La începutul acestei luni, prin intermediul programului Active Citizens Fund și cu ajutorul partenerului Vellenes Fellesorganisasjon (Federația Norvegiană de Vecinătate), am avut ocazia să vizităm Norvegia și să luăm contact în Oslo cu practicile civice și guvernamentale care fac din țara fiordurilor cea mai avansată democrație din lume (potrivit rapoartelor EIU Democracy Index din ultimii ani).
De la bun început trebuie să admitem că este total nepotrivit să comparăm Norvegia cu România, iar tot ceea ce veți citi în următoarele rânduri trebuie luat ca un exemplu de bună practică spre care să tindem, nicidecum ca pe niște date și situații pe care să le raportăm direct la felul în care lucrurile se întâmplă în comunitățile noastre.
Până să ajungem la instituții și la guvernanți, trebuie să știți că implicarea civică este în ADN-ul norvegienilor, fiecare cetățean fiind în medie membru activ în cel puțin două asociații. De obicei, una sigur este asociația de cartier, de vecinătate, aceasta fiind o formă de organizare locală și ultradescentralizată prin care cetățenii dintr-o comunitate țin legătura unii cu alții și organizează activități comune pe de o parte, iar pe de altă parte pun presiune pe autoritățile locale ori avizatoare astfel încât ceea ce se întâmplă în cartierul lor să fie în interesul lor și așa cum le place. Nu au spus-o cu subiect și predicat, însă mi-am dat eu seama din discuții: federațiile acestor asociații de cartier sunt atât de puternice încât înclină decisiv balanța nu doar la diferite voturi din consiliile locale, ci mai ales la alegeri.
Și, totuși, statul norvegian nu privește cu ochi răi cetățenii asociați. Unu, nici nu ar avea cum, căci deja e un lucru standard acolo. Doi, încearcă să îi implice și mai mult pe aceștia în actul de guvernare. Înainte să vă spun cum, trebuie să mai știți că administrația publică e complet descentralizată în Norvegia. Sigur, există legi și norme aprobate la nivel central, Guvernul își face treaba de redistribuire a avuției și de reglare a decalajelor prin programe naționale cu impact local și politici fiscale, dar deciziile care privesc o comunitate acolo se iau, la firul ierbii. Și-ar pune mâinile în cap dacă ar auzi că la noi, în România, stai 2 ani după un aviz pe care Ministerul Transporturilor trebuie să îl dea astfel încât prin pasajul subteran dintr-un oraș ce trece pe sub calea ferată să faci o banală pistă pentru biciclete (caz real la Bacău).
Cel mai bun exemplu de implicare a cetățenilor în guvernarea locală l-am văzut cu ochii mei la Biroul de Planificare Urbană al Primăriei Oslo, care încearcă să fie cât mai transparent în gestionarea teritoriului, pornind de la strategia de dezvoltare urbană și până la fiecare aviz ce este dat pentru fiecare spațiu public ori privat din oraș. Să nu credeți că toate sunt roz în Oslo! Ne povesteau cei de la federația asociațiilor de cartier că se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare de la dezvoltatorii imobiliari care vor să trântească blocuri de zeci de etaje în zone din oraș al cărui caracter este dat tocmai de casele ori locuințele colective de maximul 3-4 etaje.
Dacă veți intra pe portalul online al Biroului de planificare al Primăriei Oslo, veți observa cum pentru fiecare teren în parte, fie că vorbim de o parcelă privată, fie de un un spațiu public, puteți consulta documentele de proprietate, certificatele de urbanism, autorizațiile de construcție, tot felul de avize emise de-a lungul timpului. La liber, fără cereri, pur și simplu plimbându-vă pe hartă și selectând cu mouse-ul o suprafață sau alta. Astfel, cetățenii sunt încurajați continuu să se implice în gestionarea și dezvoltarea orașului, iar încrederea în instituții rămâne ridicată pentru că sunt de partea celor care plătesc taxe și impozite nu doar declarativ, ci faptic.
Vom mai scrie despre ce am văzut în Norvegia, însă până atunci ne-ar plăcea să fim cât mai mulți care să conștientizăm că nu e suficient să mergem la vot din 4 în 4 ani și să așteptăm ca aleșii locali să livreze pentru noi, fiind nevoie de o implicare continuă a cetățenilor. Prin adrese, prin petiții, prin demersuri structurate de monitorizare, prin asociații de cartier sau constituite pe domenii care să ridice probleme și să le urmărească până când se rezolvă.
Proiect derulat de Societatea Academică din România cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund – România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE și Norvegiene.
#haide #getbilateral #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEAandNorwayGrants
