Oana Mircică

Pensionarea cadrelor didactice din universități, transportul elevilor, salariile profesorilor și finanțarea școlilor speciale private – subiecte pentru următoarea ședință a Comisiei pentru Învățământ din Senat

Pensionarea cadrelor didactice din universități, transportul elevilor, salariile profesorilor și finanțarea școlilor speciale private – subiecte pentru următoarea ședință a Comisiei pentru Învățământ din Senat

Miercuri, 4 mai 2022, Comisia pentru învățământ din Senat se întrunește în ședință pentru a discuta o serie de proiecte importante, care vizează, printre altele, pensionarea cadrelor didactice din universități, aprobarea unei ordonanțe de guvern prin care s-a realizat plata salariilor profesorilor (inclusiv a datoriilor pe care statul le-a acumulat față de ei!) și finanțarea școlilor speciale private cu bani de la bugetul de stat. De asemenea, pe ordinea de zi se află un proiect legislativ contestat de către asociațiile de elevi din țară, anume cel privind aprobarea ordonanței de urgență 50/2021, care reglementează naveta elevilor. 

Pensionarea profesorilor universitari

L174/2022 este primul proiect de dezbătut. Proiectul de lege vine din partea unor deputați ai PNL și își propune modificarea Legii educației naționale pentru a permite cadrelor didactice care predau în facultățile din țară să rămână în sistem până la finalizarea anului universitar, nu exact la momentul împlinirii vârstei de 65 de ani, cum e acum. 

Proiectul vine cu modificări privind pensionarea cadrelor didactice și de cercetare, aducând modificări și un nou alineat. Art. 289, alin. (1) din Legea nr. 1/2011 se schimbă, în sensul în care profesorii s-ar pensiona la sfârșitul anului universitar în care împlinesc vârsta de 65 de ani, spre deosebire de forma actuală ce prevede pensionarea la momentul împlinirii vârstei de 65 de ani.

Proiectul legislativ își propune și introducerea unui alineat nou. Dacă un profesor își dorește să se pensioneze în momentul împlinirii vârstei de 65 de ani, acesta nu este obligat să rămână pe parcursul întregului an universitar și poate solicita pensionarea la acel moment. 

“Prin excepţie de la alin. (1) cadrele didactice sau de cercetare care doresc să se pensioneze la data la care împlinesc vârsta de 65 vor depune o cerere, către departamentul din care fac parte, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea anului universitar în care urmează să împlinească 65 de ani.”.

Până acum proiectul a primit cinci avize favorabile, din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, respectiv Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, camera decizională fiind Senatul.

Salariile profesorilor

Guvernul României pune pe lista Comisiei de Învățământ al doilea proiect din următoarea ședință. L232/2022 propune aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 48/2022, prin care s-a stabilit modalitatea de plată a diferențelor salariale ale profesorilor din învățământul preuniversitar și universitar.

Prin ordonanța adoptată de Guvern, plata diferențelor salariale ale profesorilor a fost amânată pentru încă 5 ani, urmând a se plăti progresiv:

Metodologia este următoarea:

“Art. 4 (1) Sumele necesare acordării diferenţelor de drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor art. 1 şi 2 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, şi se plătesc eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, astfel:

  1. a) în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale;
  2. b) în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale;
  3. c) în al treilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
  4. d) în al patrulea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
  5. e) în al cincilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 35% din valoarea diferenţelor salariale.”

Până acum doar Consiliul Legislativ a trimis un aviz favorabil, fiind trimis la Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială pentru raport, ambele având termenul de 3 mai. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi nu au trimis încă vreun aviz, deși termenul la care acestea ar fi trebuit să fie trimise este 27 aprilie. 

Finanțarea școlilor speciale private

Al treilea proiect, L468/2021, inițiat de senatori ai USR PLUS, își propune reglementarea finanțării unităților de învățământ speciale private, aceste școli putând beneficia de fonduri din partea statului. Finanțarea va veni din „unele venituri ale bugetului de stat”, astfel:

Finanţarea unităţilor de învăţământ special particulare autorizate provizoriu sau acreditate, a claselor de învăţământ special particular, a elevilor din învăţământul special particular şi a liceelor speciale particulare se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial. 

Proiectul vine, conform inițiatorilor, în contextul în care legea nu face o distincție între învățământul școlile speciale de stat și cele private, însă în practică doar cele dintâi beneficiază de ele, motivul fiind acela că legea nu specifică în mod clar faptul că și unitățile de învățământ special private beneficiază de aceste fonduri de la stat.

Dacă proiectul de lege va trece, chiar și școlile speciale private care nu au acreditare (sunt autorizate provizoriu) vor putea primi bani de la stat. Potrivit expunerii de motive, estimarea impactului bugetar se ridica la 2.000.000 lei/an. Estimarea are in vedere cheltuiala salarială a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic pentru cei 60 de elevi școlarizați în anul scolar 2020/2021 in unitati de invatamant speciale particulare.

Acest proiect a primit două avize favorabile din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate, culte și minorități, Comisia pentru administrație publică dând un aviz negativ. Mai mult, două avize favorabile au venit și din Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social. 

Totuși, Guvernul nu susține inițiativa legislativă, unul din motive fiind imposibilitatea finanțării unităților particulare din fonduri publice, fiind în contradicție cu art.102 alin. (2) din Legea 1/2011. Articolul precizează că  finanțarea unităților private se face din taxe, fonduri publice, precum și din alte surse. Mai mult, Guvernul menționează, în punctul de vedere transmis, că o unitate de învățământ particular nu poate primi finanțare din fonduri publice până când aceasta nu are personalitate juridică (momentul acreditării).

Camera decizională este Senatul. 

Noul domeniu în care consilierii juridici ar putea profesa

Ultimul proiect de pe lista senatorilor este o propunere legislativă din partea senatorilor și deputaților PNL care le dă șansa consilierilor juridici să profeseze într-un nou domeniu, în paralel cu profesia de consilier juridic. 

Prin L237/2022 ce completează articolul 11 din legea 514/2003 cu un nou punct, consilierii juridici ar putea lua parte la activitatea didactică din învățământul preuniversitar, pe lângă celelalte domenii prevăzute deja de lege:

  • activitatea didactică universitară şi de cercetare juridică
  • activitatea literară, culturală şi publicistică nesalarizată, 
  • funcţia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese 
  • participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice

Proiectul vine în contextul implementării educației juridice în școli prin Legea 273/2021, fiind una din competențele cheie din art. 68 din Legea nr. 1/2011. Legea includea inițial doar educația antreprenorială și financiară, un senator adăugând ulterior educația juridică în această lege printr-un amendament.

Consiliul Economic și Social a trimis un aviz favorabil, cu observația că propunerea legislativă este formulată într-un mod general, lăsând loc de interpretări, și că este necesară asigurarea competențelor pedagogice, pentru ca transferarea cunoștințelor către elevi să fie adecvată în funcție de vârstă. De asemenea, și Consiliul Legislativ a trimis un raport favorabil. Camera decizională este Camera Deputaților. 

Transportul județean al elevilor

Ultimul proiect de pe ordinea de zi este L401/2021, inițiat de Guvernul României. 

Proiectul își propune aprobarea Ordonanței de Urgență 50/2021, care a modificat modul în care transportul județean al elevilor este gestionat. 

Până la apariția OUG 50/2021, Legea 226/2020 era în vigoare. Aceasta prevedea faptul că elevii beneficiază de gratuitate integrală la servicii publice de transport județean, indiferent de prețul acestor călătorii. Astfel, elevii puteau ajunge la școală fără a scoate vreun ban din buzunar. 

Ordonanța de Urgență 50/2021 a venit cu două mari schimbări:

  • Modificarea procedurii de gratuitate în decont

Articolul 84, alineatul (1) al Legii Educației prevede faptul că transportul județean al elevilor este gratuit: “(1) Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate la servicii publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.”

Un alineat introdus de OUG 50/2021 în articolul 84 al Legii 1/2011 este “(1^3) Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul de interes public desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de către unitatea de învățământ.”. 

  • Stabilirea unor sume pe care elevii le primesc în vederea decontării acestora

Un alt alineat introdus la articolul 84 este: “(1^7) Decontarea cheltuielilor de transport […] se asigură la nivelul valorii documentelor de transport lunare, dar nu mai mult de 30 lei/lună pentru distanța de 3 km. Pentru distanțele ce depășesc 3 km, până la limita de 50 km, suma de 30 lei/lună se suplimentează cu 3 lei pentru fiecare kilometru/lună, dar nu mai mult decât valoarea documentelor de transport lunare.”

Spre exemplu, pentru o distanță de 82 de kilometri, elevii din Constanța care merg pe ruta Constanța – Hârșova plătesc 1100 de lei pe lună, pentru drumul dus-întors în zilele din timpul săptămânii. Nu le vor fi putea fi decontați decât 226 de lei, reprezentând 20,55% din costul real al deplasării.

Până la acest moment, proiectul a primit două avize favorabile din partea Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi și Consiliului Legislativ, precum și un aviz negativ din partea Comisiei pentru administrație publică.

Camera decizională este Senatul.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Pensionarea cadrelor didactice din universități, transportul elevilor, salariile profesorilor și finanțarea școlilor speciale private – subiecte pentru următoarea ședință a Comisiei pentru Învățământ din Senat

  1. Moș X

    Ce măgari: eșalonează plățile diferențelor salariale pe 5 ani și încep cu sumele cele mai mici, astfel încât inflația (deja galopantă) să roadă cât mai mult din aceste sume în real. Mai dați o palmă educației și dascălului, tovarăși!!! Așa se obține cretinul tânăr, dorit deopotrivă de PSD+PNL cât și de birocrații de la Bruxelles. O nouă resetare trebuie să treacă printr-un mare haos, ca să se uite ceea ce deranjează.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *