Au mai rămas 20 de zile până când Ministerul Educației trebuie să declare finalizate trei dintre jaloanele componentei de educație din Planul Național de Redresare și Reziliență. Până în 31 martie, data la care se finalizează primul trimestru din acest an, instituția responsabilă de implementarea proiectului prezidențial România Educată trebuie să predea o temă de casă compusă din 3 jaloane, după cum urmează:
- Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și resurse pentru scop educațional online și pentru asigurarea unui impact durabil al investițiilor propuse, parte a reformei 5 dedicate adoptării cadrului legislativ în vederea digitalizării educației. Acest ordin nu a fost nici până astăzi pus în transparență decizională, deși au mai rămas mai puțin de 3 săptămâni până când acesta trebuie să intre deja în vigoare. Potrivit PNRR, noul ordin ministerial va defini standardele minime privind echipamentele tehnice pentru școli pentru a asigura calitatea activităților educaționale desfășurate în mediul virtual și prin intermediul tehnologiei virtuale.
Deși trebuie să aibă în vedere adoptarea imediată a acestui ordin, ministrul Cîmpeanu tergiversează procesul de digitalizare a educației. Ba mai mult, în contextul relaxării restricțiilor până la eliminarea acestora, acesta a declarat, într-o discuție cu co-președintele partidului extremist AUR relatată de Edupedu, ,,Renunțăm de tot la școala online”, pe care o consideră ,,o catastrofă educațională la scară mondială”.
- 750 de unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1) pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. Această țintă face parte din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), pentru care școlile eligibile pot depune planuri pentru finanțare până luni, 14 martie, ora 16:00.
Ce fel de activități sunt eligibile în cadrul PNRAS, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență? Pentru a reduce abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii, unitățile de învățământ pot deconta următoarele activități:
- activități pedagogice și de sprijin;
- activități extracurriculare;
- lucrări minore și achiziționarea de bunuri;
- subvenții pentru elevii din grupuri vulnerabile de asigurare a tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior pentru finalizarea învățământului obligatoriu;
- parteneriate cu ONG-uri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare.
Cu privire la bugetul propus de către școli, sunt esențiale următoarele elemente de context:
- Nu pot fi bugetate cheltuielile de management de proiect;
- Cheltuielile de natură salarială nu pot depăși 15% din totalul bugetului;
- Cheltuielile pentru servicii nu pot depăși 15% din totalul bugetului;
- Cheltuielile pentru organizarea evenimentelor și a deplasărilor pot reprezenta max. 15%;
- Cheltuielile pentru formarea cadrelor didactice nu pot depăși 5%;
- Bugetul pentru achiziția de echipamente și software trebuie să fie cuprinse între 20% și 25% din bugetul total;
- Lucrări de amenajare și mobilier – max. 10%;
- Premii și ajutoare – max. 10% din bugetul total;
- Alte bunuri și servicii – max. 35%.
În aceste școli, vor fi beneficiari direcți ai activităților de învățare din cadrul programelor de granturi un număr de cca 400.000 elevi și vor folosi instrumente digitale în practicile de predare minim 45.000 profesori, programul național propunându-și să ofere sprijin prin planuri individuale de intervenție. Valoarea granturilor va fi raportată la numărul de elevi și indicele de sărăcie, potrivit PNRR. Granturile vor fi acordate în două tranșe (750 – în primul trimestru al anului 2022, 750 – în al doilea trimestru al anului 2023).
Societatea civilă a semnalat o serie de nereguli cu privire la implementarea acestei măsuri. De exemplu, Asociația Human Catalyst a prezentat, într-un raport dedicat și citat de Edupedu, următoarele probleme semnificative:
- Lipsa manualelor de proceduri care să ajute școlilor să-și identifice nevoile de sprijin;
- Lipsa sprijinului organizat pentru școlile cu dificultăți și capacitate scăzută de realizare a activităților aferente MATE;
- Nu există o intenție de pregătire a celor care implementează MATE;
- Nu există referire la școlile mici din mediul rural care nu au capacitate de a scrie și gestiona astfel de proiecte;
- Anumite servicii nu au fost administrate la nivelul unității, iar activitățile stabilite în metodologie solicită expertiză.
Dacă școala dumneavoastră are nevoie de sprijin în vederea depunerii planului de finanțare pentru PNRAS, puteți adresa întrebările dumneavoastră la adresa de e-mail consultare.pnras@edu.gov.ro sau puteți urmări înregistrarea acestui webinar, organizat de colegii noștri de la Coaliția pentru Educație. Lista școlilor eligibile este disponibilă aici (în prima rundă, s-au considerat eligibile 1.726 de unități de învățământ preuniversitar, peste jumătate față de cele peste 3 mii care și-au exprimat intenția de a participa la acest program.
- Ultimul jalon de îndeplinit este reprezentat de semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori. Descentralizarea și reforma managementului constituie cele două coordonate privind reformarea guvernanței. Ministerul Educației va contracta asistență tehnică externă pentru:
– analiza guvernanței actuale a sistemului de învățământ preuniversitar;
– formularea de recomandări și a unui plan de îmbunătățire a managementului unităților de învățământ prin intermediul unui
program-pilot;
– furnizarea de orientări pentru conceperea programului de formare și îndrumare.
Potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Educației va realiza o analiza sistemica a functionarii guvernantei sistemului de educatie, prin implicarea unui corp de experți, selectați in cadrul contractului de asistență tehnică. Până la ora actuală, Ministerul Educației nu a publicat niciun apel pentru selecția acestui corp de experți și nu a făcut publice exigențele profesionale care stau la baza recrutării acestui corp de experți. Contractul de asistență tehnică privind elaborarea Programului de formare și îndrumare pentru managerii și inspectorii școlari are o valoare de 4 milioane de euro.
În concluzie, dacă oferirea granturilor din PNRAS către școlile care au pregătit un plan de măsuri privind combaterea abandonului școlar se poate realiza până în 31 martie (asta presupune ca în 17 zile să se realizeze evaluarea proiectelor depuse, soluționarea eventualelor contestații și semnarea contractelor de finanțare), pentru celelalte două jaloane este dificil de spus dacă Ministerul va reuși să se încadreze în termen. Este de notat faptul că Ministerul Educației nu a garantat respectarea principiului transparenței decizionale în implementarea celor două jaloane rămase: nu a lansat în consultare publică ordinul privind standardele echipamentelor electronice și nici procedura de selecție a experților care vor furniza asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței.
