Pentru prima dată de la anunțarea mobilizării generale, în septembrie 2022, toate cele trei institute rusești care realizează sondaje independente (Centrul Levada, Russian Field și Chronicle Group) au arătat o scădere accentuată a sprijinului public pentru invadarea Ucrainei, se arată într-o analiză publicată de Alexander Finiarel pe Moscova Times (The Moscow Times). De data aceasta, scăderea nivelului de sprijin pentru război nu este legată de niciun eveniment specific și poate indica chiar un punct de cotitură în atitudinea rușilor față de “operațiunea militară specială”, se arată în analiza menționată.
Moscova Times a fost declarată, recent, ”agent străin” de către autoritățile de la Kremlin și ediția online în limba rusă a fost blocată temporar pentru a doua oară. Alexander Finiarel are un master în științe politice de la Școala Superioară de Economie din Moscova, a lucrat ca analist al campaniilor electorale la Moscova, iar după invadarea Ucrainei s-a implicat în mai multe organizații anti-război în calitate de cercetător, studiind reacția societății ruse la război. În prezent este bursier nerezident al Programului Rusia din cadrul Universității George Washington.
Cu cât a scăzut susținerea războiului
Potrivit unui sondaj publicat pe 31 octombrie de Centrul Levada, ponderea rușilor care sunt în favoarea continuării războiului a scăzut cu 11% față de luna precedentă, la 37% – cea mai mică cifră de când a fost anunțată mobilizarea în septembrie 2022. 56% dintre respondenți au fost, de asemenea, în favoarea deschiderii negocierilor cu Ucraina.
Serviciul Russian Field a coroborat concluziile Centrului Levada, prin publicarea propriilor rezultate ale sondajului, pe 15 noiembrie. Aproape jumătate dintre respondenții Russian Field au fost în favoarea deschiderii negocierilor și 39% au fost în favoarea continuării “operațiunii speciale”. Un sondaj din iunie realizat de aceeași organizație arată o paritate între adepții inițierii negocierilor și cei ai continuării războiului.
În plus, numărul persoanelor care cred că Rusia se îndreaptă în direcția cea bună a scăzut cu 8%, iar numărul celor care cred că “operațiunea specială” continuă fără succes a crescut cu 4%.
Mai mult, ponderea celor care nu au încredere în informațiile oficiale despre cursul războiului a depășit pentru prima dată procentul celor care au încredere în ele.
În fine, un sondaj Chronicle Group, realizat în octombrie 2023, raportează cel mai scăzut nivel de sprijin pentru “operațiunea specială” de la mobilizarea din toamna anului 2022. Doar 51% dintre respondenți (din septembrie 2022, respectiv după un an) și-au declarat sprijinul.
Numărul celor care nu ar sprijini o decizie a lui Vladimir Putin de a retrage trupele de pe teritoriul Ucrainei și de a începe negocierile de pace fără a atinge obiectivele războiului a scăzut considerabil și ar fi egal cu numărul celor care ar susține o astfel de decizie – mai exact 39%. În februarie 2023, 47% nu ar fi susținut o astfel de decizie, comparativ 40% care ar fi susținut-o – sursa aici.
Procentul persoanelor care nu sunt pregătite pentru un armistițiu a scăzut, de asemenea, de la 47% la 32%. Numărul persoanelor care acordă prioritate cheltuielilor pentru armată a scăzut de la 37% la 25%.
Ultima dată când toate cele trei sondaje au arătat o scădere a sprijinului pentru război a fost în timpul perioadei de mobilizare. Cu toate acestea, sprijinul s-a recuperat imediat ce sa încheiat mobilizarea și oamenii și-au dat seama că războiul încă nu i-a afectat în mod direct.
Care sunt motivele scăderii sprijinului pentru război
Spre deosebire de septembrie 2022, când rușii reacționau la mobilizare, sprijinul pentru război scade fără niciun motiv aparent
Chiar dacă contraofensiva Ucrainei nu a reușit să obțină rezultate semnificative, pierderile tot mai mari ale armatei și lipsa câștigurilor teritoriale nu sporesc încrederea rușilor în victorie.
Mai mult, incertitudinea perioadei pentru care mobilizații au fost duși la război, combinată cu declarațiile false ale autorităților că mobilizații vor servi departe de linia frontului și nu vor lua parte la lupte, îi irită din ce în ce mai mult pe cei dragi – a căror pondere, conform calculelor Chronicle Group, cuprinde aproximativ 10% din populație. La prima aniversare a mobilizării, au început să inunde deputații cu scrisori și chiar au încercat să protesteze.
În ambele cazuri, aceste schimbări nu se datorează creșterii numărului de persoane care solicită pacea (care este practic neschimbată din februarie), ci mai degrabă declinul celor care solicită în mod activ război. Potrivit Chronicle, acești susținători radicali s-au redus la 12% din populație, ceea ce înseamnă că acum sunt depășiți numeric de oponenții radicali ai războiului (18,5%). Același lucru s-a întâmplat și în toamna anului 2022.
Sondajele rusești au indicat pentru prima dată această tendință în vara anului 2023.
18 luni, punct de cotitură în război?
După cum a arătat un studiu din 1998, piatra de hotar de 18 luni este un punct de cotitură important atunci când șansele de victorie ale inițiatorului scad semnificativ. Ei au analizat relația dintre regimul politic al unei țări, durata războiului pe care l-a început și probabilitatea victoriei, evaluând cum probabilitatea de victorie a scăzut în timp.
Conform calculelor din studiul amintit, dacă o țară democratică începe un război care durează mai puțin de un an, are 49% șanse de victorie. Cu toate acestea, dacă durează un an și jumătate, această probabilitate scade brusc la 19% și continuă să scadă pe măsură ce durata conflictului crește.
Aceeași tendință, deși mai puțin pronunțată, se regăsește și în rândul autocrațiilor. În primul an al unui război, există o probabilitate de victorie de 32%. După un an și jumătate, aceste cote scad la 27%, iar ulterior doar cu 2%.
Democrațiile văd o scădere accentuată a probabilității de victorie, deoarece sunt mai sensibile la opinia publică. Autocrații sunt mai puțin atenți în alegerea conflictelor și au mai multe șanse să le piardă, tocmai pentru că mai puțini oameni sunt implicați în decizia de a merge la război. Dar, deoarece o mare parte a populației nu poate influența politica, le pasă mai puțin de opinia publică – și, prin urmare, este mai probabil să persiste mai mult timp.
Putin trebuie să-și protejeze elita fidelă
După cum au subliniat politologii Chigdem Sirin și Michael Koch în studiul lor din 2015 privind impactul pierderilor de război asupra sustenabilității dictaturilor, autocrații trebuie doar să protejeze cele mai importante grupuri politice de greutățile războiului.
Acest lucru este clar vizibil în sondajele rusești, deoarece sprijinul pentru război se corelează cu vârsta și statutul financiar al respondenților. În ciuda șomajului scăzut record și a prestațiilor sociale reformate, 44% dintre respondenții din sondajele Chronicle raportează o scădere a veniturilor din februarie 2023. În cel mai recent sondaj Russian Field, ponderea persoanelor care susțin războiul și o nouă rundă de mobilizare e depășită de ponderea celor care nu le susțin doar în rândul celor cu venituri mari.
În absența unui progres, Rusia va vedea probabil o scădere suplimentară a sprijinului pentru invazia Ucrainei, chiar dacă nu va suferi o înfrângere semnificativă pe câmpul de luptă.
Singura întrebare care rămâne este dacă nemulțumirea pasivă față de război se va transforma într-o nemulțumire activă și dacă mișcarea anti-război va fi capabilă să o valorifice în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale.
***
Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
:))))))))