Andrei AstefaneseiMihai Goțiu

Avem cifrele care ne sperie! 9 milioane de metri cub de lemn tăiat ilegal în România, în 2014! 1 miliard de euro – cifra minimă anuală a afacerilor cu lemn tăiat ilegal!

Defrișările pădurilor din țara noastră capătă dimensiuni înfricoșătoare. Datele oficiale arată că anul trecut s-au exploatat aproximativ 18 milioane de metri cubi de material lemnos. Această cifră este cea în care exploatarea s-a făcut cu acte în regulă. Cifra reală este însă mult mai mare. Inventarul Forestier Național înaintează o cifră îngrijorătoare: 26,9 milioane de metri cubi de material lemnos dispărut din inventarul pădurilor din România în 2014. Cu alte cuvinte, aproximativ nouă milioane de metri cubi au fost exploatați ilegal. „Sunt niște date preliminare, încă nu au reușit să definitivăm calculele. Dar este posibil ca cifrele să fie chiar mai mari. Din ce am inventariat, deocamdată cifrele arată că au fost exploatate 26,9 milioane de metri cubi anul trecut. Aproximativ 18 milioane sunt cu acte în regulă. Rezultă că restul a fost exploatat ilegal“, a explicat Gheorghe Marin, șeful departamentului Inventarul Forestier Național.

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, în 2012 au fost exploatate legal aproape 17 milioane de metri cubi, iar în 2013 – aproape 16,8 milioane de metri cubi. INS nu are, deocamdată, date despre totalul defrișărilor, inclusiv cele ilegale.

Inventarul Forestier Național (IFN – vezi aici) are ca sarcină principală desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere. Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul ICAS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date.

Confirmare de la Radarul Pădurilor

Evaluările celor de la IFN legate de lemnul tăiat ilegal sunt confirmate, indirect, și de către Radarul Pădurilor. Din informaţiile furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), la solicitarea presei (vezi aici), de la implementarea Radarului Pădurilor (octombrie 2014) și până către sfârșitul lunii martie 2015, au fost făcute 7.666 de apeluri la 112 pentru a sesiza transporturi de lemn suspecte. Dintre acestea, 1.798 s-au dovedit a fi ilegale, în urma verificării în sistemul informatic, după numărul maşinii. Practic, un transport din patru nu avea acte legale. Diferența până la estimarea celor de la IFN (unde raportul este de unul din trei) se poate explica atât prin faptul că la 112 nu se poate verifica și cantitatea/volumul lemnului transportat (fiind frecvente supra-încărcările mașinilor). În plus, dacă un transport nu a fost verificat, în aceeași zi se mai poate efectua (cel puțin încă) un transport cu aceleași acte (situație scoasă în evidență și într-o anchetă Agent Green – aici). Așadar, estimarea făcută de IFN, de un metru cub de lemn tăiat ilegal la fiecare doi metri cubi (raport 1/3) de lemn tăiat cu acte este cât se poate de credibilă.

Afacerea lemnului tăiat ilegal

Ținând cont de diversitatea sortimentelor de lemn tăiate, e greu de făcut o evaluare globală a valorii brute a lemnului tăiat ilegal. Se poate face însă una minimală. Intrând pe site-ul Romsilva, aflăm că prețul de pornire al licitațiilor legate de achiziționarea lemnului tăiat în ocoalele silvice din Suceava (licitații care vor avea loc zilele următoare) pornește de la 150-170 de lei per metru cub de lemn și ajunge până la 210-220 de lei per metru cub în cazul tăierilor principale de rășinoase din codru (nu am luat în calcul tăierile de igienizare sau rărituri, pentru că acestea nu face obiectul furturilor masive, neputând fi prelucrate ulterior). În cazul ocoalelor silvice din alte județe, pentru cantități mai mici, sumele coboară.

licitatie suceava

Dar vorbim de prețul de pornire al licitației. O estimare la un minim de 150 de lei per metru cub de buștean tăiat ilegal este una realistă și a fost confirmată pentru România Curată și de un fost pădurar din Munții Apuseni care spune că pentru un metru cub de cherestea tăiat ilegal (nu buștean) se întorceau 100 de euro. Pentru un metru cub de lemn de foc (de calitate mai slabă) tăiat ilegal se primea în jur de 100 de lei per metru ster (0,68 mc).

lemn la rampaLa 9 milioane de metri cubi tăiați ilegal, valoarea minimă rezultată este de 1,35 miliarde de lei (aproximativ 300 de milioane de euro) – la 150 de lei metru cub. La minimul minimurilor (100 de lei metru cub) sunt ”doar” 200 de milioane de euro. După ”legalizare” valoarea (și profitul) crește exponențial. Un metru cub de buștean de rășinoase, din depozit, se vinde deja, conform site-urilor de anunțuri, cu 340 de lei metru cub de brad sau 370 de lei metru cub de molid. Cheresteaua vândută legal (pierderile se valorifică și ele, ca brichete de foc) ajunge deja la 150-170 de euro (675-750 de lei) metru cub.

***

9 milioane de metri cubi anual – cantitatea de lemn tăiat ilegal în România

200-300 milioane de euro anual – valoarea brută, ”la negru”, a lemnului tăiat ilegal în România (estimare absolut minimală), e șpaga la ”prima mână”, împărțită între cel care taie, pădurari, organele de control și până la partidele care își primeau ”cota”.

După prelucrarea minimală (sub formă de cherestea) afacerea lemnului tăiat ilegal depășește un miliard de euro anual! Iar aceasta este o estimare cât se poate de minimală.

***

ATENȚIE: Suma de 200-300 de milioane de euro anual NU reprezintă paguba reală. Pierderile reale sunt date de efectele defrișărilor ilegale și legale la un loc – distrugerile de mediu, daunele aduse biodiversității, inundații și/sau secetă, dispariția afacerilor locale din domeniu și a locurilor de muncă aferente dublate de creșteri implicite ale bugetului de asigurări sociale etc. Suma de 200-300 de milioane de euro anual (și profitul aferent de pe urma prelucrării lemnului tăiat ilegal) oferă doar motivul (imaginea) pentru care acest fenomen nu a fost stopat până acum. În peste 10 ani de defrișări ilegale, vorbim de câteva miliarde de euro care au uns sistemul, de la cea mai de jos și până la cea mai importantă rotiță pentru ca situația să NU fie oprită. În plus, aceste lucru explică de ce și cota de lemn exploatat legal se menține la nivel foarte înalt, deși România are suprafață împădurită sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%). Cu cât cota legală e mai mare, cu atât mai mult lemn tăiat ilegal poate fi ”acoperit”.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Avem cifrele care ne sperie! 9 milioane de metri cub de lemn tăiat ilegal în România, în 2014! 1 miliard de euro – cifra minimă anuală a afacerilor cu lemn tăiat ilegal!

  1. tomescu teofan emilian

    Aș vrea să știu câți arbori înseamnă milioanele astea de metri cubi și dacă or fost tăiați la ras cum li-i obiceiul.Cantitatea exploatată legal îi deja amețitoare și nu-i sustenabilă .Pă mine nu mă interesează banii scoși din pădurile noastre măcelărite,vreau să știu ce înseamnă asta in hectare rase pentru că am impresia că unii își imaginează că pădurea crește precum iarba.Calculele, oficiale, îs intenționat exagerate in ceea ce privește creșterea masei lemnoase la hectar pe an și de aici tăierile masive care reduc alarmant suprafața împădurită a țării și să distrug până și parcurile naționale.Verificați tăierile din parcul național Domoglet Valea Cernei în special în județul Gorj ,acolo să taie la ras și să lasă păpăd în urmă.

    Reply
    • hotii la putere

      Nu stiu cat reprezinta cele 9 mil. de m cubi ca si suprafata, dar din ce am citit eu pana acum din presa, in Romania sau taiat ilegal pana acum 400000 ha, asta este cu semnul intrebarii pt. ca suprafata poate fii si mai mare, daca punem si suprafata taiata legal te ingrozesti. Fabricile astea austriece cum spunea ala de la Green Peace sug tot lemnul, astia au nevoie de lemn zi si noapte, ca nu degeaba exporta in 60 de tari si in plus pe astia nu ii intereseaza mediul inconjurator, doar sa iasa banu, asta conteaza pt ei.. dovada ca ei incurajeaza taierile ilegale cumparand asest lemn, ei sunt in varful piramidei coruptiei. O adevarata mafie. Astia ar trebuii amendati si scosi din Romania la ce pagube au produs.. si mai au tupeul sa spuna ca ei au protejat intotdeauna mediul inconjurator.. pai cand te duci la Sebes te sufoci, iar de macelul pe care l-au facut in paduri nici nu stiu cum se cheama asta.. Ne laudam ca avem cele mai frumoase paduri din Europa, ca avem cei mai multi urisi si lupi din Europa, no peste cativa ani nu o sa mai avem nimic, iar in loc de aer curat o sa respiram numai praf si noxe de la masini si fabrici. O sa tam cu masti de oxigen la nas… brrr

      Reply
  2. sms

    Am auzit opinia conform careia: ne-am bandut padurile (petrolul, apa minerala) etc. Pai, din ce cauza si pentru ce le-am vandut? De ce vandut tot ce insemna intreprindere? Pentru ca mergeau in paguba. Si, de ce mergeau in paguba? Pentru ca nu era rentabil sa produci mobila? Nu. Ci pentru ca managerii romani sunt nitel cam hoti. Imediat dupa 89 au fost facute manevre de tip: dimineata administrator la stat, dupa amiaza vanzator la privat. Sigur ca statul cumpara de la „privat” o imprimanta cu 500 de euro in loc de 300 (un exemplu aiurea). In aceste conditii, cum sa mai fii rentabil? Deci tot ce-a fost vandut n-a fost vandut de bine, ca mergea struna, ci ca era aproape de faliment, insa un faliment intretinut de un bad management (de fapt, o hotie crunta, din interior).

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ sms: nu e vorba de închiderea/dispariția marilor fabrici de mobilă, ci a atelierelor și fabricilor mici de mobilă private, deschise după 90 și închise din cauza concurenței neloiale

      Reply
  3. gica

    De ce nu se verifica portul Constanta, si porturile dunarene, pentru a stii exact cat lemn iese din tara, sub diverse forme, cine sunt firmele exportatoare, cine sunt beneficiarii, cine se afla in spatele lor, care sunt incasarile la buget.
    De portul Constanta nu se atinge NIMENI. Acolo sunt banii, acolo sunt cele mai mari interese.
    Mai sunt de verificat si iesirile de masa lemnoasa pe forntiera de uscat.

    Reply
  4. Romeo

    Nici chiar daca tot acest „banet” ar ramane in Romania si tot nu se merita sa defrisezi paduri intregi care s-au dezvoltat in sute de ani. Trebuintile noastre interne sunt mult mai mici si in plus lemnul care se exporta ar trebui sa aiba incorporata cat mai multa manopera sub forma de : mobila, parchet, artizanat, case, etc.

    Reply
  5. maian florin

    Daca va sperie aceste cifre D.le Denes ce intreprinde-ti sa face-ti doar sinteti Senatorul nostru pe care l-am votat pe listele Liberalilor,,,si acuma sinteti in BARCA puterii,,deci puteti face ceva concret pentru oprirea JAFULUI Romaniei,,dar acum rapid in scurt timp alfel raminem fara padurii,,daca sinteti un adevarat patriot si iubiti Romania,,va rugam actionati,,,eu va urmaresc actiunile daca sunt bune o sa va laud iar daca nu o sa va critic cu vehementa,,,un ardelean care isi iubeste tara,,din Hamburg Marian.

    Reply
  6. cosmin

    Politia, sri-ul ce fac ??? Dacă se va schimba clasa politica vreodată, toți șefii de politie ai județelor de unde s-a furat lemn trebuie arestați , judecați și închiși. Ca și visinescu, torționar ăla bătrân. Fără mila și fără excepții.
    Stau pe posturi calde bine plătite, pensii grase, în timp ce jaful continua an de an . Tara condusă de mafia psd pnl, plus partidele avorton ale acestora gen alde , punr.
    Când scăpăm oare de blestemul ăsta ???? Când ne trezim ????
    Unde sunt bărbații din politie gen Godina, care sa oprească camionul cu bușteni și sa cheme presa dacă șeful vrea sa acopere jaful ????

    Reply
  7. Adrian Andronache

    Stimati cititori

    As vrea sa aduc la cunostinta dvs niste cifre legate de situatia padurilor in general, nu doar de la noi, care ar trebui sa fie cunoscute de toata lumea, pentru ca acestea ne-ar putea face sa constientizam amploarea problemei cu care ne confruntam si poate sa fie un indemn de „A face ceva” cat inca nu e prea tarziu. Am mai scris in trecut autoritatilor de doua sau trei ori, si nu am primit raspunsuri si nici nu am observat ca s-ar face ceva inspre rezolvare, dimpotriva.

    In urma cu cca 3 ani, ingrijorat de soarta padurilor noastre si coroborand cu fenomenul incalzirii globale, cu sprijinul unor colegi si la indemnul unui grup de prieteni si cunoscuti am facut un calcul (in esenta nu foarte complicat) care ne arata cat de dramatica este situatia in care suntem, dar in acelasi timp am putea vedea ca inca mai este timp pentru a rezolva situatia.. dar acesta se epuizeaza repede.

    Petrolul si carbunele consumat in ultimii 200 de ani la scara globala insumeaza aproximativ 22000 quads (quadrillion BTU, unitate de masura a energiei termice folosita in M.Britanie, egala cu aproximativ 1kJ sau tot aproximativ 250 calorii); pentru a da inapoi incalzirea globala ar trebui sa plantam NU FOARTE MULT (doar pare la prima vedere), cum se va vedea in urmatoarele paragrafe, cca 2-3 trilioane de copaci in mai putin de 50 de ani, si sa avem grija ca sa ajunga toti la maturitate.

    Suprafata totala ocupata de padure in momentul de fata cantareste aproximativ un trilion de tone.

    „The Earth contains about one trillion tonnes of wood, which grows at a rate of 10 billion tonnes per year.
    Tree forests cover approximately 9.4 percent of the Earth’s surface (or 30 percent of total land area), though they once covered much more (about 50 percent of total land area).”

    Ceea ce ar trebui noi sa absorbim este CO2-ul produs in ultimii 60 de ani, pentru a restaura atmosfera din anii ’60. Ignorand metanul si alte gaze cu efect de sera, care inca sunt la nivele suficient de mici.

    Intre 1975 si 2010 s-au consumat intre 250 si 500 quads anual, crescator (aprox 250 in 1975, aprox 500 in 2010, cifrele sunt luate de pe grafice deci nu sunt precise. Oricum nu conteaza exactitatea aici, situatia este oricum dinamica si consumurile continua.)

    Putem presupune cu oarecare grad de aproximatie ca valoarea medie a consumului a fost de 350 quads anual in intervalul precedent (graficul e usor exponential); apoi ptr intervalul precedent valoarea medie a fost de 160 quads anual. Asta ne da un total de 12250 quads pe ultimii 35 de ani si cca 5600 pe precedentii 35 de ani.. Deci pana in 18000 quads pentru 60-70 de ani; daca am reusi reabsorbtia acestui CO2 climatul ar reveni la valorile initiale.

    Deoarece consumul a continut si petrol si carbune si gaze, nu putem folosi cifre precise; vom considera insa o valoare aproximativa de 25 milioane tone oil echivalent pentru un quad (wiki);

    Totalul de compensat este deci 18 mii x 25 milioane = 450×10^9 (450 miliarde tone petrol).

    Cum lemnul contine aproximativ jumatate din carbonul continut in petrol (cifra nu este precisa, dar nu e departe), trebuie deci sa re-inmagazinam cel putin jumatate din 1 trilion tone.

    In principiu ar trebui sa dublam suprafata actuala de padure. Nu e chiar imposibil. Trebuie doar constientizarea umanitatii si eforturi concertate.
    1 trilion de copaci inseamna cca 300 de copaci pe cap de locuitor apt de munca din tarile cat-de-cat dezvoltate, care pot face treaba aceasta.
    Aceasta ar putea insemna PRACTIC 10 copaci pe an timp de 30 de ani. (considerand ca un copac de talie medie-mare poate inmagazina cca 500 kg lemn, in medie).

    Taierile de copaci pentru biomasa ar trebui limitate. Taierea padurilor nu este carbon-neutral, cel putin nu pe termen scurt. Dureaza cel putin 50-70 de ani pana cand o padure taiata si replantata ajunge aproximativ la cantitatea de biomasa initiala. In acest interval, CO2-ul isi face datoria si planeta se incalzeste:

    „The proposal that biomass is carbon-neutral put forward in the early 1990s has been superseded by more recent science that recognizes that mature, intact forests sequester carbon more effectively than cut-over areas. When a tree’s carbon is released into the atmosphere in a single pulse, it contributes to climate change much more than woodland timber rotting slowly over decades. Current studies indicate that „even after 50 years the forest has not recovered to its initial carbon storage” and „the optimal strategy is likely to be protection of the standing forest”

    De asemenea, pe masura ce clima devine tot mai extrema, padurile naturale sunt afectate de incendii, iar solul tinde sa elimine mai mult carbon in atmosfera decat cel capturat (echilibrul este perturbat) si in general cantitatea de biomasa scade. Acesta este inca un factor care ne pune fata in fata cu urgenta unor masuri extreme.

    De asemenea, incalzirea e mascata partial de cantitatea foarte mare de pulberi aruncate in atmosfera de arderea combustibililor fosili odata cu CO2. Acestea fac ca o mica parte din energie sa fie reflectata inapoi in spatiu si astfel temperatura nu creste foarte mult. Insa situatia se va inrautati drastic cand civilizatia va incepe declinul, deoarece va exista tot mai putin combustibil de ars, si implicit atmosfera se va limpezi. Nu ai observat ca in ultimii 10-15 ani nu prea mai e cerul atat de senin ca odinioara? Aproape niciodata soarele nu mai straluceste la puterea maxima, clar, cand cerul e senin. Intotdeauna e usor voalat, nu mai e niciodata perfect clar.
    ————————
    Cata vreme padurea continua sa existe, carbonul e stocat in masa lemnoasa. Padurea care exista deja, cea ecuatoriala si cele nordice, paduri batrane, sunt la maturitate si reprezinta sisteme stabile, cu suma 0 . Dar o reimpadurire de proportii asa cum incerc eu sa propun, ar asigura stocarea a cca 1 trilion de tone CO2 pana ca noua padure sa ajunga la maturitate si implicit echilibru, reducand astfel nivelul actual de CO2 de la 400ppm la cca 250ppm. Bineinteles, si oceanele vor trebui sa joace probabil un rol: exista propuneri pentru deversarea de saruri de fier, care ar produce o explozie a dezvoltarii algelor verzi. Dar e la stadiul de cercetare si nu e lipsita de riscuri.

    Omenirea a consumat in cele 200 de ani de la inceputul industrializarii aproximativ 10% din carbonul stocat biologic in cca 2-2.5 miliarde de ani. Carbonul primordial ne insoteste de la formarea planetei, el fiind prezent pe Pamant ca constituent primar al norului de gaze si praf din care s-a format Sistemul Solar. Odata cu aparitia clorofilei, carbonul atmosferic – o mica parte din totalul existent – a fost capturat si atmosfera a fost treptat curatata. Insa vulcanii au continuat sa emita CO2 si emit si in prezent. Pe masura ce atmosfera primeste CO2 din gazele vulcanice, plantele verzi il absorb si-l folosesc pentru propriile lor nevoi. Apoi mor si o mare parte din CO2 (de obicei 100% pe parcursul mileniilor) se reintoarce in atmosfera. Dar ca urmare a unor evenimente cataclismice, din cand in cand o parte din C este prins captiv din nou in scoarta si ramane astfel sute de milioane de ani. Acest carbon captiv e aproximativ in echilibru la scari mari de timp cu cel eliberat prin hornurile vulcanice. Pana venim noi si-l scoatem si-l deversam inapoi in atmosfera….

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *