Respect dreptul la opinie al fiecaruia, dar doresc sa fac doua precizari apropos de comentariile privind picatul bacului dupa contestatie:
1. Formularea constestatiei impotriva unei decizii, considerata gresita, luata de o comisie de examinare este un drept al elevului, iar nu un act de ingaduinta din partea examinatorilor. Dreptul unei persoane (denumit si “drept subiectiv”) inseamna posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a actiona pentru realizarea unui interes propriu.
Acest drept este iluzoriu, daca, in cazul in care este exercitat, titularul sau este expus unor prejudicii mai grave decat in cazul in care nu l-ar fi exercitat. Practic, acest drept nu este efectiv, este lipsit de continut, este “omorat”.
Potrivit principiului formulat in art .13 din Convenita Europeana a Drepturilor Omului, orice persoana are dreptul la o cale de atac eficienta, efectiva. De asemenea, conform art. 53 din Constitutie, restrangerea exercitarii oricarui drept nu poate duce la golirea de continut a dreptului respectiv.
Faptul ca asa se procedeaza de mai multa vreme nu este o justificarea pentru mentinerea unei proceduri vadit incorecte si dezechilibrate, menita sa impeidice elevii sa-si exercite dreptul de a contesta deciziile care-i prejudiciaza si, mai mult, care le schimba in rau viata ori, uneori, chiar le pot lua viata (!). Si totul este tratat cu un dispret superior de catre “examinatori”, doar pentru a nu solutiona prea multe contestatii. Pai, daca-i asa de greu bacalaureatul pentru examinatori, de ce sa-l mai tinem?
Hotii, tilharii, infactorii, in general, au acest drept: de a contesta orice decizie care-i priveste si, daca in urma examinarii contestatiei, se constata ca nu au dreptate sau, mai mult, ca ar merita o pedeapsa mai mare, contestatia le e pur si simplu respinsa. Nu li se da o pedeapsa mai mare, chiar daca o merita. La fel, in cauzele civile: daca, de exemplu, un profesor contesta o masura salariala si nu este multumit de prima decizie luata in cauza, are dreptul sa o conteste. Dar, daca acea contestatie este neintemeiata, ea este doar respinsa, fara ca, odata cu solutionarea ei sa se poata aprecia ca, de fapt, oricum, profesorul primea si asa prea mult si, in consecinta, sa-i mai taie si din ce avea inainte de a formula contestatie.
De ce nu ar putea beneficia de acelasi tratament, sub acest aspect, si elevii? Sunt cetateni de categoria a II-a, nu au o “ocupatie” onorabila?
2. “Nebunia inseamna sa faci acelasi lucru in mod repetat si sa te astepti sa obtii alt rezultat” spunea A.Einstein, citat de goagal. Daca de ani si ani sistemul de invatamant este tot cu schele, in reforme si reparatii, cum se poate numi incercarea de a obtine alte rezultate decit cele din anii de pina acum, prin modificarea standardelor de evaluare (mai precis, prin formularea unor subiecte inadecvate, chiar dusmanoase fata de elevi)?
Citeste si despre: examen national, bacalaureat 2011, licee fruntase, contestatii, sistem de invatamant.
Articole cu aceeasi tema:
Contestatie admisa. Elev picat
Un punct de vedere asupra rezultatelor de la Bacalaureatul anului 2011
O tara fara examene












Studiati regulamentele! Aici nu este vorba de pedepse ci de evaluarea unor rezolvari, pe baza unor bareme, care ca orice act uman, presupun o anumita marja de eroare. Porniti de la niste premise discutabile – precum ca examinatorii sunt ostili candidatilor, ca subiectele au fost dusmanoase fata de elevi… Cel putin la disciplinele la care eu ma pricep, subietele au fost accesibile – e drept, presupuneau si o departajare intre elevi, dar note de 7-8 se puteau lua de catre foarte multi elevi – daca au invatat in timpul anului. Ca nu au invatat? in mare parte ei sunt vinovati de asta.
Aveti dreptate!
Nu i se poate crea unei parti, o situatie mai grea, in propria-i cale de atac!
Acesta este un principiu de drept procesual!
Putea exercita Ministerul/Inspectoratul o cale de atac si ar fi putut conduce la un asemenea rezultat! Evident, in exercitarea unui interes legitim, cu buna credinta si in termenul legal, profitand serviciului public!
Ceea ce spui in principiu e corect. Baremul e barem si trebuie respectat, chiar daca sunt si interpretari subiective. As intreba insa ce se intampla cu acele corecturi, la doua maini, care in prima faza au fost evaluate la 3.90 si la contestatie au fost evaluate la peste 8 ? In acele caz (si mai sunt multe altele) ce baremuri au fost respectate?
Altceva e de speriat aici: ca toate notele sint relative, ceea ce arat ce discretionara e corectura. deschizi cutia padorei, orice se poate intimpla
In principiu, as putea fi de acord cu ceea ce spuneti. Insa ganditi-va si la aspectul urmator: trebuie sa existe si o masura de control. Daca singurul rezultat posibil al contestatiei ar fi o nota mai mare, cine ar fi fraier sa nu depuna contestatie? Daca primesti o nota mai mare, perfect, daca nu, oricum nu pierzi nimic. Si atunci o sa se ajunga la situatia in care pur si simplu examenele sunt corectate de doua ori.
Pe de alta parte, exemplele pe care le dati nu corespund perfect. In instanta oricare din partile unui proces poate contesta decizia si atunci un infractor, spre exemplu, poate risca sa ii fie crescuta pedeapsa (ca rezultat al contestatiei procurorului, bineinteles). In cazul bacalaureatului, ministerul, inspectoratul sau nimeni altcineva nu au dreptul de a contesta rezultatele corecturii daca considera ca aceasta nu s-a realizat corespunzator si au fost date note prea mari. Situatiile nu sunt deci chiar la fel.
Exemplele date sînt cel puțin dubioase… iar premisa că nota este un drept este de-a dreptul stupidă. Citarea legislației drepturilor omului și a art. 53 din Constituție dovedește că autorul nu face diferențierea între .
Totuși autorul nu și-a arătat valoarea adevărată: următorul articol va „demonstra” că unui elev care a luat o anume notă, nu i se mai poate da o notă mai mică niciodată că i se restrîng drepturile.
După aceea va scrie despre neconstituționalitatea hipermarketurilor care măresc prețurile, restrîngînd drepturile cumpărătorilor.
Succes în continuare la construit sofisme!
ma draga Borza, lucrezi in MAI?
Evaluarea unei lucrari de bac nu este un proces la care se prevad caile de atac din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Este de fapt impropriu numita contestatie, ar trebui numita cerere de reevaluare; poate de aici confuzia. Ce e “dreptul subiectiv”? Conform definitiei autorului orice crima devine “legitima” pentru ca nu-i asa, criminalul actioneaza in interes propriu (vrea bani sau vrea satisfactie sexuala sau de alta natura). Interesul propriu deriva aici din “principiul placerii”.
Cred ca de fapt animatia in jurul subiectului e intretinuta pentru ca niste parinti “nedreptatiti subiectiv” sa angajeze niste avocati, adica de a crea o cerere artificiala de servicii juridice. Cum de altfel incearca si noile coduri Penal si Civil unde fie marjele de pedeapsa sunt foarte mari (ani de inchisoare sau amenda) pentru un delict, fie orice promisiune devine subiect de drept prin legalizare (vezi logodna). Totul pentru a avea notarii si avocatii cat mai multi clienti. Asa progreseaza Romania prin cheltuieli notariale si avocatiale la care respectivii producatori de servicii se bucura de toate beneficiile cartelurilor si in primul rand stabilesc pretul. Asociatiile notarilor si barourile sunt cele mai bune exemple de ingradire a concurentei. E normal, odata cu scaderea preturilor le-ar scadea si veniturile.