Locuri special bugetate pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat orientați școlar și profesional pe sistemul cerințelor educaționale speciale (CES), modificări privind finanțarea universităților – subiecte pentru următoarea ședință a Comisiei de Învățământ a Camerei Deputaților

Marți, 10 mai 2022, Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților se întrunește în sedință pentru a dezbate o serie de subiecte de interes, si anume: necesitatea alocării a cel puțin 5 locuri bugetate de către instituțiile de învățământ superior de stat pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat orientați școlar și profesional pe sistemul cerințelor educaționale speciale (CES), creșterea procentului destinat finanțării instituțiilor de învățământ superior de stat de la minimum 30% la minimum 50% din suma de bază aferentă universităților de stat ca finanțare de bază, conform unor criterii de excelență prestabilite, alocarea unui fond distinct universităților pentru dezvoltare instituțională și necesitatea monitorizării cheltuielilor făcute din fondul de dezvoltare instituțională adresat celor mai performante instituții de învățământ superior.

Necesitatea alocării a cel puțin 5 locuri bugetate de către instituțiile de învățământ superior de stat pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat orientați școlar și profesional pe sistemul cerințelor educaționale speciale (CES)

Pl-x nr. 49/2022 este primul proiect de lege dezbătut în cadrul sedinței comisiei parlamentare, fiind inițiat de un număr de deputați și senatori din partea partidelor politice PSD, PNL, UDMR și USR. Proiectul își propune să pună la dispoziția absolvenților cu diplomă de bacalaureat orientați școlar și profesional pe sistemul cerințelor educaționale speciale (CES) cel puțin 5 locuri bugetate în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu mențiunea că în eventualitatea în care aceste locuri nu sunt ocupate, universitatea le va distribui celorlalți candidați. 

Proiectul propune modificarea articolului 205 prin înserarea unui nou alineat, alineatul (5’). În expunerea de motive, se invocă dezideratul Convenției Organizaților Națiunilor Unite cu privire la promovarea unei educații inclusive, destinate tuturor tinerilor, fără niciun fel de diferențiere. Deși Convenția vorbește despre persoanele cu dizabilități, iar Ordinul din 4 octombrie 2016 face o distincție clară între persoanele cu dizabilități și persoanele cu CES, se consideră că dorința Convenției ONU se aplică, de asemenea, și pentru această categorie de persoane. 

” Instituţiile de învăţământ superior de stat acordă cel puţin 5 locuri bugetate, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate anual, absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat orientaţi şcolar şi profesional pe sistemul cerinţelor educaţionale speciale – CES. în cazul în care locurile nu se ocupă, universităţile le redistribuie către ceilalţi candidaţi. ”

Proiectul de lege numără la momentul actual 6 avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ, Comisia de egalitate de șanse pentru femei și bărbați, Comisia pentru tineret și sport, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, camera decizională fiind Senatul. 

Creșterea procentului destinat finanțării instituțiilor de învățământ superior de stat de la minimum 30% la minimum 50% din suma de bază alocată universităților de stat ca finanțare de bază, conform unor criterii de excelență prestabilite

Pl-x nr. 212/2022 este al doilea proiect legislativ pe ordinea de zi, fiind inițiat de un număr de deputați și senatori USR. Se propune introducerea unui nou articol, articolul 197’, care prevede că universităților li se alocă o finanțare suplimentară de minimum 50% din suma de bază alocată de stat ca finanțare de bază.

Se face împărțirea acestui procent pe baza unor criterii de excelență, după cum urmează: cel puțin 20% din sumă se alocă în funcție de calitatea cercetării științifice, a creației artistice sau a performanțelor sportive, cel puțin 10% se alocă în funcție de implicarea studenților în funcții de cercetare științifică în cadrul programelor de studii universitare de licență și masterat, cel puțin 20% în funcție de aspectul internațional al universității (studenții internaționali înmatriculați, competițiile academice internaționale desfășurate, mobilitățile studențești), cel puțin 30% în funcție de gradul de angajare (stabilit de Ministerul Educației și Ministerul Muncii) a absolvenților în domeniul ales, în interval de 3 ani de la absolvirea studiilor de licență.

Alocarea unui fond distinct universităților pentru dezvoltare instituțională

În același proiect de lege, se propune dedicarea unei bucăți din bugetul alocat Ministerului Educației Naționale pentru dezvoltarea instituțională a universităților. Finanțarea urmează a fi realizată pe baza unor criterii competitive bazate pe standarde internaționale asumate prin ordinul Ministrului Educației, după ce consultă organele cu competență de apreciere, prevăzute la articolul 217 din Legea Educației Naționale.

” Articolul 217

(1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului constituie registre de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI), Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etică şi management universitar (CEMU) şi Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de conferenţiar sau de cercetător ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură, precum şi un membru student în CEMU şi CNCU şi un student cu statut de observator în CNFIS, sau reprezentanţi ai mediului de afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS. ”

Necesitatea monitorizării cheltuielilor făcute din fondul de dezvoltare instituțională adresat celor mai performante instituții de învățământ superior

Nu în ultimul rând, proiectul de lege, pe lângă prognoza înmulțirii banilor alocați fondului instituțiilor superioare de învățământ, propune și anumite prevederi de control și stopare a oricărei tentative de cheltuială defectuoasă a lor. 

” Articolul 197 

(5) Resursele financiare din fondul de dezvoltare instituțională se pot utiliza numai în vederea atingerii obiectivelor pentru care au fost obținute

(6) Modul de cheltuire a fondurilor alocate din fondul de dezvoltare instituțională de către fiecare universitate se publică anual pe pagina de internet a universității și se transmite Ministerului Educației. 

(7) Cheltuirea necorespunzătoare de către o universitate a fondurilor pentru dezvoltare instituțională pe parcursul unui an, dă dreptul Ministerului Educației să restricționeze plata acestor fonduri pentru respectiva universitate în anul următor.”

Prin urmare, se propune un control periodic și o gestionare transparentă a sumei, datorită necesității publicării anuale pe pagina de internet a universității a parcursului cheltuirii fondurilor alocate. Nerespectarea atrage retragerea ulterioară a sumei primite. 

În prezent, proiectul legislativ prezintă două avize pozitive, primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale și Comisia pentru muncă şi protecţie socială și unul negativ, venind de la Senat. Camera Deputaților este camera decizională.