Mihai Goțiu

ALERTĂ! Sună-ți deputatul și cere-i să voteze Legea Anti-cianură!

ALERTĂ! Proiectul de lege Pl-x nr. 429/2007 privind interzicerea cianurii în minerit figurează pe lista scurtă a Plenului Camerei Deputaților, la poziția nr. 30. Asta înseamnă că proiectul poate intra la vot încă din prima ședință a camerei, programată pentru miercuri, 2 decembrie. Guvernul și comisiile de specialitate solicită respingerea legii, în timp ce peste 11.000 de cetățeni au semnat o petiție în ultimele luni prin care cer aprobarea legii (poți semna și tu petiția aici).

”Nu lăsa Roșia Montană, Certej și Baia Mare să moară! Oamenii sunt mai importanți decât aurul! Supraviețuirea munților Apusenilor depinde de noi! Fă-i un cadou României, sună-ți deputatul sau dă-i SMS și cere-i să interzică cianura!”, se arată într-un apel de mobilizare lansat pe 1 Decembrie de pe Facebook. Numerele de telefon ale deputaților le găsiți aici.

***

Istoria Legii anti-cianură este una lungă. Proiectul a fost inițiat de către senatorii Eckstein Kovacs Peter (UDMR) și Gheorghe Funar (PRM) pe 2 februarie 2007. Proiectul este simplu, clar și concis, cu un singur articol:

Articol unic – După alineatul (3) al articolul 4 din Legea minelor nr.85/2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 197 din 27/03/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) „Activitatea minieră, bazată pe folosirea tehnologiei prin cianuri, în orice etapă a exploatării aurului şi argintului, precum şi în orice etapă a procesării şi înnoblilării reziduurilor este interzisă. Această interdicţie se aplică şi în cazul folosirii compuşilor de cianură în orice procent, precum şi în cazul folosirii sale în combinaţie cu alte metode de procesare sau înnobilare a reziduurilor”.

Punctul de vedere inițial al Guvernului Tăriceanu (PNL pe atunci) era, de asemenea, favorabil Legii Anti-cianură, așa cum a fost denumită și cunoscută ulterior modificarea propusă la Legea Minelor.

”În urma analizării implicaţiilor asupra mediului a iniţiativei legislative parlamentare în discuţie, Guvernul susţine adoptarea acesteia cu menţiunea că în text trebuie introduse prevederi prin care să se acorde operatorilor economici un termen de 5 ani pentru adaptarea tehnologiilor de prelucrare la noile cerinţe legislative, fără a prejudicia angajamentele României prevăzute la capitolul de mediu al Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005.” – se arăta în punctul de vedere inițial al Guvernului României.

Mai mult, la nivel declarativ, PSD a anunțat public că va vota această lege. Reunite, grupurile PRM, UDMR (inițiatoarele proiectului), PNL și PSD întruneau lejer (în legislatura 2004-2008) majoritatea necesară pentru a trece legea, cei din PD fiind singurii care se opuneau.

A fost momentul în care lobbyștii Gabriel Resources au intrat în panică, la cel mai înalt nivel. Raphael Girard, fost ambasador al Canadei în România, cooptat ulterior în conducerea Gabriel Resources, îi scria, pe 20 iunie 2007, celei care i-a luat locul la ambasadă, Marta Moszczenska:

”To my mind, there are least two points of engagement. Clearly we want the government to deal quickly an correctly with the permit issue. Secondly there is the troubling issue of the PRM resolution on banning cyanide which would neutralise the EIA and destroy the project – not to mention Romania is reputation as a place to invest. It now appears that the government supports the ban.

This leads me to conclude that not only would it be desirable to have you and Ambassador Taubman intervene with Tariceanu but it would be useful to convey our discontent with the pospect of such a ban with the heads of the PSD and PD one of whom would have to support the government if the ban came to a vote.

I briefed XXXXX today in view of the many British dimensions of the project.”

Fragment din corespondența electronică dintre Raphael Girard și Marta Moszczenska (prezentată pe larg în cartea ”Afacerea Roșia Montană”).

Acțiunile de lobby au avut, în cele din urmă rezultat. Proiectul a fost respins de Senat și transmis Camerei Deputaților. Mai mult, și Guvernul și-a schimbat punctul de vedere, trimițând un altul care, să-l înlocuiască pe cel inițial, de această dată raportul fiind unul negativ.

La prima intrare la vot în Camera Deputaților, proiectul a fost reîntors la Comisia de Industrii, condusă de Iulian Iancu, care a introdus amendamente care să golească de conținut Legea Anti-cianură (în acest moment, Iulian Iancu, este vizat de DNA în dosarul altui cianurist celebru, Toni Greblă, din interceptările procurorilor rezultând că Iancu se visa ministru și împărțea anticipat posturi în Minister împotriva șpăgii – vezi aici). Cu toate acestea, pentru a evita eventuale surprize, proiectul a rămas blocat la Comisie, mult mai în față fiind împinse, începând cu 2010 (proiectul Greblă-Rușeț) legile speciale de distrugere ale Roșiei Montane.

Inițiativa din România a avut până în acest moment efecte pe plan european. Pornind de la cazul Roșia Montană, în mai 2010, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate rezoluția anti-cianură în UE. Lobby-ul de la Bruxelles și-a făcut însă, din nou, simțită puterea, blocând, deocamdată, transformarea rezoluției PE într-o directivă a CE. Cu toate acestea, unele țări europene au adoptat deja în legislația proprie propunerea plecată din România.

După o tăcere de șapte ani (ultimul raport al Comisiei de industrii e din 2008), în această vară, proiectul Legii Anti-cianură a reintrat pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, iar acum a ajuns pe poziția 30. Asta înseamnă că, oricând, inclusiv miercuri, 2 decembrie, proiectul poate intra și la vot.

E timpul să le reamintim politicienilor pentru ce am ieșit în stradă în toamna lui 2013, adoptarea legii fiind benefică nu doar pentru Roșia Montană, ci și pentru celelalte zone amenințate de cianuri (Certej, Baia Mare, Rovina etc.).


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *