Asociația cercetătorilor români Ad Astra i-a solicitat, astăzi (miercuri, 15 februarie), printr-o apel public, ministrului Cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, deblocarea urgentă a programului național de cercetare.
Potrivit semnatarilor, Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare (PNCDI4) este blocat de patru luni, situație care agravează major situația, și așa critică, a cercetării din România. Ad Astra arată că în lipsa unor normative și documente adoptate rapid, PNCDI4, adoptat prin HG 1188/2022 nu poate fi aplicat, întârzierile urmând să se producă în lanț.
”De la lansarea primelor competiţii până când încep efectiv lucrările de cercetare-dezvoltare şi se execută cheltuieli în domeniu, trece de obicei cel puţin un an, pentru depunerea proiectelor, evaluări, contestaţii, contractare”, se arată în apelul Ad Astra, care subliniază faptul că în 2021 nu s-a desfășurat nicio competiție, iar PNCDI 4 a fost adoptat, oricum, târziu, în luna octombrie a anului trecut.
Redăm, integral, mai jos, apelul Ad Astra, pe care îl puteți găsi și pe site-ul Asociației (aici).
”Stimate domnule ministru,
Operaţionalizarea planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2022–2027 (PNCDI4) pare a fi blocată, la patru luni de la adoptarea acestuia prin HG 1188/2022.
Această situaţie agravează starea sistemului naţional de cercetare şi ameninţă să compromită realizarea ţintelor din programul de guvernare şi angajamentele publice ale guvernului şi ale dumneavoastră personal.
Prin prezenta vă solicităm sa clarificaţi public care este situaţia, să anunţaţi imediat un calendar al operaţiunilor pregătitoare şi al primelor competiţii de proiecte şi să luaţi măsurile necesare pentru
urgentarea întregului proces.
În conformitate cu programul de guvernare, cu Legea cercetării (OG57/2002 cu modificările şi adăugirile ulterioare) şi cu Legea educaţiei naţionale (1/2011), precum şi cu angajamentele
europene, România ar trebui să cheltuiască din fonduri publice, în 2024, 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, faţă de mai puţin de 0,2% actualmente. Principalul instrument pentru aceste cheltuieli este PNCDI.
În cursul anului 2022 nu s-a desfăşurat nicio competiţie, pentru că fostul plan (PNCDI3) nu a mai fost prelungit după 2021, iar PNCDI4 a fost adoptat abia acum 4 luni, pe 3 octombrie, prin HG 1188/2022 (PNCDI4).
De la lansarea primelor competiţii până când încep efectiv lucrările de cercetare-dezvoltare şi se execută cheltuieli în domeniu, trece de obicei cel puţin un an, pentru depunerea proiectelor, evaluări, contestaţii, contractare.
Între adoptarea PNCDI şi lansarea primelor competiţii, legea cercetării impune nişte etape: consultări, adoptarea unor normative secundare şi terţiare şi alte documente oficiale.
Deşi au trecut deja patru luni de la adoptarea PNCDI4, nu am reuşit să găsim, pe pagina ministerului pe care îl conduceţi, pe pagina UEFISCDI sau în orice altă parte, niciunul dintre aceste normative şi documente şi nici vreo altă acţiune preliminară, cum ar fi vreun calendar, vreun proiect expus pentru discuţie, vreun apel la consultare publică, anunţ de orice fel etc.
Normativele şi documentele în cauză includ:
- Detalierea programelor planului naţional, conform art. 43 din legea cercetării, detaliere esenţială deoarece HG 1188/2022 nu conţine ţinte pentru indicatorii cheie ci doar niste enunţuri vagi privitor la conţinutul acestor programe. Această detaliere presupune şi o consultare cu organizaţiile de cercetare, consultare care ar trebui să ducă la un raport de consultare publică, care ar trebui să fie public.
- Ordinul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, adică al ministerului pe care îl conduceţi, privind alocarea bugetelor anuale pe programe ale PNCDI4, ordin specificat în art. 45 din Legea cercetării.
- Hotărârea de guvern specificată la art. 53 alineatul 1, punctul a din Legea cercetării, cuprinzând bugetul multianual total al PNCDI4, detaliat pe programele componente.
- Ordinele de ministru şi celelalte documente de planificare bugetară obligatorii conform art. 53, alineatul 1 punctele b–d şi alineatele 2 şi 3.
- Contractele între minister şi conducătorii de programe, conform art. 57 din Legea cercetării.
- Planurile strategice aferente fiecărui program naţional în parte conform HG 1265/2004 (care reglementează derularea programelor planului naţional) precum şi planurile anuale.
- Calendarul competiţiilor, măcar pentru 2023 şi 2024.
- Pachetele de informaţii aferente primelor apeluri.
Vă solicităm sa indicaţi unde se găsesc aceste documente.
În cazul că (unele) nu au fost încă adoptate, vă rugăm să precizaţi care este calendarul adoptării lor, care este stadiul în care se află şi când vor începe efectiv competiţiile de proiecte.
Importanţa crucială, strategică, a cercetării a fost afirmată şi răs-afirmată de numeroşi demnitari, cel mai recent de dl prim ministru şi chiar de dumneavoastră, personal, la Gala Cercetării. În realitate
însă, procesul de operaţionalizare al PNCDI4, principalul instrument de finanţare a cercetării, pare a fi blocat.
Ne aşteptăm ca acţiunile ministerului să fie în concordanţă cu aceste declaraţii şi cu angajamentele din legislaţie şi din programul de guvernare, prin urmare vă solicităm, urgent, deblocarea PNCDI4.
Cu deosebite sentimente,
Asociația Ad Astra”
***
sursa foto: Vlad Moca/Transylvanian Institute of Neuroscience
Asociația cercetătorilor se preface că avem de-a face cu o disfuncție de natură procedural-birocratică, nu cu un adevărat război împotriva educației și cercetării!!!
N-am știut că Asociația nutrește “deosebite sentimente” ! (deosebite … sau deosebite de sens opus?). Vorba Margaretei Thatcher, eu credeam că numai indivizii au sentimente!
AdAstra are membri care apar prin RetractionWatch Database și știe că de vreo 10 ani competițiile sunt profund viciate, că autoratele se cumpără, că se câștigă competiții pe teme pe care Benny Hill s-ar fi rușinat să le folosească în gagurile lui etc. Dar mai urgent e să curgă banii, să se finalizeze segregarea, să se bătătorească mediocrația, să plece cei tineri și deranjanți.
In timp ce statele civilizate ale lumii au ca obiectiv principal in programele lor dezvoltarea cercetarii stiintifice sau a „societatii cunoasterii”, factor promotor al progresului, pentru care aloca fonduri financiare insemnate (6-9% din PIB) in Romania aceasta activitate mai pilpiie doar ca o luminare care urmează sa se stinga definitiv, fara ca cei care carmuiesc destinele tarii sa schiteze vreun gest. In ciuda acestei ignorante, divinitatea, in multe competitii stiintifice internationale (olimpiade, inventica) i-a desemnat pe romani ca fiind printre „asi”, ceea ce dovedeste ca si Dumnezeu tine cu poporul roman mai mult decat o fac conducatorii impostori ajunsi in functii supreme pe baza de “siretlicuri” politice sau criminale.
In acest context, ar fi de prisos sa mai vorbim despre cum este valorificat potentialul academic, in procesul de elaborare a strategiilor, sau Politicilor Publice destinate asigurarii binelui general al romanilor, care lipsesc cu desavarsire.
Realitatile existente in Ro dupa evenimentele istorice din 1989 dovedesc ca STIINTA temelia dezvoltarii si progresului unei societati ca si CULTURA care constitue de-a lungul istoriei si existentei unui popor ADN-ul său, dăuneaza grav mentalitatii politrucilor, drept urmare se poate constata cu mahnire ca aceste valori supreme ale existentei umane sunt abandonate in mod intentionat cu scopul indobitocirii natiunii. Acum in vremuri tulburi pentru guvernarea normala a tarii poate intelege orice roman de ce marii oamenii de cultura si de stiinta ai neamului nostru de-a lungul istoriei au emigrat fiindca nu au putut vietui in Ro pentru a-si dovedi patriotismul desavarsit, ei s-au dăruit omenirii pe teritoriul altor tari.