Amfiteatrul Kogălniceanu de la Universitatea Cuza, centrul de comandă al studenților protestatari din Iași VIDEO

Ușa este deschisă, oricine este binevenit. Un afiș la intrare este semnul că în amfiteatru nu se țin cursuri, ci este ocupat. Înăuntru, bineînțeles, tineri; unii stau în bănci, alții în picioare și vorbesc; alții se odihnesc. Pupitrul de unde de obicei se țin cursurile este ,acum, masă unde se servește mâncare, inclusiv la conservă.

Amfiteatrul ce poartă numele pașoptisului Kogălniceanu, aflat chiar la intrarea în Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, nu mai are de peste 24 de ore atmosfera sobră , ci emană o anumită căldură. Pereții, băncile au fost încărcate cu tot felul de pancarte: diferite nume de organizații studențești, dar și texte prin care sunt făcute cunoscute revendicările studenților care s-au alăturat colegilor din celelalte centre universitare din țară.

Cei din amfiteatru sunt liniștiți, iar dacă vorbești cu ei îți răspund amabil. Alexandra Popa este președinte al Asociației Studenților Francofoni de la Iași și știe de ce se află în amfiteatru. Spune că cei din sală se află deja de o zi acolo și că, în acest fel, cei de la Iași au vrut să se alăture colegilor de la Timișoara și Galați. O zice din capul locului, protestatarii nu au plecat și nici nu au de gând să o facă.

Ieșenii sunt bine organizați. Ecoul amfiteatrului are un zumzet de vorbă, dar și de muzică. Tot Alexandra spune că este mâncare adusă din cămine, cei prezenți ajutându-se între ei. Au fost aduși și saci de dormit în care, la ceasurile serii, câțiva studenți se odihnesc. Cei care vor să facă duș, pot merge la căminele din apropiere, unde sunt cazați colegii lor; apoi se întorc în amfiteatrul Kogălniceanu.

Totul este viu. Cu o seară înainte, cei care au ocupat sala de curs au discutat revendicările care sunt aceleași cu cele de la nivel național. La fel, în această seară (7 mai 2015) cei adunați dezbat din nou, vor urmări un film. Ca mișcarea, solicitările să capete reacții pozitive din partea cât mai multor studenți de la Iași, cei din amfiteatru urmează să lucreze la alte materiale pe care să le distribuie în campusurile universitare. Alexandra precizează că mâine se va merge și în sălile de curs și adaugă că profesorii care urmau să aibă ore în sala Kogălniceanu au fost destul de încântați și i-au îndemnat pe tineri să continue mișcarea inițiată.

Luca Ciubotaru este reprezentantul studenților în Senatul Universității ”Alexandru Ioan Cuza”. Și el știe de ce este important să se revină la ponderea de 25% a votului studenților în actul de alegere a rectorilor. Luca spune că dacă se amână sau nu se obține un astfel rezultat, abia în 2020 se va mai putea interveni asupra metodologiei de desemnare a rectorilor universităților. Tot el amintește că dacă s-ar obține un astfel de procent, nu ar fi o noutate întrucât, înainte de 2011, Legea Educației Naționale tocmai asta prevedea. Dincolo de această solicitare, studenții mai doresc înnoirea curriculei, dar și a sistemului universitar, care să fie orientat către studenți, în condițiile în care acest sistem este foarte vechi și se bazează pe același model din perioada comunistă.

Cât privește determinarea sa și a colegilor, Luca precizează că această campanie este la început și că participanții sunt hotărâți să obțină ceea ce și-au propus. Tot legat de program, mâine, 8 mai 2015, va fi la Iași și o dezbatere cu studenții consilieri și senatori, tocmai în ideea de a formula un mesaj clar, ei fiind cei care vor avea un cuvânt de spus în alegerea rectorului.

Rectorul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, profesorul Vasile Ișan, a declarat că ”atâta vreme cât studenții și-au manifestat punctele de vedere în mod civilizat, persuasiv și pașnic, este important să o poată face.” Legat de solicitări, conducătorul instituției ieșene de învățământ superior a precizat că studenții trebuie să-și clarifice felul în care cei 25% pondere în alegerea rectorului s-ar putea materializa. Rectorul Ișan a adăugat că este ”în principiu, de acord cu solicitările studenților. Numai că ele trebuie așezate, pe o analiză profundă, în primul rând, a principiilor care au dat naștere universității ca instituție generică a învățăturii înalte și, în al doilea rând, cu referire la cazul fiecărei universități ”.

Același profesor a mai spus că multe decizii care se iau în cadrul universității și care țin de planul material – financiar implică responsabilitate și autoritate. În cazul studenților care sunt temporar în universități într-o activitate de studii, ei nu pot avea autoritate decizională fără responsabilitate. Studentul ”nu răspunde de utilizarea și alocare de resurse materiale și financiare”.

Până în momentul de faţă, astfel de proteste au mai fost pornite la Universitatea Maritimă din Constanţa, la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, la Universitatea de Vest din Timişoara, la Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea Eftimie Murgu din Reșița și la Universitatea din Suceava.