dovedim că BERD avea informaţii despre captura statului între 2006 şi 2009, acuzaţii de corupţie la adresa Complexului Energetic Oltenia (CEO) au apărut de mai multe ori în presă. În acelaşi timp, BERD afirma în evaluarea impactului social al proiectului că „nu există cazuri precedente de sentinţe definitive asociate cu CEO”. Această afirmaţie ignoră complet realităţile locale: deşi este adevărat că la momentul în care a fost propus împrumutul nu existau hotărâri definitive ale instanţelor, doar numărul proceselor şi investigaţiilor în desfăşurare, precum şi dovezile procurorilor sau faptul că mai mulţi parlamentari erau implicaţi puteau să creeze suspiciune cel puţin şi să determine BERD să fie mai precaută în legătură cu susţinerea unei companii controversate. Chiar şi când a fost contactată direct de organizaţii ale societăţii civile şi i s-au adus dovezi că proiectul avea o serie de probleme, Banca a reacţionat foarte încet şi a durat prea mult timp până a acţionat în vreo direcţie”, concluzionează raportul Bankwatch.

”BERD ar trebui să-și mărească gradul de transparență”

BERD ar trebui aşadar să monitorizeze îndeaproape companiile cărora le acordă împrumuturi şi să îşi îmbunătăţească măsurile preventive împotriva fraudei. În acest caz, se pare că cea mai de bază cercetare ar fi fost suficientă pentru a aduna informaţiile care să constituie un semnal de alarmă. În lipsa unei intenţii serioase de a rezolva astfel de probleme, BERD îşi creează imaginea unei instituţii puţin interesate de efectele sociale ale proiectelor pe care le finanţează.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ar trebui să îşi mărească gradul de transparenţă, mai ales în cazurile în care autorităţile naţionale sau regionale secretizează documente de interes public (…)

Direcţia Naţională Anticorupţie este o instituţie eficientă cu rezultate dovedite. În acest context, este esenţial ca BERD să lucreze cu această instituţie înainte să aprobe proiecte care pot adânci captura statului şi pot avea efecte sociale nefaste.

BERD ar trebui să facă publice numele companiilor pe care le investighează, precum şi concluziile acestor investigaţii. Sumarul proiectului pentru Complexul Energetic Oltenia, disponibil pe siteul băncii, nu clarifică suficient motivele pentru care a fost anulat împrumutul.

În afară de captura statului, care nu poate fi dovedită mereu uşor, o serie de alţi factori ar trebui să încurajeze Banca să ia măsuri preventive sporite: încălcarea legislaţiei de protecţie a mediului, tratamentul preferenţial al statului (luând forma subvenţiilor sau a legislaţiei prietenoase), precum şi istoricul de transparenţă al companiei“, sunt concluziile raportului Bankwatch.


Recomandări

2 thoughts on “BERD, ai grijă cui dai bani în România! Nu mai finanţa corupția şi proiecte care distrug comunități. Cazul Runcurel & Complexul Energetic Oltenia

  1. cristian

    berd si fmi finanteaza doar coruptia, niciodata nu merg acolo unde nu pot manipula un sistem.

    Reply
  2. NC

    Oricum finantarea ar fi fost conditionata -ca toate imprumuturile pentru investitii acordate de marile institutii financiare semnatare ale acordului Equator- de realizarea unui Plan de Angajament Comunitar care sa previna efectele perverse ale investitiei (atat sociale cat si de mediu). Iar cum acesta se face prin consultare cu toti factorii interesati de investitia respectiva nu cred ca proiectul ar fi avut vreo sansa sa primeasca finantarea.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *