Brîndușa Armanca (foto: PressHub)
Platforma de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor, aflată sub egida Consiliului Europei, a emis o alertă de amenințare a libertății presei prin hărțuire judiciară referitoare la rețeaua PRESSHUB și la jurnalista Brîndușa Armanca, sub titlul Investigative Journalist Brîndușa Armanca and PressHub Face Multiple Defamation Lawsuits (Jurnalista de investigație Brîndușa Armanca și Presshub se confruntă cu multiple procese de defăimare), arată PressHub.
„Jurnalista de investigație Brîndușa Armanca, portalul de știri PressHub și alte mass-media precum Libertatea, Click, Ziarul de Iaşi, Sursa de Vest se confruntă cu multiple procese de defăimare intentate de Beniamin Lup, președintele Asociației WorldTeach România, o organizație neguvernamentală înregistrată ca luptând împotriva traficului de persoane”, se arată în alerta emisă pe 18 februarie 2026.
Textul alertei înregistrat sub numărul 23/2026 relatează că mai multe articole scrise de Brîndușa Armanca și publicate de Presshub începând cu anul 2022 au investigat neconcordanțele dintre afirmațiile lui Lup cu privire la activitățile asociației, precum și împrejurările decesului a două soții ale lui Beniamin Lup, în condiții similare.
„Armanca, PressHub și alte mijloace de informare în masă au fost acționate în justiție în fața instanțelor civile din Timiș, București și Timișoara pentru încălcarea vieții private și a reputației (articolele 71 și 72 din Codul civil român), cu cereri de eliminare a articolelor contestate, de a se abține de la publicarea viitoare a informațiilor pe această temă și de a plăti daune substanțiale”, se arată în alertă, cu menționarea Dosarelor 1551/30/2022, 42396/3/2024, 42400/3/2024 și 36547/325/2025 și a sumei de 550.000 euro cerută de reclamant ca despăgubire.
Cazul se înscrie în tipologia acțiunilor în instanță vexatorii împotriva jurnaliștilor și activiștilor care se exprimă critic în interes public (SLAPPs) și a fost inclus în Mapping Media Freedom Monitoring Report pe anul 2025, la paginile 25-26.
Mai multe despre investigațiile care au dus la acest proces de tip SLAPP, pe PressHub (aici).
***
Reamintim că Societatea Academică din România (SAR, editorul platformei România Curată) și jurnalistul Mihai Goțiu se confruntă, de asemenea, cu un proces de tip SLAPP, deschis de avocata Schweighofer, Cristina Trăilă, fostă deputată PNL și acum secretar general adjunct al Guvernului Bolojan. SAR și Mihai Goțiu au câștigat litigiul în primă instanță, la Tribunalul București, și așteptă apelul. În motivarea hotărârii de primă instanță se arată că articolele acuzate de Cristina Trăilă prezintă fapte reale, că judecățile de valoare din cadrul acestora au bază factuală, că subiectele abordate sunt de interes public și că nu a fost încălcate limitele libertății de exprimare.
Proiectul legii de transpunere a Directivei UE Anti-SLAPP în România, care ar face procesele de acest tip mult mai rapide și mai puțin costisitoare pentru jurnaliștii și activiștii dați în judecată în mod vădit netemeinic, este blocat de peste un an la Ministerul Justiției. Asta în contextul în care ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat presei că se gândește să o dea în judecată pe jurnalista Emilia Șercan, după dezvăluirile făcute despre plagiatul din lucrarea lui de doctorat, în ceea ce ar fi un alt proces de tip SLAPP.
